37,442 matches
-
plantele care au florile viu colorate sunt polenizate de insecte, care sunt atrase de acest caracter, notează plantele pe care le-au observat, pe când plantele care nu au flori colorate ca de exemplu cele din familia Poaceae sunt polenizate de vânt și produc o cantitate mai mare de polen. Zoologii cu ajutorul fileului entomologic se fac câteva cosiri și se introduc insectele în borcane în care există vată îmbibată în eter. Ca adaptări au observat: zborul speciilor de fluturi diurni cu ajutorul aripilor
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
biologie. S-au făcut o serie de referate ca: Fauna ce populează pădurea Bârnova, Păsări din pădure, etc. Sarcini de lucru pentru fiecare grupă de elevi I Botaniștii (5 elevi ) Obiectiv: determinarea și recoltarea plantelor, observarea adaptărilor pentru polenizarea de către vânt și de către insecte. Sarcini : 1. Determinarea pe loc a plantelor cunoscute folosind la nevoie și determinatoare. 2. Recoltarea plantelor necunoscute în pungi de plastic cu etichete, în care se, consemnează locul - determinarea ulterioară în laboratorul de biologie. 3. Dați exemple
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
Recoltarea plantelor necunoscute în pungi de plastic cu etichete, în care se, consemnează locul - determinarea ulterioară în laboratorul de biologie. 3. Dați exemple ce plante polenizate de insecte și explicați ce adaptări prezintă. 4. Ce plante pot fi polenizate de vânt și ce adaptări prezintă la acest mod de polenizare. 5. Fructele și semințele unor plante s-au adaptat pentru răpândirea cu ajutorul vântului. 6. Dați exemple de astfel de plante și prezentați aceste adaptări 7. Întocmirea listei cu arborii, arbuștii, plantele
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
exemple ce plante polenizate de insecte și explicați ce adaptări prezintă. 4. Ce plante pot fi polenizate de vânt și ce adaptări prezintă la acest mod de polenizare. 5. Fructele și semințele unor plante s-au adaptat pentru răpândirea cu ajutorul vântului. 6. Dați exemple de astfel de plante și prezentați aceste adaptări 7. Întocmirea listei cu arborii, arbuștii, plantele ierboase dicotiledonate și monocotiledonate, ciuperci, licheni, mușchi. 8. Se întocmește o caracterizare a florei cu dominanța plantelor. Ustensile și materiale - lupă, deplantator
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
și materiale: binoclu, lupă, pungi de plastic, cutii cu capac perforat, borcane cu vată îmbibată în eter, etichete, determinatoare, borcane cu alcool. III. Ecologii ( 5 elevi ) Obiectiv:descrierea biotopului de pădure Sarcini: 1) Descrierea biotopurilor (poziție geografică, altitudine, pantă, expoziție, vântul, temperatura, umiditatea, luminozitatea, solul, suprafața și forma) într-un tabel. 2) Stabilirea structurii verticale (stratul arborilor, arbuștilor, ierburilor). 3) Determinarea aspectul sezonier și specificarea fazelor vegetative la plante. 4) Colectarea de: frunze cu gale, de la baza și vârful tulpinii, flori
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
și forma) într-un tabel. 2) Stabilirea structurii verticale (stratul arborilor, arbuștilor, ierburilor). 3) Determinarea aspectul sezonier și specificarea fazelor vegetative la plante. 4) Colectarea de: frunze cu gale, de la baza și vârful tulpinii, flori cu adaptări la polenizare prin vânt și prin insecte, flori de diferite culori. 5) Observarea intervenției omului în ecosistemul de pădure . Ustensile și materiale: busolă, ruletă, foarfece, cuțit, lupă, pungi de plastic, cutii, etichete. Rezultatele observațiilor și determinările efectuate temperatura aerului 20grade Celsius la ora 14
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
Observarea intervenției omului în ecosistemul de pădure . Ustensile și materiale: busolă, ruletă, foarfece, cuțit, lupă, pungi de plastic, cutii, etichete. Rezultatele observațiilor și determinările efectuate temperatura aerului 20grade Celsius la ora 14 temperatura solului: 15 grade Celsius direcția și intensitatea vântului: N-V, vânt slab umiditatea aerului: umed umiditatea solului: puțin umed Concluzii - În pădure temperatura aerului și solului e mai scăzută, intensitatea vântului și a luminii mai slabă, umiditatea aerului și a solului sunt mai ridicate față de poiană . Lista plantelor
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
în ecosistemul de pădure . Ustensile și materiale: busolă, ruletă, foarfece, cuțit, lupă, pungi de plastic, cutii, etichete. Rezultatele observațiilor și determinările efectuate temperatura aerului 20grade Celsius la ora 14 temperatura solului: 15 grade Celsius direcția și intensitatea vântului: N-V, vânt slab umiditatea aerului: umed umiditatea solului: puțin umed Concluzii - În pădure temperatura aerului și solului e mai scăzută, intensitatea vântului și a luminii mai slabă, umiditatea aerului și a solului sunt mai ridicate față de poiană . Lista plantelor determinate arbori: Querqus
