37,765 matches
-
celor care fac parte din alte minorități; se pornește de la faptul că drepturile și libertățile persoanelor care fac parte din minorități nu sunt drepturi absolute, ci pot face obiectul unor limitări, restricții sau derogări stabilite prin lege, necesare pentru a proteja siguranța publică, ordinea publică, sănătatea și morala publică, precum și drepturile altor persoane, așa cum se prevede în alte documente internaționale privind drepturile omului. Acest lucru este prevăzut în mod expres în Convenția-cadru, cu referire specială la Convenția europeană pentru protecția drepturilor
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
doar pentru partea europeană a regatului. Prezintă interes declarația Poloniei conform căreia va îndeplini prevederile art.18 al Convenției-cadru (referitor la încheierea de acorduri bilaterale și multilaterale, mai ales între state vecine), prin încheierea de acorduri, cu scopul de a proteja minoritățile naționale din Polonia și minoritățile sau grupurile de polonezi din alte state 12. De asemenea, reține atenția declarația Federației Ruse, conform căreia nici un stat nu are dreptul de a formula unilateral rezerve, declarații sau definiții ale termenului de minoritate
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
fără a preciza cărora li se aplică Convenția 14; Spania s-a referit la limbile din statutele de autonomie ale comunităților catalană, bască, a insulelor Baleare, a Galiciei, Valenciei și Navarrei, dar și la limbi pe care aceste statute le protejează (asturiană în Asturia, variantă a aragonesei în Aragon și aranesa în Catalonia), dar s-a referit și la măsuri pentru a îmbunătăți situația rromilor 15; Elveția a menționat persoanele care vorbesc franceza, italiana și romanche, aflate în zone unde nu
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
și slovena; în raport s-au făcut referiri și la rromi, ca minoritate fără legătură cu un teritoriu 20;Federația Rusă nu a stabilit o listă a minorităților și nu ia o poziție clară cu privire la grupurile care trebuie să fie protejate conform Convenției 21. România a numit în primul raport 16 minorități ca făcând obiectul aplicării Convenției (cele reprezentate în parlament la data respectivă)22. Cu privire la grupurile regionale și lingvistice din Belgia, Comisia de la Veneția pentru Democrație prin Drept a adoptat
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
deja cetățenia acestor țări24. 3. În cea de-a doua serie de opinii, adoptate pe baza noilor rapoarte ale statelor părți, Comitetul consultativ a luat notă de îmbunătățirea situației în Croația, prin includerea expresă a unor noi minorități între cele protejate conform Convenției. In același timp, Comitetul a recomandat ca autoritățile să se asigure că aplicarea normelor referitoare la drepturile persoanelor care fac parte din minorități asigură ca toate minoritățile sunt protejate conform legii interne și a încurajat autoritățile să includă
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
prin includerea expresă a unor noi minorități între cele protejate conform Convenției. In același timp, Comitetul a recomandat ca autoritățile să se asigure că aplicarea normelor referitoare la drepturile persoanelor care fac parte din minorități asigură ca toate minoritățile sunt protejate conform legii interne și a încurajat autoritățile să includă persoane care aparțin altor grupuri, precum și pe ne-cetățeni, după caz, în aplicarea Convenției-cadru articol cu articol. In ceea ce-i privește pe ne-cetățeni, Comitetul a fost de acord că cetățenia
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
celor care nu sunt cetățeni ai Uniunii 31. Cu privire la Danemarca, a doua opinie a Comitetului consultativ are un conținut foarte complex. Deși se afirmă că germanii care locuiesc în afara Iutlandei de Sud (zonă în care Danemarca recunoaște existența minorității germane protejată prin Convenție) nu caută să obțină protecția oferită prin Convenția-cadru în afara zonei în care locuiesc tradițional, Comitetul recomandă, totuși, ca guvernul danez să aibă în vedere că aplicarea Convenției poate viza aceste persoane și în afara Iutlandei de Sud. Cu privire la locuitorii
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
să existe "suficiente" cereri pentru ca statele să se străduiască să adopte asemenea măsuri. In toate celelalte prevederi nu se pune problema unei asemenea cereri. Introducerea procedurii de "cerere" prealabilă, pentru a stabili dacă unele drepturi ale omului sunt recunoscute și protejate pentru persoane, ori care ar fi ele, este neobișnuită în domeniul drepturilor omului; nici un alt document internațional obligatoriu nu a fost interpretat și aplicat în acest mod. Este opinia noastră fermă că a propune drept criteriu solicitarea grupurilor este o
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
