36,989 matches
-
impactul mondializării orașelor asupra așteptărilor locuitorilor, mai ales prin dereglarea aspirațiilor pe care aceasta le provoacă. Sau, pentru a ne exprima în termeni durkheimieni, ține de existența unei situații anomice în care indivizii nu mai știu ce e legitim să spere, să ceară, fapt care pune conducerea orașelor într-o situație deosebit de delicată. A doua problemă, care se articulează cu prima, privește efectele crizei urbane plecând de la fundamentele sociabilității, în condițiile în care, contrar funcției tradiționale a orașelor de a optimiza
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
rândul lor respinse de populațiile "gentrificate", care ignoră temerile pe care ele le resimt pentru securitatea lor și constrângerile de a se deplasa la care sunt supuse. Jacques Donzelot insistă astfel pe faptul că numai în măsura în care acești periurbani vor putea spera să acceadă la serviciile urbane de care dispun gentrificații vor accepta o coborâre a barierelor ce-i țin la distanță de locurile sensibile. Trebuie să avem în vedere, de asemenea, că tendința claselor mijlocii de a părăsi teritoriile expuse globalizării
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
să orchestreze o mai mare coerență economică și să restabilească o comunicare responsabilă între guvernanți și guvernați. Perimetrele pertinente ale cooperării intercomunale nu coincid, după cum avem în vedere excelența economică sau solidaritatea locală 557. În aceste condiții, ar fi de sperat ca modernizarea și democratizarea guvernării orașului să rezulte mai curând din recompunerea formelor acțiunii publice decât din confecționarea unei noi geografii instituționale. Din pragmatism, punerea în act a unei logici a colaborării în jurul unui proiect apare ca fiind mai promițătoare
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
asociațiile ajungând să devină o adevărată contraputere). Statul nu se șterge cu totul, dar el nu conștientizează slăbiciunile politicii orașului, chiar dacă la un moment dat aceasta devine prea tehnicistă, și nu renunță la "pacificarea urbană" (mai mult "cosmetică"). Se putea spera ca primii interesați de politicile orașului, locuitorii, să ajungă și ei la a avea un cuvânt de spus în deciziile privind orașul? Aveau să fie luați în considerație cei defavorizați, femeile etc.? Se pare că nu, fiindcă rutina politică s-
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
de o întreagă stare sufletească vitală. Principalul interes al lui Hutcheson este d eordin etic, iar cel al lui Smith, etic și de economie națională. Interesul lor psihologic era de tip derivat și subordonat. Dimpotrivă, la Hume am fi putut spera să găsim humor. El are o viziune clară a contradicțiilor lumii și a dezacordului dintre ceea ce așteaptă simțirea omenească și ceea ce-i prezintă realitatea. Dar experiențele pe care le-a făcut în acest sens par să nu-l fi condus
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
des Sciences Naturelles, Bruxelles, 1837-38, II, pp. 431-434. 42 Geschichte der neueren Philosophie, Traducere germană, Leipzig, 1896, pp. 29-32; 47-52. cf. mai sus § 2 și § 8. 43 În legătură cu aceasta, cf. Der menschliche Gedanke, traducere germană, Leipzig, 1911, pp. 238-249; 372-380. Sper să lămuresc mai de aproape acest aspect într-o lucrare specială, din punct de vedere epistemologic. Această lucrare a apărut: Totalität als Kategorie, (Resland), 1917. [Este vorba de Der Totalitätobegroff...]. 44 În legătură cu stoicismul, cf. Mindre Arbejder, Förste Roekke (articolul despre
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
idealuri opuse între ele: idealului poetic din Banchetul îi este contrapus, în Statul, idealul etic al unei personalitîți întemeiate pe autolimitare și armonie interioară, ce nu poate oferi cîtuși de puțin loc marii contradicții dintre tragic și comic. 101 Thackeray speră că, potrivit acestei definiții, ar putea fi socotit el însuși printre humoriști, cu toate că în "Times" era numit un mizantrop plicticos, care nu vede nicăieri nimic bun. Thackeray însuși și înaintea sa Dickens, iar după el, George Eliot, alcătuiesc o serie
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
aproape exclusivă a clonelor vegetale și la răspânirea modei actuale a vinurilor din bucăți de lemn163. Mondializarea producției vinicole este fără îndoială un element de banalizare: "Plictisul se născu într-o zi de uniformizare", vorba poetului 164. Dar trebuie să sperăm că producătorii de vin de pretutindeni vor ști să păstreze originalitatea vinului lor și să o apere printr-o formă juridică adecvată. IV. Către o protecție internațională a vinului Este legea solubilă în vin? Realitatea e că în materie de
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
