38,420 matches
-
pentru autorul excepției, răspunde Demis Marius Sparios. Lipsesc celelalte părți, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Reprezentantul autorului excepției arata ca instanțele Curții de Conturi sunt instanțe judecătorești și solicita admiterea excepției de neconstituționalitate, deoarece textul de lege criticat contravine art. 119 și 120 din Constituție. Reprezentantul Ministerului Public, în temeiul art. 23 din Legea nr. 47/1992 , republicată, pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca fiind inadmisibila. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constata
EUR-Lex () [Corola-website/Law/149954_a_151283]
-
celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul în cauza întocmit de judecătorul-raportor, susținerile autorului excepției, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile Legii nr. 47/1992 , retine următoarele: Curtea Constituțională este competența, potrivit dispozițiilor art. 144 lit. c) din Constituție și ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 și 23 din Legea nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/149954_a_151283]
-
art. 14 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 221/2000 privind pensiile și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților, excepție ridicată de Frederic Ruzsicska. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că textele de lege criticate "consacră inegalitatea în fața legii și apar ca o soluție imorală și discriminatorie". Curtea de Apel București - Secția a VII-a civilă și pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale arată că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În conformitate cu dispozițiile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/193356_a_194685]
-
actul normativ supus criticii de neconstituționalitate neconținând niciun fel de dispoziții care să determine existența vreunei inegalități între cetățeni. Avocatul Poporului arată că textele de lege criticate nu prevăd nicio discriminare pe considerente arbitrare. Astfel cum sunt formulate, dispozițiile legale criticate nu prevăd nicio condiționare pentru stabilirea și acordarea pensiei pentru limită de vârstă ori pentru transformarea unei categorii de pensie în alta. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. CURTEA
EUR-Lex () [Corola-website/Law/193356_a_194685]
-
alta. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992 , reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29
EUR-Lex () [Corola-website/Law/193356_a_194685]
-
avocaților, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 610 din 28 noiembrie 2000, aprobată cu modificări prin Legea nr. 452/2001 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 413 din 25 iulie 2001. Textele de lege criticate au următorul cuprins: - Art. 6 alin. (1) lit. c): "(1) Avocații au dreptul la următoarele categorii de pensii: [ ] c) pensia de retragere anticipată definitivă din profesie;"; ... - Art. 14 alin. (3): "Dispozițiile tranzitorii privind recalcularea pensiilor aflate în plată, potrivit art.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/193356_a_194685]
-
Statutul Casei de Asigurări a Avocaților." În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale, autorul excepției invocă încălcarea prevederilor constituționale ale art. 16 alin. (1) referitoare la egalitatea în drepturi a cetățenilor. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că textele de lege criticate, care stabilesc categoriile de pensii de care pot beneficia avocații, respectiv cele care prevăd că dispozițiile tranzitorii privind recalcularea pensiilor aflate în plată, potrivit art. 101, precum și cele privind acordarea pensiei de retragere anticipată din profesie vor fi prevăzute de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/193356_a_194685]
-
există o disproporție între scopul urmărit prin tratamentul inegal și mijloacele folosite. Așa fiind, în măsura în care reglementarea dedusă controlului se aplică tuturor celor aflați în situația prevăzută în ipoteza normei legale, fără nicio discriminare pe considerente arbitrare, critica potrivit căreia prevederile criticate contravin art. 16 alin. (1) din Constituție nu este întemeiată. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/193356_a_194685]
-
de vreunul din cele șase filme ale seriei "Războiul stelelor"" ar găsi filmul original. Prestația actorilor a fost catalogată ca "jalnică" de către "Washington Post", în timp ce "Orlando Weekly" a numit-o "nenaturală" și "lipsită de viață". Dialogurile au fost și ele criticate: MSNBC le-a etichetat drept "prostești", iar " Las Vegas Weekly" le-a considerat "limbaj de lemn". Recenziile pozitive au descris filmul ca "amuzant" și conținând "lucrurile din fanteziile băieților". Personajele realizate pe calculator au fost apreciate ca "pline de imaginație
