38,095 matches
-
conform recensământului sovietic din 1926). După izbucnirea războiului, mai mult de jumătate din aceștia s-au retras cu autoritățile sovietice (inclusiv cei înrolați în armata sovietică), alții au dispărut, în timpul lungului asediu al orașului Odessa, sau au fost uciși, de trupele germane de curățire a terenului. Același istoric sublinia că, la momentul preluării administrației Transnistriei de către România, pe acest teritoriu se găseau 135.000 de evrei 2. 1 Dinu C. Giurescu, Istoria românilor, vol. IX, România în anii 1940-1947, București, Ed.
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
clădire a Direcției Siguranței NKVD-ului din strada Engels, vis-à- vis de Parcul Sefcenco. În prezent, se lucrează la curățirea terenului și identificarea victimelor de sub dărâmături. Din primele investigații rezultă că minarea s-a făcut cu ocazia evacuării orașului de către trupele sovietice, folosindu-se o mare 1 Ibidem, p. 242; 2 Alex Mihai Stoenescu, Armata, Mareșalul și Evreii, București, Ed.RAO, 1998, p. 445; - 47 cantitate de exploziv, acționată - probabil - de la distanță, de un declanșator electric. Deși - înainte de ocuparea localului de către
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
din Odessa, rămași în viață, după represalii, au fost mutați în județul Berezovka. Deportarea s- a făcut cu trenuri, în lunile ianuarie și februarie, în baza Ordonanței nr. 35, care preciza expres că “pentru motive de ordine și siguranță a trupelor, administrației și populației, ... toți evreii aflați în Municipiul Odessa și împerejurimi se evacuează din acest oras și se plasează în regiunea de Nord a judetului Oceacov și sudul județului Berezovka, în localitățile stabilite de administrație”. (articolul I) Articolul II al
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
adăugându-se deportările de după 8 august 1941, am avea circa 190.000-200.000 deportați. În ceea ce privește restul până la 300.000, nu există date oficiale. Se știe, însă, că sub stăpânirea URSS, un număr de evrei au fost deportați, iar la retragerea trupelor URSS, un număr de evrei au fost luați sau au urmat aceste trupe.” Foarte interesant, însă, este și un extras referitor la problema evreiască, dintr-un raport al lui Gheorghe Alexianu, datat 11 decembrie 1941, care ne oferă o imagine
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
deportați. În ceea ce privește restul până la 300.000, nu există date oficiale. Se știe, însă, că sub stăpânirea URSS, un număr de evrei au fost deportați, iar la retragerea trupelor URSS, un număr de evrei au fost luați sau au urmat aceste trupe.” Foarte interesant, însă, este și un extras referitor la problema evreiască, dintr-un raport al lui Gheorghe Alexianu, datat 11 decembrie 1941, care ne oferă o imagine reală a deportărilor care au avut loc în Transnistria. 1 Florin Petrescu, Istoria
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
pentru facerea bordeielor, am primit ordin să-i adăpostesc în cazarmile de la Alexandrudar, care nu aveau uși sau ferestre. Ulterior, i-a mutat în patru sate dinspre Bug. Alimentarea țiganilor a fost extrem de grea, deoarece județul mai avea de hrănit trupele românești în trecere spre Prut și pe cele locale... Țiganii au sosit plini de păduchi ... curând după sosirea lor au început să moară unii dintre ei. Medicii și-au dat seama cam târziu că au în fața tifosul exantematic... În iarna
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
mici3. 1 Andreas Hillgruber, Hitler, Regele Carol și Mareșalul Antonescu, București, Ed.Humanitas, 2007, p. 306; 2 Antony Beevor, Stalingrad, București, Ed.RAO, 2005, p. 280; 3 Ibidem, p. 282; - 71 Există și aprecieri germane, legate de dotarea și pregătirea trupelor române. Părerea Feldmareșalului von Rundsted despre trupele aflate la Stalingrad merită a fi menționată: “Doar slovacii (excelenți, foarte modești) și trupele române de vânători de munte erau comparabile cu armata germană”1. O altă disfuncție majoră care a precedat contraofensivă
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
și Mareșalul Antonescu, București, Ed.Humanitas, 2007, p. 306; 2 Antony Beevor, Stalingrad, București, Ed.RAO, 2005, p. 280; 3 Ibidem, p. 282; - 71 Există și aprecieri germane, legate de dotarea și pregătirea trupelor române. Părerea Feldmareșalului von Rundsted despre trupele aflate la Stalingrad merită a fi menționată: “Doar slovacii (excelenți, foarte modești) și trupele române de vânători de munte erau comparabile cu armata germană”1. O altă disfuncție majoră care a precedat contraofensivă sovietică a constat în dispunerea pe flancuri
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
