37,224 matches
-
și-a petrecut copilăria și tinerețea la Cernăuți, unde s-a mutat cu familia în anul 1919. A fost înscris la școala de limbă idiș și română "Yiddisher Shul-Farayn". Încă din anii adolescenței a debutat cu recitări de poezie și proză în limba idiș și a început să-și intepreteze și propriile sale cântece. Aparițiile sale au trezit interesul criticilor. Filologul Dr. H. Gininger a scris într-un detailat articol în "Di Vokh", revistă de literatură în limba idiș din București
Leibu Levin () [Corola-website/Science/321928_a_323257]
-
cum ar fi "The Ice Dragon". La mijlocul anilor '80, Martin a lucrat în principal pentru Hollywood, ca scriitor și producător al serialelor "Zona crepusculară" și "Frumoasa și bestia". După încheierea serialului " Frumoasa și bestia" în 1989, Martin a revenit la proză și a început lucrul la romanul "Avalon". În 1991, în timp ce lucra la el, Martin a scris o scenă în care câțiva copii găseau cadavrul unui lup străvechi al cărui gât fusese străpuns de un corn de cerb. Lupul străvechi avea
Cântec de gheață și foc () [Corola-website/Science/321956_a_323285]
-
(n. 16 februarie 1951, București - 13 mai 2014, București) a fost un scriitor român, membru al secției de Proză a Uniunii Scriitorilor din România. A primit mai multe premii „Știință și tehnică” în anii 1980, premiul Uniunii Scriitorilor din România și două premii în străinătate: la Moscova, Rusia ("SocCon", 1989) și la Fayence, în Franța ("EuroCon", 1990). s-a
Mihail Grămescu () [Corola-website/Science/321327_a_322656]
-
școlară "Aripi". A continuat colaborarea cu revista și pe perioada liceului, dar a făcut și pasul către revista "Luceafărul", în al cărei număr din 9 septembrie 1967 a publicat o poezie. În anii care au urmat a colaborat cu versuri, proză și critică literară la o serie de publicații, printre care se numără: "Luceafarul", "România literară", "Vatra", "Steaua", "CPSF Anticipația", "SLAST", "Jurnalul SF", "Jurnalul de București", "Convorbiri literare", "Literatorul", "Viața Românească", "Magazin", "Astra", "Supernova", "Helion", "Amurg sentimental", "String", "Contemporanul", "Dialog", "Cinema
Mihail Grămescu () [Corola-website/Science/321327_a_322656]
-
Un epitaf (în greaca veche "ἐπιτάφιος"; "epi"=pe, deasupra + "taphos"=mormânt) este o inscripție funerară sau o creație lirică constând într-un text scurt, în versuri sau proză, onorând o persoană decedată și care este înscris pe piatra funerară a mormântului. Pe o piatră tombală din Seini, Maramureș este scris epitaful: Cimitirul Vesel din Săpânța <poem>"Cine vre strînge avere" "Crească vită cu plăcere" "Și să scoale diminiață
Epitaf () [Corola-website/Science/321504_a_322833]
-
să poată călări până la Câmpeni. E. Hodoș motivează abținerea lui Avram Iancu de a se prezenta în fața împăratului, prin aceea că în 1852, tulburându-i-se mintea, nu mai avea spiritul luminos de altădată. Pe lângă lucrările cu caracter istoric , orizontul prozei lui Enea Hodoș cuprinde schițe cu o bogată tematică, printre care: "Un pas hotărât", "La masă", "Nepoțica", "Bătrâna". Cea mai bună dintre schițele amintite este "Bătrâna". Personajul vine din rândul meseriașilor bănățeni. Singura ei mângâiere este fiul său zidar care
Enea Hodoș () [Corola-website/Science/322322_a_323651]
-
Bibliotecii noastre" la Caransebeș și în interesul pe care și l-a dat la redacția "Telegrafului român" din Sibiu. În cadrul "Bibliotecii noastre", au apărut cam 50 de cărți mici pentru popor. Printre primele numere a fost culegerea de "Versuri și proză" de G. Coșbuc. Poetul începuse în acest timp să fie cunoscut. La București, i se editaseră "Balade și idile", "Fire de tort" și traducerea "Eneidei", traducere pentru care în 1897 va obține Marele Premiu Năsturel-Herescu al Academiei Române. Prin intermediul "Bibliotecii noastre