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
determinările efectuate temperatura aerului 20grade Celsius la ora 14 temperatura solului: 15 grade Celsius direcția și intensitatea vântului: N-V, vânt slab umiditatea aerului: umed umiditatea solului: puțin umed Concluzii - În pădure temperatura aerului și solului e mai scăzută, intensitatea vântului și a luminii mai slabă, umiditatea aerului și a solului sunt mai ridicate față de poiană . Lista plantelor determinate arbori: Querqus robur (stejar), Carpinus betulus (carpen), Fagus silvatica, Tilia cordata tei , Ulmus foliacea (ulm ) arbuști: Crataegus monogyna (păducel),Cornus mas(corn
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
licheni, ciuperci Concluzii: în pădure am întâlnit plantele lemnoase arbori și arbuști (dicotiledonate) și talofitele (mușchi și licheni ). Adaptări la polenizare entomofilă: flori viu colorate, odorante și nectarifere: sânziene, cicoare, păpădie, coroniște, ghizdei, sunătoare, jales, etc . Adaptări la polenizare prin vânt : flori reduse, fără înveliș floral, care produc cantități mari de polen, spice sau amenți : stejar, carpen, fag, ulm, corn, urzică, specii din familia Poaceae Semințele și fructele au adaptări morfologice pentru a le ușura plutirea: acoperire cu puf (păpădie, salcie
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
completă de 5 - 8', după care se mai poate executa o serie sau două; - aplicarea unei forțe de sens opus, în spatele atletului (contragreutate sau hamul elastic, roata cu greutate mică) sau în fața atletului (pantă, rezistența unui partener așezat în față, vânt din față, alergare în apă) dezvoltă rezistența de sprint; - alergările în pantă pe distanțe mai lungi 80 - 120 m și alergările pe plat de 400 - 600 m contribuie la dezvoltarea rezistenței speciale și a rezistenței generale; - alergarea cu un cablu
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
A venit însă ziua când un hominid sau mai mulți au ales ceva din universul înconjurător, simțind nevoia să- i atribuie o condiție supranaturală, de principiu născător, ordonator și diriguitor al întregii lumi. Putea fi soarele, putea fi pământul, strămoșul, vântul, ursul, un copac enorm, un lac de munte, o pasăre sau, mai rafinat, un idol cioplit. Universul a încetat să mai fie omogen, s-a debalansat. În ciuda asocierii aproape automate cu politica, originile propagandei sunt anterioare politicii și foarte apropiate
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
alt gros- plan pe mâinile lui care rup manifestul și îi dau foc într- o scrumieră. În fine, intelectualul ajuns soldat, împușcat, trage să moară și moare „artistic” (picătură de apă, picătură de sânge, ochelari sparți, o fotografie luată de vânt, niște ceață). Deci care este rezumatul acestui film-pildă ? Intelectualul Vladimir, chemat sub arme în războiul care va duce la crearea României Mari, refuză să se alăture militarilor activiști socialiști, mai mult, împușcă un socialist care tocmai dezerta. După care, întors
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Mihăilescu (coord.) - Cele mai bune 10 filme românești ale tuturor timpurilor stabilite prin votul a 40 de critici Tudor Caranfil - Istoria cinematografiei în capodopere. Vârstele peliculei (ediția a II-a), vol. IV : De la „A noastră‑i libertatea” la „Pe aripile vântului” (1931‑1939) Cristina Corciovescu, Magda Mihăilescu (coord.) - Noul cinema românesc. De la tovarășul Ceaușescu la domnul Lăzărescu Cristian Tudor Popescu, Filmul surd în România mută. Politică și propagandă în filmul românesc de ficțiune (1912‑1989) în pregătire : Tudor Caranfil - Istoria cinematografiei
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
și de precipitații; utilizarea de soiuri adaptate la noile condiții meteo (rezistente la secetă și căldură); plantarea de garduri vii sau mici zone împădurite pe terenul arabil, pentru a reduce scurgerile de apă și/sau pentru a proteja culturile împotriva vântului și solul împotriva eroziunii. Agricultorii nu pot efectua această activitate singuri, ci trebuie să fie sprijiniți de stat prin politici publice prin care să li se acorde: suport pentru adaptarea structurilor agricole și a metodelor de producție; suport privind continuarea
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
eoliene în România este considerabil mai mic decât cel tehnic amenajabil din cauza restricțiilor de mediu. Datorită poziției sale geografice, clima României este temperat continentală, influențată de topografia sa variată. Ca urmare, pe teritoriul românesc au fost delimitate cinci zone de vânt, luând în considerare potențialul de energie eoliană la mai mult de 50 m deasupra solului. Hărțile de vânt prezentate în figura 3.3 arată un potențial eolian ridicat, în special în zona Mării Negre și în zonele carpatice. Deși acest tablou
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