Ed.RAO, 2005, p. 280; 3 Ibidem, p. 282; - 71 Există și aprecieri germane, legate de dotarea și pregătirea trupelor române. Părerea Feldmareșalului von Rundsted despre trupele aflate la Stalingrad merită a fi menționată: “Doar slovacii (excelenți, foarte modești) și trupele române de vânători de munte erau comparabile cu armata germană”1. O altă disfuncție majoră care a precedat contraofensivă sovietică a constat în dispunerea pe flancuri a Armatei a 6-a, a trupelor române, deși chiar Statul Major german intuia
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
menționată: “Doar slovacii (excelenți, foarte modești) și trupele române de vânători de munte erau comparabile cu armata germană”1. O altă disfuncție majoră care a precedat contraofensivă sovietică a constat în dispunerea pe flancuri a Armatei a 6-a, a trupelor române, deși chiar Statul Major german intuia un eventual atac în acele puncte. Istoricul german Andreas Hillgruber remarcă greșeala decisivă a planului german de a angaja, în zona amenințată, armatele slabe ale Aliaților, care erau lipsite de armament modern, tancuri
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
ca promisiunile să fie uitate. Ca urmare, la 19 noiembrie 1942, când 1 Ibidem, p. 109; 2 Ibidem, p. 224; 3 B.H. Liddell Hart, Istoria celui de-al doilea război mondial, vol. I, București, Ed.Orizonturi, 2006, p. 345; - 72 trupele sovietice au declanșat operațiunea Uranus, Armata a 3-a română se afla dispusă într-un teren nefavorabil apărării, în dispozitiv liniar, puțin dens, lipsit de adâncime operativă. Lucrările defensive luate în primire de la trupele italiene și germane erau aproape inexistente
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
Ed.Orizonturi, 2006, p. 345; - 72 trupele sovietice au declanșat operațiunea Uranus, Armata a 3-a română se afla dispusă într-un teren nefavorabil apărării, în dispozitiv liniar, puțin dens, lipsit de adâncime operativă. Lucrările defensive luate în primire de la trupele italiene și germane erau aproape inexistente. Totul trebuia luat de la început, în condițiile lipsei de material și a terenului deja înghețat. La acestea se adaugă și faptul că misiunea Armatei a 3- a condusă de generalul Dumitrescu s-a cristalizat
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
făcut ca intervenția Diviziei 15 infanterie, aflată în rezervă, să capete de la început un caracter defensiv. Referindu-se la cauzele succesului inamic, generalul Petre Dumitrescu aprecia că factorul determinant l-a reprezentat folosirea în masă a tancurilor grele, împotriva unor trupe lipsite de apărare anti-tanc, eficace și suficient de numeroasă. Relevant în acest sens este faptul că, acolo unde infanteria inamica nu a fost însoțită de tancuri, ea a fost respinsă ușor, înregistrând pierderi mari1. Bătălia de la Cotul Donului lua, practic
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
realităților momentului”. Insistența comandamentelor germane, de a nu se ceda cu niciun preț terenul, a luat, totodată, comandamentelor române, orice posibilitate de manevrare a forțelor și mijloacelor în adâncime, ceea ce a avut ca rezultat sacrificarea, de multe ori inutilă, a trupelor 2. Totuși, chiar în aceste condiții, soldații români au dat dovadă de spirit de sacrificiu și de eroism. 1 Ibidem, p. 271; 2 Ibidem, p. 273; - 75 La sud de Stalingrad, vecinii germani ai Diviziei 20 română au urmărit “masele
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
reușit să scape povesteau în țară că fuseseră trimiși în luptă în condițiile cele mai nefavorabile și că erau acuzați. în mod jignitor, de camarazii lor germani, că sunt vinovați de catastrofă. Li se reproșa că rezistența slabă, opusă de trupele române, ar fi dus la încercuirea Armatei a 6-a germană, în Stalingrad 2. Pierderile românești, în această operațiune, au fost foarte mari: 105.000 morți și dispăruți, majoritatea prizonieri, unele unități au fost complet distruse, altele dezorganizate. Feldmareșalul von
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
și dispăruți, majoritatea prizonieri, unele unități au fost complet distruse, altele dezorganizate. Feldmareșalul von Manstein, 1 Antony Beevor, Op. cit., p. 280; 2 Ion Gheorghe, Op. cit., p. 258; - 76 comandantul grupului de armate Don, din sud-estul Rusiei, a încercat să oprească trupele române, încorporându-le în armatele sale. Marele Stat Major român s-a opus categoric și, sub pretextul că cea mai mare parte erau răniți sau bolnavi, i-a evacuat spre vest1. Cauzele dezastrului de la Stalingrad au fost prezentate, într-un
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
de la Stalingrad au fost prezentate, într-un lung memoriu, de mareșalul Antonescu, lui Hitler. Se reproșa, conducerii germane, că nu-și ținuse promisiunile privind înzestrarea armatei române. Argumentația memoriului sublinia că înfrângerea a fost o consecință a proastei înarmări a trupelor române. Generalul Ion Gheorghe, însă, punea eșecul, în primul rând, pe criza strategică generală de pe frontul de răsărit și a accentuat faptul că argumentele românești ar fi trebuit să sublinieze, în primul rând, acest aspect, iar răspunderea o purtau, în
