40,119 matches
-
femeile pun în apă lacăte închise și le deschid în apă zicând „Nu încui, ci descui”. Se dă femeii apa să o bea pentru a-i dezlega sarcina în cazul în care este legată. Curioase să afle dacă va naște băiat sau fată, femeile își ghicesc cu ,fușteii” de la război (cele două vergele care țin rostul țesăturii). La terminarea țesutului ies cu fușteii afară cu ochii închiși. Dacă la deschiderea ochilor vor vedea ființe de sex femeiesc se va naște fetiță
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
vergele care țin rostul țesăturii). La terminarea țesutului ies cu fușteii afară cu ochii închiși. Dacă la deschiderea ochilor vor vedea ființe de sex femeiesc se va naște fetiță, iar dacă vor vedea ființe de sex bărbătesc se va naște băiat. In același scop dacă în casă este o femeie însărcinată în momentul când se taie porcul, „henteșul” este atent la configurația grăsimii de pe spinarea porcului. Dacă aceasta prezintă o mică proeminență, copilul va fi băiat, în caz contrat va fi
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
sex bărbătesc se va naște băiat. In același scop dacă în casă este o femeie însărcinată în momentul când se taie porcul, „henteșul” este atent la configurația grăsimii de pe spinarea porcului. Dacă aceasta prezintă o mică proeminență, copilul va fi băiat, în caz contrat va fi fată. La naștere langă femeie este chemată o femeie pricepută din sat cu rol de moașă. Dacă nașterea are loc ziua, îndată ce este moșit copilul îl închină către soare zicând: , Să fie curat ca mândrul
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
încercând să-l oblige să repete „zisul”. Treptat fetele se desprind de jocurile adolescenței preocupându-se de pregătirea „zestrei” în vederea căsătoriei. Incepând de pe la circa 16 ani ele participă la clăci, șezători și „hidede” alături de feciorii satului. In categoria feciorilor intră băieții de peste 18 ani, dar „acela este fecior, care și-a făcut armata”. Tinerii care se plac se întâlnesc cu ocazia petrecerilor, la muncile câmpului sau la izvorul de unde duc apă. Dacă părinților le convine alegerea făcută, realizarea căsătoriei nu ridică
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
mai caute, pentru o nouă plată, la fel ca prima oară. De data aceasta aduce fata îmbrăcată în haine de sărbătoare. Ea se așază pe locul liber, lângă tânăr. Toți le urează noroc celor doi. După câteva discuții pregătitoare, grăitorul băiatului îl întreabă pe tatăl fetei ce zestre îi dă acesteia. Tatăl îi răspunde. E rândul celuilalt grăitor să-l întrebe pe cuscrul mare despre zestre. Dacă vreunul din cuscri este nemulțumit de zestrea promisă, mai cere. Momentul se numește „târg
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
se dau holde de pământ, animale, bani sau materiale de construcție. Se întâmplă uneori ca cei doi cuscri să nu se înțeleagă asupra zestrei, se poate ajunge chiar la despărțirea celor doi tineri din acest motiv. Dacă se înțeleg, părinții băiatului cheamă fata cu părinții „pă videre” în duminica următoare. Se zice că fata merge cu acest prilej să-și „coate locul”. Va avea loc un alt ospăț cu rudele apropiate ale celor doi tineri, se stabilește data nunții, precum și unele
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
făcut dintr-un băț lung de brad, pe care se fixează o față de masă albă. Pe ea se prind basmale de diferite culori, înafară de negru. Se mai prind mărgele, oglinzi mici, iederă și rozmarin. Lazlăul este purtat de un băiat care are amândoi părinții, numit lăzlăuș. Acesta îl joacă în timp ce se merge după mireasă și se înapoiază la casa mirelui, unde de obicei are loc nunta. In ziua precedentă mireasa se îmbăiază, se cuminecă. Dimineața mireasa este îmbrăcată de către o
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
ele semnifică rodnicia. La fel se procedează și cu colacul; toți se reped să-l prindă, apoi îl impart între ei și-l mănâncă. Dacă colacul este prins de un bărbat, primul copil pe care-l va naște va fi băiat, iar dacă îl prinde femeie, mireasa va naște prima dată fetița. Dacă nu-l prinde nimeni, îl aruncă încă de două ori, până va fi prins. In cazul în care nici a treia oară colacul nu este prins de cineva
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
meargă norocul casei cu omul mort. La groapă este dus cu patru sau doi boi. Boii aveau la gât „cingauă” (cbopote de aramă), iar în coarne la fiecare bou câte un ștergar lucrat frumos și o „pomană”. Se numește un băiat care să ia aceste lucruri din coarnele boilor în momentul pornirii la groapă. Pâinea din cornul boilor semnifică norocul celui mort la holde, iar acesta nu trebuie să meargă cu el în groapă. Se dau de trei ori boii înapoi
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
nimeni nu mănâncă produse de origine animală, zicând că nu mănâncă de dulce. Copiii pregătesc umblatul cu capra sau cu steaua. Cei până la 13 ani merg cu steaua, iar cu capra cei între 13-16 ani. „Stelarii” sunt grupuri de 3-4 băieți, îmbrăcați în alb, purtând pe cap comănace colorate, cu forme diferite, în funcție de rolul fiecăruia. In mâini au săbii sau bâte împodobite cu panglici și zurgălăi. Unul dintre ei duce o stea mare, făcută din lemn și împodobită, fixată pe un
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