Eragon () [Corola-website/Science/311018_a_312347]
-
Timișoara într-o cauză având ca obiect obligația de a face. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că "prin formularea textuală și din interpretarea coroborată" a art. 12 alin. (1) lit. b) și c) și art. 13 din legea criticată "se nasc contradicții în primul rând cu Legea fundamentală și apoi cu alte acte juridice internaționale sau tratate la care România este parte". Contradicția constă în aceea că dispozițiile de lege menționate instituie obligația imperativă de a se declara disponibile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/184609_a_185938]
-
drepturi sau libertăți fundamentale. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile reprezentantului Ministerului Public, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992 , reține următoarele: Curtea Constituțională constată că a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10
EUR-Lex () [Corola-website/Law/184609_a_185938]
-
alin. (1) lit. b) și c) și art. 13 din Legea nr. 346/2004 privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 681 din 29 iulie 2004. Textele de lege criticate prevăd: - Art. 12 alin. (1) lit. b) și c): "(1) Întreprinderile mici și mijlocii au acces la activele disponibile ale regiilor autonome, societăților/companiilor naționale și societăților comerciale cu capital majoritar de stat, cu respectarea dispozițiilor legale privind proprietatea publică
EUR-Lex () [Corola-website/Law/184609_a_185938]
-
drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și art. 480 și art. 942 din Codul civil. Examinând excepția de neconstituționalitate ridicată, Curtea reține următoarele: I. În esență, autorul excepției consideră că art. 12 alin. (1) lit. b) și c) din legea criticată încalcă "în mod flagrant" principiul libertății contractuale prevăzut de art. 942 și art. 480 din Codul civil și golește de conținut protecția dreptului de proprietate conferită prin art. 44 și art. 136 din Constituție, punând "societățile naționale" într-o poziție
EUR-Lex () [Corola-website/Law/184609_a_185938]
-
prevederile art. 13 din Legea nr. 346/2004 definesc ce se înțelege prin active, ce active se consideră disponibile, precum și desfășurarea procedurii de vânzare a activelor ce intră sub incidența legii. Așadar, având în vedere cuprinsul reglementării textului de lege criticat, Curtea constată că dispozițiile constituționale, convenționale și legale invocate nu sunt incidente în cauză. III. În sprijinul susținerilor de neconstituționalitate a textelor de lege criticate, autorul excepției face trimitere și la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului în materia protecției
EUR-Lex () [Corola-website/Law/184609_a_185938]
-
activelor ce intră sub incidența legii. Așadar, având în vedere cuprinsul reglementării textului de lege criticat, Curtea constată că dispozițiile constituționale, convenționale și legale invocate nu sunt incidente în cauză. III. În sprijinul susținerilor de neconstituționalitate a textelor de lege criticate, autorul excepției face trimitere și la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului în materia protecției proprietății pronunțate în cauzele împotriva României. Examinând jurisprudența invocată, și anume cauzele Vasilescu contra României, Brumărescu contra României, Anghelescu contra României și Nagy contra României
EUR-Lex () [Corola-website/Law/184609_a_185938]
-
în cauzele enunțate constatarea încălcării privea dreptul de proprietate privată al unor cetățeni români asupra unor bunuri mobile sau imobile ce le fuseseră confiscate ilegal sau expropriate. Or, în cauză, așa cum s-a arătat, măsurile pe care textele de lege criticate le dispun privesc proprietatea statului în calitatea sa de acționar majoritar la diverse regii autonome, societăți/companii naționale și societăți comerciale, iar transferul dreptului de proprietate asupra activelor ce fac obiectul reglementării în patrimoniul întreprinderilor mici și mijlocii solicitante are
EUR-Lex () [Corola-website/Law/184609_a_185938]
-
Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise transmise la dosar, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992 , reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/234155_a_235484]
-