Enea Hodoș () [Corola-website/Science/322322_a_323651]
-
la dureri de cap sau amețeli: Prin miracolul și prin formulele lor, descântecele au corespondență cu alte specii ale literaturii populare, printre care basmul, care încântă cel mai mult pe cei mici. Povestitul, după cum susține Ovidiu Bârlea în "Antologie de proză populară epică", datează din cele mai vechi timpuri: E. Hodoș, în volumul de proză epică "Frumoasa din Nor", a publicat 12 basme. Volumul se deschide cu „Frumoasa din Nor”, cea mai reprezentativă poveste, care începe cu formula obișnuită, la care
Enea Hodoș () [Corola-website/Science/322322_a_323651]
-
corespondență cu alte specii ale literaturii populare, printre care basmul, care încântă cel mai mult pe cei mici. Povestitul, după cum susține Ovidiu Bârlea în "Antologie de proză populară epică", datează din cele mai vechi timpuri: E. Hodoș, în volumul de proză epică "Frumoasa din Nor", a publicat 12 basme. Volumul se deschide cu „Frumoasa din Nor”, cea mai reprezentativă poveste, care începe cu formula obișnuită, la care autorul, adăugând unele cuvinte, caută să dovedească autenticitatea faptelor: Acțiunea se continuă cu întâmplări
Enea Hodoș () [Corola-website/Science/322322_a_323651]
-
Călătorii turistice în Europa, Asia Mică, Africa (Tunisia, Canare, Seychelles), Statele Unite și Cuba. Este necăsătorit. A început să semneze cu numele Puși Dinulescu din 1998, până atunci semnând cu numele real, Dumitru Dinulescu. A abordat mai multe genuri literare: teatru, proză scurtă, roman, poezie, istorie literară, memorialistică. A primit Premiul Asociației Scriitorilor din București pentru volumul de povestiri "Linda Belinda" (1979) și Premiul Uniunii Scriitorilor din România pentru romanul "Îngerul contabil" (1985). A regizat două filme de lung metraj: Sper să
Puși Dinulescu () [Corola-website/Science/322428_a_323757]
-
Nottara, având o bogată activitate teatrală și apărând într-un număr mare de filme. În paralel cu activitatea artistică, s-a remarcat și ca prozator. A debutat publicistic în revista „Albina”, cu o povestire publicată în 1958. A colaborat periodic proză, teatru și traduceri în revistele "Contemporanul", "Luceafărul", "Gazeta literară", "Iașul literar", "Viața românească" ș.a. Unele scrieri ale sale au fost premiate. Volumul "Duminicile unei veri" (1991 a fost distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor, piesa de teatru "Salonul japonez" a fost
Alexandru D. Lungu () [Corola-website/Science/328906_a_330235]
-
apărut alte câteva nuvele: „Când veni Oltul mare” și „Dispariția profesorului”, a cărei acțiune se petrece în Caracalul antebelic. Epigramele sale erau semnate cu pseudonimul Nicomah, fiind apreciate „pentru causticitatea și umorul lor fin”. A publicat 21 de volume de proză, versuri și epigrame: "Femeia cibernetică" (1969), "Demascarea lui Turnesol" (1970), "Potirul Sfântului Pancrațiu" (1971), "Postul clandestin" (1972), "Războiul undelor" (1974), "Dispariția profesorului" (1974), "Damen-Vals" (1975), "Sub aripa vântului de noapte" (1979), " Întâmplări ciudate la miezul nopții" (1984), " Aventurile unui soldat
Nicolae Paul Mihail () [Corola-website/Science/328932_a_330261]
-
Nicolae Iorga , Mihail Sadoveanu, Zaharia Bîrsan, Alexandru Ciura, Aurel Zegreanu etc. Poezia publicată în paginile ziarului este semnată de V. Eftimu, H. Frollo, Ada Nagy, M. Săulescu, C.S. Făgețel, Al. George, O. Hulea, Vioara din Bihor, E. Parago, G. Năsturaș, proza de Al. Cazabanu, Al. Ciurea, J. Barth. Critica literară e reprezentată de G.S. Făgețel, Al. Ciurea, H. Stanal, Radu S. Dragnea. Consistentă este istoria literară fiind concentrate operele lui S. Bărnuțiu, A.D.Xenopol, Pompiliu Eliade, G. Barițiu. Sunt consacrate articole
