38,366 matches
-
este un muzeu național din Iași, amplasat în Str. Mihail Kogălniceanu nr. 11. Aflat în Iași, pe strada Mihail Kogălniceanu la nr.11, este un reper spațio-temporal la care suntem obligați să raportăm „rutele de viață creatoare” ale istoricului, gazetarului, scriitorului, avocatului, omului
Muzeul Memorial „Mihail Kogălniceanu” () [Corola-website/Science/331349_a_332678]
-
11. Aflat în Iași, pe strada Mihail Kogălniceanu la nr.11, este un reper spațio-temporal la care suntem obligați să raportăm „rutele de viață creatoare” ale istoricului, gazetarului, scriitorului, avocatului, omului politic, dar și pe ale omului Mihail Kogălniceanu (1817-1891). Muzeul a fost redeschis pentru public în ziua de 4 martie 2012. Proiectul actual de redefinire tematică și reamenajare a spațiului expozițional urmărește reconstituirea atmosferei unei case boierești de secol XIX, punând în valoare un bogat patrimoniu ce se leagă în
Muzeul Memorial „Mihail Kogălniceanu” () [Corola-website/Science/331349_a_332678]
-
un bogat patrimoniu ce se leagă în bună măsură de numele și familia lui Mihail Kogălniceanu. Utilizarea de instrumente și concepte muzeotehnice ce permit abordări interactive în relația muzeu-public asigură integrarea edificiului în contemporaneitate. Completând sfera documentară oferită de celelalte muzee de profil din fosta capitală a Moldovei, expoziția cu caracter memorialistic reface ambientul unor încăperi specifice locuinței boierești de la jumătatea secolului al XIX-lea: holul, camera de primire, dormitorul, salonul doamnei, sufrageria și biroul. Mobilierul din lemn sculptat, realizat în
Muzeul Memorial „Mihail Kogălniceanu” () [Corola-website/Science/331349_a_332678]
-
masonice al cărui membru a fost, fotografii ale urmașilor săi, costumul popular și bijuterii care au aparținut Ecaterinei Kogălniceanu sunt valoroase piese de patrimoniu care conferă autenticitate ambientului creat. Având în vedere faptul că astfel de clădiri de patrimoniu devenite muzee nu trebuie să rămână pentru generațiile viitoare doar depozitarele unor colecții de obiecte și pentru o utilizare eficientă a contextului muzeal, în acord cu tendințele muzeologiei actuale, noua abordare tematică a impus amenajarea unor spații care să permită organizarea de
Muzeul Memorial „Mihail Kogălniceanu” () [Corola-website/Science/331349_a_332678]
-
să rămână pentru generațiile viitoare doar depozitarele unor colecții de obiecte și pentru o utilizare eficientă a contextului muzeal, în acord cu tendințele muzeologiei actuale, noua abordare tematică a impus amenajarea unor spații care să permită organizarea de activități specifice muzeului. Astfel, salonul-rotondă, păstrând caracteristici ambientale definitorii pentru secolul al XIX-lea, ilustrate de replicile realizate după mobilierul original al casei, a devenit un spațiu destinat desfășurării unor evenimente cultural-recreative: concerte, lansări de carte, audiții muzicale, seri de muzică și poezie
Muzeul Memorial „Mihail Kogălniceanu” () [Corola-website/Science/331349_a_332678]
-
a devenit un spațiu destinat desfășurării unor evenimente cultural-recreative: concerte, lansări de carte, audiții muzicale, seri de muzică și poezie, spectacole de teatru. De asemenea, pentru a provoca interesului publicului pentru instituția muzeală și pentru a demonstra valențele educative ale muzeului, a fost amenajat un Atelier educațional unde se pot desfășura activități și programe interactive a căror elaborare este condiționată de colecțiile care alcătuiesc patrimoniul muzeal, categoriile și fluxul de public, interesele vizitatorilor și particularitățile comunității locale. Clădirea muzeului este declarată
Muzeul Memorial „Mihail Kogălniceanu” () [Corola-website/Science/331349_a_332678]
-
educative ale muzeului, a fost amenajat un Atelier educațional unde se pot desfășura activități și programe interactive a căror elaborare este condiționată de colecțiile care alcătuiesc patrimoniul muzeal, categoriile și fluxul de public, interesele vizitatorilor și particularitățile comunității locale. Clădirea muzeului este declarată monument istoric, având . Monument istoric și de arhitectură construit în 1936 în stil neoclasic.