vinurilor. Din această colaborare instituțională s-a născut noul drept al proprietății intelectuale pentru care mai rămâne de precizat regimul juridic. Viticultura mondială și dreptul se asociază treptat. Dacă secolul al XX-lea a fost cel al dreptului maritim, să sperăm că secolul al XXI-lea va fi cel al dreptului internațional al vinului. Jurisprudența franceză estimează 171 deja că în materie de comerț extern, prevederile tratatului internațional devansează legislația internă și trebuie să fie aplicate din oficiu, chiar dacă părțile implicate
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
Cu ocazia examinării se pot culege informații referitoare la patologia bolnavului (dacă aceste date nu au fost evidențiate cu ocazia anamnezei), la starea lui psihică, gradul de inteligență; În același timp, pacientul își formează o imagine asupra medicului, de la care speră sprijin, ceea ce face ca un interviu (anamneză) bine condus asociat unui examen clinic riguros să crească încrederea pacientului și prestigiul medicului; Un alt motiv, de ce examenul fizic trebuie efectuat cu pedanță este faptul, că poate decela probleme de sănătate mult
Fitoterapie clinică by Florina Filip ciubotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2097]
-
pe Lear. Privită astfel, piesa Regele Lear urmează modelul obișnuit al mișcării ascendente și apoi descendente a unei laturi a conflictului". Cît privește deznodămîntul, Bradley subliniază că în Regele Lear Shakespeare folosește un procedeu dramatic pentru a ne face să sperăm pînă aproape de sfîrșitul piesei în posibilitatea mîntuirii eroului. Tocmai cînd forțele răului au dispărut sau se căiesc, Lear apare pe scenă cu leșul fiicei lui în brațe. Finalul "nu e deprimare și cu atît mai puțin desperare, ci conștiința măreției
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
Sora ta-i rea; oh, Regan, și-a înfipt Nemila cu-ascuțiți dinți că un vultur ici. (Își arată inima) Abia de-ți pot vorbi; n-ai crede Cu ce simțire depravata... -o, Regan. REGAN: Te rog, șir, măi domol; sper, mai putin Știi cum s-o prețuiești pe merit, decît ea Să-și calce datoria. LEAR: Cum așa? REGAN: Nu pot gîndi că ea cît de puțin Să-și fi lăsat din datorii. Dacă, cumva, A mai pus frîu dezmățului
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
s sharp pinch. Return with her? Doamna-ți sosi? LEAR: Asta-i slugoiul ce și-a luat mîndria Din trecătoarea grație-a stăpînei. Să-mi piei, rîndaș, din ochi! CORNWALL: Ce vreți să spuneți? LEAR: Cin' pusu-l-a-n butuci? Regan, eu sper Că n-ai știut. (Intra Goneril) Cin' vine-aici? O, zei! De-aveți drag de bătrîni, de blînda-vă domnie Sfințește ascultarea, și-înșivă sînteți Vechi, m-apărați; veniți jos, luați-mi partea. (Către Goneril) Nu ți-e rușine să privești
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
Doamna, mi-e rău, altfel ți-aș fi răspuns Ceva de la stomac. Tu, generale, Ia-mi oastea, prizonierii, moștenirea; Dispui de ei, de mine; -a ta-i cetatea; Iau lumea martor că te fac aici Domn și stăpîn. GONERIL: Tu speri de el s-ai parte? ALBANY: Decizia nu stă în bunu-ți plac. EDMUND: Nici în al tău, milord. ALBANY: Half-blooded fellow, yes. REGAN [To Edmund]: Let the drum strike, and prove my title thine. ALBANY: Stay yet; hear reason. Edmund
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
Tata-mi găsii, cu sîngerînde-inele, Far' nestemate, de curînd; și i-am fost ghid, L-am dus, cerșit-am pentru el, l-am consolat; Nicicînd lui o, păcat! m-am dat pe față, Pîn-adineauri, cînd m-am înarmat; Nesigur, dar sperînd izbînda-aceasta, Să mă binecuvînte i-am cerut, și-ntreg I-am spus pelerinaju-mi; frînta, inima-i, Prea slabă, vai, conflictul să-l îndure--Ntre bucurie și durere, pătimind, S-a rupt zîmbind. EDMUND: Cuvîntu-ți m-a mișcat, Poate vă face bine
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
an cu un roman despre lupta împotriva fascismului (...). În dezvoltarea mea pe tărâmul creației literare simt o înclinație spre genul dramatic. După Ion Vodă cel Cumplit vreau să scriu o nouă piesă, de data aceasta cu eroi din zilele noastre. Sper să reușesc să îndeplinesc toate aceste proiecte. (...)”. Zaharia STANCU 5: „Acum transcriu, pentru a treia oară, - unele capitole pentru a patra oară - cel de al doilea volum al romanului Desculț. Am lucrat o bună parte și din volumul al III
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
alt rol decât acela de a se apăra, (cum face Petru Dumitriu în Drum fără pulbere, de pildă), în romanul lui Dumitru Mircea întâlnim cealaltă extremă. Aici, dușmanul de clasă, reprezentat în persoana chiaburului Corlea, nu face altceva decât să spere, să stea docil, în așteptarea atacurilor date de partid (...). La capătul acestei discuții asupra personajelor romanului Pâine albă, am vrea să semnalăm autorului un pericol de care este pândit, acela de a se preocupa exclusiv de problemele de natură socială