nr. 97/2008 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 100/2007 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul justiției, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 294 din 15 aprilie 2008. Textul de lege criticat are următoarea redactare: - Art. 82 alin. (1)-(5): "(1) Judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție și personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și foștii judecători și procurori financiari și consilierii de conturi de la secția
EUR-Lex () [Corola-website/Law/234155_a_235484]
-
unui număr minim de 20 de ani de vechime efectivă în magistratură nu reprezintă o veritabilă critică de neconstituționalitate, ci o simplă afirmație, atâta vreme cât autorul excepției nu precizează prin comparație cu regimul juridic aplicabil cărei categorii sociale textele de lege criticate ar institui o inegalitate de natură să încalce dispozițiile art. 16 alin. (1) din Constituție. Totodată, Curtea observă că autorul excepției prezintă aspecte de fapt, referitoare la situația sa personală, care însă nu pot fi apreciate de Curtea Constituțională în cadrul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/234155_a_235484]
-
însă nu pot fi apreciate de Curtea Constituțională în cadrul controlului de constituționalitate, ci doar de instanța învestită cu soluționarea litigiului în cursul căruia a fost ridicată excepția de neconstituționalitate. Prin urmare, întrucât critica vizează, pe de o parte, modificarea textelor criticate și, pe de altă parte, aplicarea acestora la o situație concretă, Curtea constată că, astfel motivată, excepția este inadmisibilă, problemele învederate excedând competenței sale de soluționare. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/234155_a_235484]
-
1 din Codul de procedură civilă. Excepția a fost ridicată de către Societatea Comercială "Ludmila Impex" - S.R.L. din Bistrița cu prilejul soluționării unor acțiuni în pretenții comerciale. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că textul de lege criticat este contrar dispozițiilor art. 21 din Legea fundamentală, referitor la accesul liber la justiție. Astfel, consideră că acest text îngrădește posibilitatea justițiabililor de a se adresa direct justiției, întrucât condiționează accesul la instanța judecătorească de parcurgerea unei proceduri prealabile de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/171384_a_172713]
-
întrucât condiționează accesul la instanța judecătorească de parcurgerea unei proceduri prealabile de conciliere, care este de natură a tergiversa soluționarea litigiului comercial. Judecătoria Bistrița apreciază că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată. În acest sens arată că "rolul normei procedurale criticate este acela de a reglementa o procedură extrajudiciară care să ofere părților posibilitatea de a se înțelege asupra eventualelor pretenții ale reclamantului, fără implicarea autorității judecătorești competente. În măsura în care nu se ajunge la un acord, acestea au posibilitatea de a se
EUR-Lex () [Corola-website/Law/171384_a_172713]
-
nu poate fi calificată ca o îngrădire a accesului liber la justiție, în accepțiunea prohibită de prevederile constituționale de referință, atâta vreme cât partea interesată poate sesiza instanța judecătorească cu cererea de chemare în judecată". Avocatul Poporului arată că textul de lege criticat este constituțional. Astfel, prin instituirea procedurii prealabile de conciliere directă între părți, pentru soluționarea litigiilor în materie comercială nu s-a urmărit restrângerea accesului liber la justiție, ci transpunerea în practică a principiului celerității soluționării litigiilor între părți, instaurarea unui
EUR-Lex () [Corola-website/Law/171384_a_172713]
-
Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Guvernului și cel al Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile Legii nr. 47/1992 , reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/171384_a_172713]
-
procedură civilă, care are următorul conținut: "În procesele și cererile în materie comercială evaluabile în bani, înainte de introducerea cererii de chemare în judecată, reclamantul va încerca soluționarea litigiului prin conciliere directă cu cealaltă parte." Autorul excepției susține că dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale cuprinse în art. 21, potrivit cărora: "(1) Orice persoană se poate adresa justiției pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor sale legitime. (2) Nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept. ... (3) Părțile au dreptul la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/171384_a_172713]