Muzeul Memorial „Mihail Kogălniceanu” () [Corola-website/Science/331349_a_332678]
-
este un muzeu județean din Giurgiu, amplasat în Str. C. Dobrogeanu Gherea nr. 3. Primele preocupări muzeistice la Giurgiu sunt legate de personalitatea plurivalentă a lui Nicolae Droc-Barcian, directorul Gimnaziului. Acesta înființează în 1876 o grădină botanică, iar în 1883 un muzeu școlar
Muzeul Județean „Teohari Antonescu” () [Corola-website/Science/331346_a_332675]
-
un muzeu județean din Giurgiu, amplasat în Str. C. Dobrogeanu Gherea nr. 3. Primele preocupări muzeistice la Giurgiu sunt legate de personalitatea plurivalentă a lui Nicolae Droc-Barcian, directorul Gimnaziului. Acesta înființează în 1876 o grădină botanică, iar în 1883 un muzeu școlar de științele naturii. îmbogățit succesiv cu piese arheologice și documente, patrimoniul acumulat s-a pierdut în urma distrugerii orașului din 1916. Muzeul județean a fost înființat în 1934, printr-o hotărâre a Prefecturii de Vlașca. La sugestia savantului Ion Andrieșescu
Muzeul Județean „Teohari Antonescu” () [Corola-website/Science/331346_a_332675]
-
plurivalentă a lui Nicolae Droc-Barcian, directorul Gimnaziului. Acesta înființează în 1876 o grădină botanică, iar în 1883 un muzeu școlar de științele naturii. îmbogățit succesiv cu piese arheologice și documente, patrimoniul acumulat s-a pierdut în urma distrugerii orașului din 1916. Muzeul județean a fost înființat în 1934, printr-o hotărâre a Prefecturii de Vlașca. La sugestia savantului Ion Andrieșescu, i s-a dat numele primului profesor de arheologie al Universității din Iași, giurgiuveanul Teohari Antonescu. In fruntea instituției a fost numit
Muzeul Județean „Teohari Antonescu” () [Corola-website/Science/331346_a_332675]
-
Dumitru Berciu, care a condus-o până în 1948. După un hiatus de doi ani, ea a fost reînființată și dezvoltată pe parcursul a două decenii, de către profesorul Gheorghe Rădulescu, absolvent de Belle-Arte, ajutat de muzeograful-restaurator Mihai Ionescu. Intre 1950 și 1980 muzeul a fost pe rând raional, municipal și secție fără personalitate juridică. A redevenit județean în 1981, în urma corecturii aduse reformei teritorial-administrative, cu secții de istorie și etnografie și Oficiu pentru patrimoniu cultural național. Intre 1977-1990 expoziția lui permanentă s-a
Muzeul Județean „Teohari Antonescu” () [Corola-website/Science/331346_a_332675]
-
fost pe rând raional, municipal și secție fără personalitate juridică. A redevenit județean în 1981, în urma corecturii aduse reformei teritorial-administrative, cu secții de istorie și etnografie și Oficiu pentru patrimoniu cultural național. Intre 1977-1990 expoziția lui permanentă s-a numit "Muzeul luptei pentru independența poporului român". Din 1993 își reia patronul antebelic, iar între 1999-2005 se reface expoziția secțiilor de arheologie și istorie. Prin retrocedarea localului secției de etnografie din comuna Florești-Stoenești, patrimoniul acesteia a fost adus la Giurgiu, unde s-
Muzeul Județean „Teohari Antonescu” () [Corola-website/Science/331346_a_332675]
-
reface expoziția secțiilor de arheologie și istorie. Prin retrocedarea localului secției de etnografie din comuna Florești-Stoenești, patrimoniul acesteia a fost adus la Giurgiu, unde s-a inaugurat o nouă expoziție permanentă la sfârșitul anului 2006. Din anul 2003 în administrarea Muzeului județean a intrat și Casa memorială a poetului Petre Ghelmez din comuna Gogoșari. Segmentul expozițional afectat descoperirilor arheologice este axat pe rezultatele cercetărilor din siturile Giurgiu-Malu Roșu (paleolitic), Pietrele, Bucșani, Sultana (eneolitic), Mogoșești, Zimnicea, Popești (epoca metalelor), Oinacu, Izvoru (epoca