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
și Scânteia mi-a arătat limpede acest lucru) nu făcea decât să coboare nivelul conflictului piesei. În filmul Viața învinge - un film inspirat din piesa Iarbă rea, tovarășii cu care am lucrat m-au ajutat să înlătur aceste ciuperci și sper că am reușit. Tot Scânteia mi-a atras atenția că portretul psihologic al personajului central, profesorul Andrei Bârlea, nu e suficient de adâncit. Cine este în definitiv acest om? Un profesor de tip vechi, un om care luptă cu propriile
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
se leagă tocmai de acest aspect personal. Uneori, tânărul poet caută să compenseze lipsa de căldură naturală a versului prin această exaltare a lucrurilor «mici», gingașe, discrete - «pufoase» am zice folosind un termen preferat de Florin Mugur - procedee cu care speră să întrețină în mod artificial o temperatură caldă. Este un pericol împotriva căruia Florin Mugur trebuie să lupte pentru a evita în viitor agravarea sa pe linia sporirii elementului artificial. Esențial însă, ni se pare că, de cele mai multe ori, versul
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
toate întrebările pe care ați dori să le puneți. Pentru ca excursia să nu fie prea îndelungată sau complicată, va trebui să ocolim nenumărate căi pe care poate le-ați considera de explorat. Probabil că ar trebui să fie explorate, și sper că pînă la finalul călătoriei vă veți hotărî să le explorați singuri. Pentru a vă ajuta în acest sens, la finalul cărții voi oferi o listă scurtă de opere relevante pentru o lectură aprofundată din partea dumneavoastră. Călătoria noastră începe de la
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
pîrghii și contraponderi între forțele sociale importante ale țării și separarea puterilor în stat erau foarte mult admirate în Europa. Erau lăudate, printre alții, de faimosul filosof politic francez Montesquieu și admirat în America de autorii Constituției, dintre care mulți sperau să creeze în America o republică similară, care să păstreze virtuțile sistemului englez, însă fără viciile unei monarhii. Republica la a cărei formare au contribuit, va servi la timpul potrivit drept un fel de model pentru multe alte republici. DEMOCRATIZAREA
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
de democratizare a guvernămîntului statelor. Poate că trebuie repetat faptul că nici alte asociații, și nici un stat nu a avut vreodată un guvernămînt care să îndeplinească în totalitate criteriile unui proces democratic. Probabil că nici unul nu va reuși. Oricum, după cum sper să demonstrez, criteriile oferă standarde într-adevăr utile pentru determinarea realizărilor și posibilităților guvernămîntului democratic. O a doua întrebare: este realist să gîndim că o asociație ar putea îndeplini în totalitate aceste criterii? Altfel spus, poate vreodată oricare asociație reală
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
pretind că sînt democratice. Pot servi ca îndrumare pentru modelarea și remodelarea aranjamentelor concrete, a constituțiilor, practicilor și instituțiilor politice. Pentru toți cei care aspiră la democrație, ele pot genera întrebări relevante și ajuta în căutarea răspunsurilor. În capitolele următoare sper să demonstrez modul în care criteriile ne pot ghida spre soluții la cîteva dintre problemele centrale ale teoriei și practicii democratice. O a treia întrebare: Avînd garanția că aceste criterii ar servi ca modele utile, sînt ele tot ceea ce ne
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
dintre cetățeni ar duce la îndeplinire visul anarhismului. Dar experiența arată că unanimitatea autentică, neforțată, de durată se găsește rar printre oameni; consensul perfect și durabil este un țel de neatins. Așa că întrebarea noastră dificilă nu dispare. Dacă nu putem spera să trăim în armonie deplină cu toate celelalte ființe umane, în schimb am putea încerca să creăm un proces pentru a ajunge la hotărîri privind reguli și legi, care să satisfacă anumite criterii rezonabile. • Procesul va asigura ca, înaintea aprobării
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
treci printr-un proces de gîndire pentru a reflecta, a delibera, a analiza și a cîntări alternativele și consecințele lor. A fi responsabil moral înseamnă a te autoguverna în privința alegerilor morale. Deseori aceste alegeri ne solicită mai mult decît am spera. Dar în măsura în care oportunitatea de a trăi conform unor legi aflate la propria alegere este limitată, și sfera de responsabilitate morală este limitată. Cum să fii responsabil pentru decizii pe care nu le poți controla? Dacă nu poți influența comportamentul oficialilor
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]