acolo unde s-a realizat pescuitul. Rezultă din cele expuse mai înainte că, în ultimă instanță, există un interes general, de la pescar, armator, industria piscicolă și până la consumator pentru ca munca ce se desfășoară în acest sector să fie pe deplin protejată de riscuri și care să mențină profesia în rândul celor atrăgătoare și viabile, asigurând, în ultimă instanță, hrana a milioane de oameni.7 Pescuitul în întreaga lume, dar și pescuitul european se află, de altfel, într-o criză, existând toate
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
confidențiale prezente în cererea de extrădare (art. 14) În cazul în care statul solicitant intenționează să transmită informații confidențiale în sprijinul cererii sale de extrădare, el poate consulta statul solicitat pentru a stabili în ce măsură acesta din urmă este capabil să protejeze informațiile respective. Dacă statul solicitat nu poate proteja informațiile în măsura dorită de statul solicitant, acesta din urmă decide dacă să transmită sau nu aceste informații. 10. Consultări între statul solicitant și statul solicitat în privința aplicării procedurii de extrădare în
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
În cazul în care statul solicitant intenționează să transmită informații confidențiale în sprijinul cererii sale de extrădare, el poate consulta statul solicitat pentru a stabili în ce măsură acesta din urmă este capabil să protejeze informațiile respective. Dacă statul solicitat nu poate proteja informațiile în măsura dorită de statul solicitant, acesta din urmă decide dacă să transmită sau nu aceste informații. 10. Consultări între statul solicitant și statul solicitat în privința aplicării procedurii de extrădare în condițiile acordului (art. 15) După caz, părțile contractante
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
largi, peremptorii sau sistematice a principiilor de protecție a datelor. Faptul că statul solicitant și statul solicitat au sisteme diferite de protecție a datelor (conform unei legislații privind protecția datelor) sau faptul că acestea dispun de mijloace diferite pentru a proteja datele cu caracter personal, nu poate fi impus ca atare drept condiție suplimentară în cadrul articolului 9 alineatul (2) din acord 5. 7. Principiul non-derogării În sensul articolului 13 din UEUS-AJ și sub rezerva articolului 4 alineatul (5) din UEUS-AJ, precum și
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
lor organice, liantul care le asigură indivizibilitatea și unitatea. Perioadele istorice caracterizate prin fărâmițare statală, prin putere locală exagerată, aveau ca efect, pe planul organizării statale, statele slabe, incapabile să-și asigure propria dezvoltare, să-și apere suveranitatea, să-și protejeze cetățenii, să conlucreze pe picior de egalitate cu state care depășiseră această fază. În plus, în condițiile unei autonomii locale tot mai accentuate, când fiecare comună, oraș și județ trebuie să-și asigure, în tot mai mare măsură, din venituri
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
valabil c] specia noastr] a luat naștere din altele, pe care le numim simplu „animale”. În cultura noastr], barieră speciilor mai este privit] în mod obișnuit că hotarul ț]ramului moral, iar doctrinele metafizice au fost create tocmai pentru a proteja acest hotar. Creștinii, spre deosebire de budiști, consider] c] sufletele, s]lașul tuturor facult]ților pe care le sl]vim, le aparține doar ființelor umane. Orice leg]tur] între specia noastr] și celelalte era considerat] degradant] pentru om, sugerând c] spiritualitatea noastr
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cuvânt datorie” (Darwin, 1859, p. 92), el a recurs la ciocnirea dintre aceste atașamente sociale și motivele puternice, dar temporare care li se opun adesea. Ființele inteligente, a concluzionat el, ar încerca, în mod natural, s] creeze reguli care s] protejeze prioritatea primului grup. Drept urmare, s-a gândit c] este extrem de probabil că „orice animal, înzestrat cu instincte sociale bine conturate, s] dobândeasc], inevitabil, un simț moral sau conștiinț], imediat ce forțele sale intelectuale se dezvolt] la fel de mult sau aproape la fel de mult
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
indic] faptul c] societ]țile situate pe v]ile Tigrului și Eufratului erau organizate pe baze birocratice. Arhivele regale menționeaz] fala monarhilor care au cucerit și adesea au devastat teritoriile învecinate. Evident c] nici o declarație universal] a drepturilor omului nu protejau popoarele cucerite. Bunurile personale ajungeau prad] de r]zboi, iar b]rbații, femeile și copiii deveneau sclavi. Li se cereau jur]minte de credinț], iar teritoriul cucerit, de acum guvernat de vasali, devenea parte a unui imperiu în expansiune. Textele
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