Cosînzeana (revistă) () [Corola-website/Science/325392_a_326721]
-
extraordinară”. Sites (Revista de Arhitectură și Urbanism) “Ca studiu și analiză asupra lui Brâncuși, nimic nu poate fi comparat cu această carte, iar coordonarea fotografiei de către Varia, în special la Târgu Jiu, impune admirație și mulțumiri. Odată cu informația cuprinsă în proza de înalt nivel, cu planșele, notele excepționale și bibliografia, aceste fotografii justifică un volum care se ridică la nivelul unei adevărate expoziții Brâncuși”. The Wall Street Journal “ Textul pune în lumină preocupările spirituale ale lui Brâncuși, universul său mistic, inventivitatea
Radu Varia () [Corola-website/Science/325466_a_326795]
-
a realizat două chitare, o vioară și a început să construiască un pian dar nu a mai reușit să îl termine. A murit pe 29 aprilie 2005 lăsând în urmă zeci de tablouri, partituri, sculpturi, instrumente muzicale, două romane nepublicate, proză și poezie. Toate lucrările sale au rămas în colecția familiei.
Mircea Rotaru () [Corola-website/Science/326000_a_327329]
-
până atunci. Romanul "" este împărțit în 12 capitole numerotate cu cifre romane și fără titluri. Criticul Mihai Ungheanu presupune că Mihail Sadoveanu s-ar fi inspirat în scrierea "Nopțile de Sânziene" din "Cărțile junglei" ale lui Rudyard Kipling. Autorul cunoștea proza scriitorului britanic, admirându-l pentru glorificarea junglei ca un spațiu cu o existență autonomă care invadează civilizația. În proza lui Kipling se manifestă un război permanent între natură și om, vegetația punând imediat stăpânire pe teritoriul părăsit de om. Astfel
Nopțile de Sânziene () [Corola-website/Science/324371_a_325700]
-
că Mihail Sadoveanu s-ar fi inspirat în scrierea "Nopțile de Sânziene" din "Cărțile junglei" ale lui Rudyard Kipling. Autorul cunoștea proza scriitorului britanic, admirându-l pentru glorificarea junglei ca un spațiu cu o existență autonomă care invadează civilizația. În proza lui Kipling se manifestă un război permanent între natură și om, vegetația punând imediat stăpânire pe teritoriul părăsit de om. Astfel, „Coborârea junglei spre văi”, o povestire din volumul "A doua carte a junglei" (1895), prezintă modul în care jungla
Nopțile de Sânziene () [Corola-website/Science/324371_a_325700]
-
izgonind orice traduceri din scrieri străine, care neavând niciun interes pozitiv pentru noi nu ne pot imbogăți literatura”". Se specifica faptul că în revistă vor fi promovate numai "„compuneri originale românești”", știintifice și îndeosebi literare "„tot felul de articole originale, proză și poezie, viața celor mai cunoscuți autori, traduceri și extrase din cărțile publicate în țări străine, dar al căror subiect se atinge de noi priviri asupra limbii, bucăți umoristice și, în sfârșit, critica și înștiintarea tuturor scrierilor noi românești”". "„Tendința
Propășirea () [Corola-website/Science/324421_a_325750]
-
au publicat poezii și Cezar Bolliac (“Muncitorul”), Alecu Donici (“Gândul”, ”Păstorul și țânțarul”), Grigore Alexandrescu (“Umbra lui Mircea la Cozia”, ”O seară la Cozia”), Dimitrie Bolintineanu (“Barcarola”), Andrei Mureșanu (“O privire de pe Carpați”), Elena Văcărescu (“Roma”). A fost publicată și proză: V. Alecsandri (“O preumblare prin munți”; ”Istoria unui galben și a unei parale”, ”Borsec”), Costache Negruzzi (“Tudorică judecătorul de cărți”; ”Tunsul” și articolul despre limba românească), Nicolae Bălcescu (“Puterea armată și arta militară de la întemeierea principatului Valahiei și până acum