geografice, clima României este temperat continentală, influențată de topografia sa variată. Ca urmare, pe teritoriul românesc au fost delimitate cinci zone de vânt, luând în considerare potențialul de energie eoliană la mai mult de 50 m deasupra solului. Hărțile de vânt prezentate în figura 3.3 arată un potențial eolian ridicat, în special în zona Mării Negre și în zonele carpatice. Deși acest tablou pare favorabil, zonele care pot fi utilizate în scopul amplasării centralelor eoliene sunt mai puține, ca urmare a
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
la data de 12.01.2013 Șerban, R. (2004), „Activitatea industrială - principalul poluator al mediului”, Universul afacerilor azi, nr. 458, pp. 1, 5 Turcu, I. (2008), Studiu privind evaluarea potențialului energetic actual al surselor regenerabile de energie în România (solar, vânt, biomasă, microhidro, geotermie), identificarea celor mai bune locații pentru dezvoltarea investițiilor în producerea de energie electrică neconvențională, ICEMENERG SA, București Tyndall, J. (1861), „On the Absorption and Radiation of Heat by Gases and Vapours, and on the Physical Connection of
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
primească, iar eu nu pot să zbor mai departe, pentru că am aripa frântă. Toți au uitat cum le ciuguleam omizile astăvară. - Vino la mine! Te voi adăposti între ramurile mele. Și îi făcu culcuș din cetină verde. Întro noapte, un vânt năprasnic de iarnă începu să sufle peste pădure. Smulgea cu dușmănie ultimele frunze de pe crengile arborilor. - Pot să scutur și frunzele bradului? grăi el către Moș Crivăț, împăratul vânturilor. - Nu! De el să nu te atingi. A fost mărinimos cu
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
mele. Și îi făcu culcuș din cetină verde. Întro noapte, un vânt năprasnic de iarnă începu să sufle peste pădure. Smulgea cu dușmănie ultimele frunze de pe crengile arborilor. - Pot să scutur și frunzele bradului? grăi el către Moș Crivăț, împăratul vânturilor. - Nu! De el să nu te atingi. A fost mărinimos cu mica pasăre. Trebuie să avem și noi milă de el. De atunci bradul își păstrează frunzele verzi și vara și iarna. Cerințe: 1. Recitește enunțurile din care fac parte
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
semnele de punctuație din ultimele trei alineate din text. N Văzând necazul păsării, bradul îi oferă un culcuș din cetină verde. I Ea a cerut ajutor arborilor, dar nici unul nu a vrut să o adăpostească între ramurile sale. E Împăratul vânturilor răsplătește bradul pentru mărinimia sa. B O pasăre cu aripa ruptă nu a putut să zboare spre țările calde. 9. Imaginează-ți și scrie un dialog de cel puțin șase replici, purtat de tine cu un copac desfrunzit, la sfârșitul
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
de mijloc și o trânti cu toată puterea într-o piuă mare de piatră; peste piuă prăvăli o bucată de stâncă, pe care-o legă din toate părțile cu șapte lanțuri de fier. Înăuntru baba șuiera și se smulgea ca vântul închis, dar nu-i folosea nimica." Cerințe: 1.Subliniază răspunsul corect. 2.Desparte textul în fragmente și scrie planul de idei. 3. Povestește primul fragment. 4.Alcătuiește enunțuri cu cuvintele: bătălie, năruit, bir, supus, hău. 5. Alcătuiește enunțuri cu sensuri
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
am ieșit. Peste noapte, Baba-Iarna și Moș-Omăt au chemat Gerul și Crivățul în ajutor. - Unde ești, Ghiocelule? au strigat cei doi. Nai înghețat? Mai cutezi să te arăți? - Mi-a fost tare greu. Era cât pe ce să mă smulgă vântul, dar m-am ascuns sub un bulgăre de omăt. Soarele, auzind cu câtă bunătate vorbește Ghiocelul vrăjmașilor săi, i-a trimis în ajutor mulțime de raze calde, întărindu-l. Dimineața, Ghiocelul văzu răsărind alături de el frați și surori. - Babă-Iarnă, Moș-Omăt
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
și *Sugestii de lectură: Citiți în întregime cartea Fram, ursul polar, de Cezar Petrescu. scrie o compunere cu titlul: "O zi la Polul Nord” Se dă textul: „Frumoasă ești, pădurea mea, Când umbra-i încă rară Și printre crengi adie-abia Un vânt de primăvară... Când de sub frunze moarte ies În umbră viorele, Iar eu străbat huceagul des Cu gândurile mele... Când strălucesc sub rouă grea Cărări de soare pline, Frumoasă ești pădurea mea. Și singură ca mine... Cerințe : 1. a) Fragmentul de
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
și se apropie de sobă. Bunica dormea(...) și băiatul zâmbi. "E aici bunicaîși spuse-, n-are de ce să-mi fie frică."(...) Ploaia și vuietul ei depărtat, străin și parcă de pierzanie a unor lumi ascunse și nedeslușite, scurgerea aceea de vânt și de ape urcau în urechile băiatului ca o pasăre ce i se risipea apoi în trup. I se părea că plânge cineva, că se vaită și în același timp goana șuvoiului prin burlanul din dreapta ferestrei îl făcea să se
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]