evita înstr]inarea propriet]ții, nu puține erau cazurile când țâț]l se c]s]torea cu fiica sa ori fratele cu sora lui. F]r] îndoial] c] multe dintre aceste uniuni erau aranjamente formale, cu simplul scop de a proteja proprietatea; este discutabil dac] aceste c]s]torii se realizau sau nu și din punct de vedere sexual. Termenul „soție-sor]” este menționat adesea în inscripții și este posibil ca unele dintre aceste c]s]torii incestuoase s] manifeste iubire adev
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
uniunile lor au rezultat Horus, respectiv Anubis; ca urmare, zeii au sancționat c]s]toriile între frați și surori - dar f]r] îndoial], acestea au existat la începuturi în Egipt (Budge, 1977, p. 23). Manchep White precizeaz] c] „pentru a proteja puritatea succesiunii, era indicat că regele s] procreeze cât mai mulți copii cu putinț], prin ceea ce se numeste uniune interzis]. De aceea se întâmplă adeseori că el s] se c]s]toreasc] cu propriile-i fiice” (White, 1970, p. 15
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
musulmani și care aveau tradiții scripturale similare, în special evreii și creștinii. În Coran, aceștia sunt numiți „Poporul C]rții”. În cazul în care ei ar fi tr]it printre musulmani, ca subiecți, trebuia s] li se acorde un statut „protejat”, stabilit de comun acord. Ei ar fi trebuit s] pl]teasc] impozitul pe cap de locuitor, iar proprietatea lor privat] și religioas], legea și practicile lor religioase urmau s] fie protejate. Cu toate acestea, nu aveau voie s] atrag] prozeliți
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ca subiecți, trebuia s] li se acorde un statut „protejat”, stabilit de comun acord. Ei ar fi trebuit s] pl]teasc] impozitul pe cap de locuitor, iar proprietatea lor privat] și religioas], legea și practicile lor religioase urmau s] fie protejate. Cu toate acestea, nu aveau voie s] atrag] prozeliți dintre musulmani. Deși recunoaște existența unei particularit]ți a comunit]ții musulmane și statutul superior al acesteia, Coranul încurajeaz] respectul pentru diversitate în societatea uman], dorind că scopurile morale comune s
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sens. Regulile drept]ții, din aceast] perspectiv], sunt doar o limitare a libert]ții de acțiune, impus] fie de societate, fie, dup] cum spune Thrasymachus în Republică, de oricare guvern ce ajunge la putere, ca un mijloc de a-și proteja interesele pe termen lung. Dac] această pare, si este, o poziție extrem], ea reflect] cu fidelitate o ambivalent] resimțit] nu doar cu privire la justiție, ci și în leg]tur] cu toate „virtuțile” civice. Bineînțeles, orice individ își recunoștea obligațiile fâț] de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Opera de c]p]tăi a lui Thomas Hobbes, Leviatanul (1651) neag] sociabilitatea natural] a omului și subliniaz] scopurile egoiste ale acestuia. Pentru Hobbes nu exist] un bine suprem: oamenii trebuie s] acumuleze cât mai mult] putere pentru a se proteja în fața morții. Egalitatea în abilit]ți naturale ar conduce la un r]zboi al tuturor împotriva tuturor dac] nu s-ar conveni asupra conducerii de c]tre un suveran capabil s] asigure pacea pentru supușii care își urm]resc scopurile
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
s] action]m drept, s] spunem adev]rul și așa mai departe. O sistematizare suplimentar] a acestor principii nu e posibil] și nu e nici m]car necesar]. Astfel, simțul comun și împreun] cu acestă competențele morale ale individului sunt protejate în fața sov]ielilor teoretice și a simplific]rilor. Pe baza acestei viziuni, Reid s-a pronunțat împotriva hedonismului secular pe care l-a v]zut la Hume. El a dorit s] apere creștinismul, identificat acum cu simțul comun. Bentham a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
au o bâz] natural], înseamn] c] starea natural] a omenirii este prepolitic]. Oamenii sunt liberi și egali de la natur] în sensul c] nu exist] nici o autoritate superioar] investit] cu puterea de a le porunci sau cu responsabilitatea de a le proteja interesele. Totuși, aceast] „stare natural]” creeaz] nesiguranț] - f]r] existența unui guvern]mânt normele sociale nu pot fi aplicate, iar cei care le încalc] nu sunt pedepsiți corespunz]tor. Oamenii vor c]dea deci de acord s] instituie un guvern
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
anumite puteri în condițiile în care acesta se angajeaz] s] le asigure securitatea. Astfel se legitimeaz] conducerea unora de c]tre alții, în ciuda egalit]ții de la natur]. Conduc]torii primesc un mandat de la cei conduși și au misiunea de a proteja interesele acestora. Pentru teoreticienii clasici ai contractului social, legitimarea obligației politice se face prin determinarea tipului de contract asupra înființ]rii autorit]ții politice la care ar ajunge indivizii din starea de natur]. Termenii contractului vor stabili obligațiile guvern]mântului
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]