Propășirea () [Corola-website/Science/324421_a_325750]
-
prin diletantism, scene de urmărire sau de bătălie”". În lucrarea "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”" (2000), criticul Călin Căliman considera că primirea rece a acestui film de către critica de specialitate s-ar datora faptului că "„Frații Jderi pierde pe drum fiorul prozei originare, [...] filmul e dezlânat, lipsit de emoție, realizat în tușe groase, mimează doar fiorul și măreția”". Criticul Tudor Caranfil nu a dat filmului nicio stea și a făcut următorul comentariu: "„Aventurile fraților Jderi în slujba Moldovei. Alexăndrel, coconul domnesc, îl
Frații Jderi (film) () [Corola-website/Science/327429_a_328758]
-
only in the shade” seamănă foarte mult cu „walk only in the shit”). Opinia aspră a lui Gorzo nu a fost împărtășită și de alți critici. Călin Stănculescu considera filmul lui Adrian Popovici "„o superbă poveste de dragoste inspirată de proza lui Radu Tudoran, cu o impresionantă distribuție internațională”". Filmul "Eva" a fost prezentat la diferite festivaluri de film: "Eva" a obținut unele premii și nominalizări și anume: Ca urmare a faptului că filmul "Eva" a fost selecționat la Festivalul Internațional
Eva (film din 2010) () [Corola-website/Science/327425_a_328754]
-
rotundă a unui bazin imens. În camera de spital, el îi spune lui Fane că a căzut și că nu a intenționat să se sinucidă. Scenariul literar a fost scris de tânărul scriitor Constantin Stoiciu (n. 1939), pornind de la o proză scurtă. El a debutat astfel în cinematografie. Studioul Cinematografic București a încredințat realizarea acestui film lui Andrei Blaier, care s-a impus în prima etapă a creației sale ca un „pasionat cineast al actualității” de factură neorealistă. Regizorul a realizat
Diminețile unui băiat cuminte () [Corola-website/Science/327466_a_328795]
-
(n. 14 octombrie 1919, Cernăuți, d. 21 iulie 2012, Timișoara), prozator și publicist român, a fost autorul a numeroase lucrări de proză scurtă, romane, antologii de anticipație, articole și memorialistică. Născut în Cernăuți (actualmente în Ucraina), a fost fiul Corneliei (născută Popescu) și al lui Petre Șerbănescu, inspector vamal. A urmat școala primară în Turnu Severin ,unde a început și liceul (1924-1930
Mircea Șerbănescu () [Corola-website/Science/327497_a_328826]
-
liceul (1924-1930), pe care l-a continuat în Craiova (1930-1932) și apoi în Timișoara, la Liceul „C. D. Loga" (1935-1938), când a debutat cu povestirea "Bătrânul lăutar" la revista „Colț de țară", urmată în același an (1937) de volumul de proză scurtă "Cadavrul ambulant". După absolvirea studiilor universitare la Academia de Înalte Studii Comerciale din București (1938-1942), a revenit în Timișoara, unde s-a stabilit și și-a continuat activitatea ziaristică deja începută în perioada 1940-1941 la publicația „Vestul". Între anii
Mircea Șerbănescu () [Corola-website/Science/327497_a_328826]
-
i-a devenit secretar literar în perioada 1951-1979. Din 1993 a condus cenaclul „Pavel Bellu" și a fost redactor-șef al revistei „Anotimpuri literare", continuându-și cariera publicistică la „Orizont", „Tribuna", „România literară", „Luceafărul", „Viața românească", „Literatorul", „Paralela 45" etc. Proza sa, în special după cel de-al Doilea Război Mondial, a fost angajată și considerată moralizatoare; aceleași tendințe moralizatoare se reflectă, de altfel, și în multele lucrări dedicate copiilor și tineretului. În mod particular, scriitorul, s-a remarcat și ca
Mircea Șerbănescu () [Corola-website/Science/327497_a_328826]