Muzeul Județean „Teohari Antonescu” () [Corola-website/Science/331346_a_332675]
-
și reconstituiri. Drumul spre modernitate al județului Vlașca s-a înscris în linia generală de reformare a Țărilor Române. Vlășcenii au avut prezențe remarcabile în principalele momente istorice din a doua jumătate a secolului al XlX-lea. Orașul Giurgiu și Muzeul său au acumulat și un patrimoniu artistic semnificativ. Giurgiu a jucat un rol important în timpul Primului Război Mondial, în urma distrugerilor suferite fiind decorat cu Crucea de Război franceză. SECȚIA DE ISTORIE MEMORIALĂ Printre principalele fonduri documentare se numără cele provenind de la Nicolae
Muzeul Județean „Teohari Antonescu” () [Corola-website/Science/331346_a_332675]
-
documentare se numără cele provenind de la Nicolae Cartojan, Tudor Vianu, Dumitru Berciu, Petre Ghelmez. Autor al lucrărilor: Cultul cabirilor în Dacia (1889) Lumi uitate (1900) Le Trophee d1 Adamclissi(1905) Cetatea Sarmizegetusa (1906) Columna Traiană (1910) Jurnal. 1893-1908(2005) Clădirea muzeului este declarată monument istoric, având . Este sediul fostei Prefecturi de Vlașca. Un prim corp datează din secolul al XIX-lea (1777 - 1778), iar în 1903 se mărește și se modernizează.
Muzeul Județean „Teohari Antonescu” () [Corola-website/Science/331346_a_332675]
-
este un muzeu județean din Vladimir. Monument de arhitectură populară construit în secolul al XVIII-lea, restaurat în întregime în 1932, apoi în 1971 și în 1991. A fost reconstituita de arhitectul Iulius Doppelreiter după o fotografie publicată la începutul secolului XX. Este
Casa Memorială „Tudor Vladimirescu” () [Corola-website/Science/331347_a_332676]
-
este un muzeu național de arheologie din Cucuteni, județul Iași. Construcție in situ, de protecție a unui mormânt princiar din secolele IV - III a.Chr., adăpostește și elemente de istorie locală, precum și vitrine cu piese de arheologie originale datând din perioada culturii cucuteniene
Muzeul Sitului Arheologic Cucuteni () [Corola-website/Science/331350_a_332679]
-
este un muzeu județean din Orăștie, amplasat în Piața Aurel Vlaicu nr. 1. Muzeul ființează într-un edificiu datând din prima jumătate a secolul al XX-lea și valorifică expozițional colecții de istorie: unelte, tezaure monetare, fotografii, albume, obiecte diferite, toate vorbind de
Muzeul de Etnografie și Artă Populară () [Corola-website/Science/331348_a_332677]
-
este un muzeu județean din Orăștie, amplasat în Piața Aurel Vlaicu nr. 1. Muzeul ființează într-un edificiu datând din prima jumătate a secolul al XX-lea și valorifică expozițional colecții de istorie: unelte, tezaure monetare, fotografii, albume, obiecte diferite, toate vorbind de istoria ținuturilor Munților Orăștiei; etnografie: unelte, instalații, ceramică, îmbrăcăminte, icoane pe
Muzeul de Etnografie și Artă Populară () [Corola-website/Science/331348_a_332677]
-
secolul al XX-lea și valorifică expozițional colecții de istorie: unelte, tezaure monetare, fotografii, albume, obiecte diferite, toate vorbind de istoria ținuturilor Munților Orăștiei; etnografie: unelte, instalații, ceramică, îmbrăcăminte, icoane pe lemn și sticlă, piese care ilustrează diverse obiceiuri. Clădirea muzeului este declarată monument istoric, având . Muzeul ființează într-un edificiu datând din prima jumătate a secolului al XX-lea.