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
încercuirii. “Înghețam îngrozitor noaptea”, scria în jurnalul său ofițerul de artilerie care se retrăsese peste Don. “Cât oare mai trebuie să dormim sub cerul liber? Trupul nu va mai suporta. Peste toate astea vin păduchii și murdăria !!!”. În aceste condiții, trupele nu aveau niciun prilej să sape șanțuri de comunicații și latrine. Soldații dormeau înghesuiți ca sardelele, în gropi de pământ acoperite cu prelate. Infecțiile se răspândeau repede. Dizenteria avea în curând să aibă un efect epuizant și demoralizator, deoarece soldații
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
hiwi). Statisticile sovietice referitoare la prizonierii luați între 19 noiembrie și 31 ianuarie relevă un număr de 11.465, precum și 8.928 în spitale. Dar nu specifică nici câți dintre ei erau germani, nici, ceea ce este mai important, câți aparțineau trupelor încercuite. Sursele armatei române susțin că aceasta avea 12.600 de oameni în interiorul încercuirii. La aceștia se mai adaugă și câteva sute de italieni. În momentul capitulării, prizonierii se prezentau numai piele și os, ieșeau împleticindu-se din pivnițe și
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
cazul unei agresiuni sovietice. La intrebarea Fuhrer-ului, dacă România ar participa chiar din primele zile “la acțiunea împotriva Rusiei”, Ion Antonescu a răspuns că țara nu l-ar ierta niciodată dacă “ar lăsa armata româna cu arma la picior, în timp ce trupele germane ar fi în marș prin România, împotriva rușilor”. “Secretul” a fost păstrat până la 18 iunie 1941, când Hitler l-a informat, printr-o scrisoare, despre decizia de a ataca Uniunea Sovietică. În aceeasi zi, conducătorul statului român a avut
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
folosite unități germane, din dorința expresă a generalului Antonescu și din ordinul OKW, deși Statul Major al armatei de uscat germane, precum și Grupul de Armate “Sud” considerau, ca și mai înainte, că forța de luptă a românilor e redusă. Incapacitatea trupelor românești de a cuceri Odessa l-a determinat pe Ion Antonescu să ceară ajutor armatei germane pe data de 24 septembrie, ceea ce a dus la un rezultat favorabil al bătăliei. Atacurile masive ale unităților aeriene germane, folosirea unei grupări de
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
divizii și a numeroase alte unități și mari unități, totalizând 340.223 de militari, din care s-au pierdut aproximativ 90.000. Andreas Hillgruber remarca pierderile “neobișnuit de mari” ale românilor, ținând seama de faptul că, până pe 30 septembrie 1941, trupele germane de pe tot frontul de răsărit înregistraseră 116.908 morți. Imobilizarea unor importante forțe terestre de aviație și maritime sovietice, în această operațiune, a creat mari posibilități de acțiune forțelor germane, care au înaintat, în acest timp, circa 450 kilometri
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
908 morți. Imobilizarea unor importante forțe terestre de aviație și maritime sovietice, în această operațiune, a creat mari posibilități de acțiune forțelor germane, care au înaintat, în acest timp, circa 450 kilometri spre est, până în apropierea Donului. Înfrângerea și evacuarea trupelor sovietice, din zona Odessa, a consolidat siguranța zonei petrolifere românești, a eliminat posibilitățile de acțiune, în spatele flancului drept al trupelor germane și române, care acționau la nord de Marea de Azov și în partea de nord a Crimeii. Victoria a
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
acțiune forțelor germane, care au înaintat, în acest timp, circa 450 kilometri spre est, până în apropierea Donului. Înfrângerea și evacuarea trupelor sovietice, din zona Odessa, a consolidat siguranța zonei petrolifere românești, a eliminat posibilitățile de acțiune, în spatele flancului drept al trupelor germane și române, care acționau la nord de Marea de Azov și în partea de nord a Crimeii. Victoria a fost importantă, însă fără strălucire, deoarece trupele sovietice au reusit să provoace pierderi importante forțelor române și să se retragă
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
siguranța zonei petrolifere românești, a eliminat posibilitățile de acțiune, în spatele flancului drept al trupelor germane și române, care acționau la nord de Marea de Azov și în partea de nord a Crimeii. Victoria a fost importantă, însă fără strălucire, deoarece trupele sovietice au reusit să provoace pierderi importante forțelor române și să se retragă când și cum au dorit, evacuând pe Marea Neagră un important potențial uman și economic. Campania din 1941, deși cauzase pierderi umane și materiale sovieticilor, nu a dus
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]