Muzeul de Etnografie și Artă Populară () [Corola-website/Science/331348_a_332677]
-
expozițional colecții de istorie: unelte, tezaure monetare, fotografii, albume, obiecte diferite, toate vorbind de istoria ținuturilor Munților Orăștiei; etnografie: unelte, instalații, ceramică, îmbrăcăminte, icoane pe lemn și sticlă, piese care ilustrează diverse obiceiuri. Clădirea muzeului este declarată monument istoric, având . Muzeul ființează într-un edificiu datând din prima jumătate a secolului al XX-lea.
Muzeul de Etnografie și Artă Populară () [Corola-website/Science/331348_a_332677]
-
este un muzeu național din Iași, amplasat în Piață Ștefan cel Mare și Sfânt nr. 1. Muzeul Politehnic, așa cum era cunoscut publicului larg până la data de 3 august 1994, în semn de prețuire pentru valorile științei ieșene, a adoptat titulatura de , fiind situat
Muzeul Științei și Tehnicii „Ștefan Procopiu” () [Corola-website/Science/331352_a_332681]
-
este un muzeu național din Iași, amplasat în Piață Ștefan cel Mare și Sfânt nr. 1. Muzeul Politehnic, așa cum era cunoscut publicului larg până la data de 3 august 1994, în semn de prețuire pentru valorile științei ieșene, a adoptat titulatura de , fiind situat la parterul Palatului Culturii, în aripa de est. Nucleul Muzeului s-a constituit încă
Muzeul Științei și Tehnicii „Ștefan Procopiu” () [Corola-website/Science/331352_a_332681]
-
și Sfânt nr. 1. Muzeul Politehnic, așa cum era cunoscut publicului larg până la data de 3 august 1994, în semn de prețuire pentru valorile științei ieșene, a adoptat titulatura de , fiind situat la parterul Palatului Culturii, în aripa de est. Nucleul Muzeului s-a constituit încă din 1955, din inițiativa unui inimos grup de profesori și ingineri ieșeni, între care menționam pe acad. Cristofor Simionescu, ing. Marcel Itcovici și prof. univ. dr. Ioan Curievici, care s-au interesat îndeaproape de soarta Muzeului
Muzeul Științei și Tehnicii „Ștefan Procopiu” () [Corola-website/Science/331352_a_332681]
-
Muzeului s-a constituit încă din 1955, din inițiativa unui inimos grup de profesori și ingineri ieșeni, între care menționam pe acad. Cristofor Simionescu, ing. Marcel Itcovici și prof. univ. dr. Ioan Curievici, care s-au interesat îndeaproape de soarta Muzeului, căutând și depistând noi surse de îmbogățire a patrimoniului, de sporire a colecțiilor de mare valoare științifică și documentara. Prima secție a Muzeului a fost „Energetică”, deschisă la 1 martie 1961 și reorganizata în anul 1980. Ea prezintă astăzi publicului
Muzeul Științei și Tehnicii „Ștefan Procopiu” () [Corola-website/Science/331352_a_332681]