să taie pasări, zicând că „dacă tai galiță la Anul Nou, tot anul ce urmează vei împrăștia precum galița, tot ce ai agonisit” In seara de Anul Nou se umblă cu capra. Este un joc cu măști, la care participă băieți între 13-14 ani. Ei sunt îndrumați de o persoană vârstnică, dar care nu îi va însoți. Toți sunt mascați, dar masca cea mai interesantă este capra. Băiatul cu această mască poartă un băț pe care este fixat un cap de
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
Nou se umblă cu capra. Este un joc cu măști, la care participă băieți între 13-14 ani. Ei sunt îndrumați de o persoană vârstnică, dar care nu îi va însoți. Toți sunt mascați, dar masca cea mai interesantă este capra. Băiatul cu această mască poartă un băț pe care este fixat un cap de capră cu două coarne. Peste el atârnă un material de culoare neagră, sub care băiatul mânuiește o sfoară ce pune în mișcare maxilarul inferior al caprei, în
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
va însoți. Toți sunt mascați, dar masca cea mai interesantă este capra. Băiatul cu această mască poartă un băț pe care este fixat un cap de capră cu două coarne. Peste el atârnă un material de culoare neagră, sub care băiatul mânuiește o sfoară ce pune în mișcare maxilarul inferior al caprei, în ritmul bătăilor de „dobă” ale unui alt băiat. Intre coarne capra are clopoței, care se mișcă și ei în același ritm. La intrarea în curte băieții întreabă dacă
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
care este fixat un cap de capră cu două coarne. Peste el atârnă un material de culoare neagră, sub care băiatul mânuiește o sfoară ce pune în mișcare maxilarul inferior al caprei, în ritmul bătăilor de „dobă” ale unui alt băiat. Intre coarne capra are clopoței, care se mișcă și ei în același ritm. La intrarea în curte băieții întreabă dacă este primită capra, apoi intră în casă, capra rămânând afară. Se cântă corinda caprei, apoi aceasta este invitată să intre
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
sub care băiatul mânuiește o sfoară ce pune în mișcare maxilarul inferior al caprei, în ritmul bătăilor de „dobă” ale unui alt băiat. Intre coarne capra are clopoței, care se mișcă și ei în același ritm. La intrarea în curte băieții întreabă dacă este primită capra, apoi intră în casă, capra rămânând afară. Se cântă corinda caprei, apoi aceasta este invitată să intre înăuntru. După ce sunt interpretate rolurile, se joacă „danțul caprei”, apoi cei 3-4 copii pleacă mulțumind pentru daruri. (Gavril
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
organizează o petrecere numită „vărjel”, de la verjeaua pe care se pun inelele tinerilor. Cel care o organizează este gazda vărjelului, iar sătenii duc din timp „cinste” pentru pregătirea mâncării. Organizatorul duce băutură și „hididuș”. De obicei participanții sunt fete și băieți mai mari precum și vârstnici. Perecerea începe cu joc. Apoi muzica încetează și un bărbat numit „gogă” adună inelele de la tineri. Inelele fetelor sunt puse pe o vergea iar ale băieților pe alta. Se acoperă cele două vergele iar gazda vergelului
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
duce băutură și „hididuș”. De obicei participanții sunt fete și băieți mai mari precum și vârstnici. Perecerea începe cu joc. Apoi muzica încetează și un bărbat numit „gogă” adună inelele de la tineri. Inelele fetelor sunt puse pe o vergea iar ale băieților pe alta. Se acoperă cele două vergele iar gazda vergelului zice „Scoate, gogă scoate/ Inel d-argințăl/ Jejet mititel!/ Fecior tânărel.” Acesta scoate o pereche de inele. Tinerii cărora le aparțin vor petrece împreună toată noaptea. Gazda repetă îndemnul până când goga
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
Se crede de asemenea că postul din ajunul Bobotezei este cel mai bun pentru norocul casei, al holdei și mai ales pentru visarea „rândulitei”, adică a ursitei. In această zi umblă „cârnicii”, iar după plecarea lor copii sub 10 ani, băieți și fete umblă „a țuraleisa” pe la casele lor și ale vecinilor. Ei poartă lanțuri și clopote înconjurând gospodăria de 3 ori și strigând: „Țuraleisa/ Roadă-n grău!/ Dân tăt spicu-un oticău/ Câte păsări zburătoare/ Atâtea vaci mulgătoare/ Câte botre-n codru
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
joc agreat era „tulai, birău!”. Unul dintre tineri se lăsa jos și striga: „Tulai, birău!”. Altul îl întreba: „Ce-i pățât, puiu mneu ?“. Cel de jos răspundea: „Am picat într-un tău”. Celălalt întreabă: Cine te-a scoate?”, la care băiatul spunea un nume de fată. Fata trebuia să-l sărute pe băiat și să-l ajute să se ridice. In locul lui rămânea jos fata și jocul continua în același fel. Dacă fata sau băiatul strigat refuzau să-l sărute
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
striga: „Tulai, birău!”. Altul îl întreba: „Ce-i pățât, puiu mneu ?“. Cel de jos răspundea: „Am picat într-un tău”. Celălalt întreabă: Cine te-a scoate?”, la care băiatul spunea un nume de fată. Fata trebuia să-l sărute pe băiat și să-l ajute să se ridice. In locul lui rămânea jos fata și jocul continua în același fel. Dacă fata sau băiatul strigat refuzau să-l sărute pe cel de jos, organizatorul jocului, numit birău, avea dreptul să le
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
te-a scoate?”, la care băiatul spunea un nume de fată. Fata trebuia să-l sărute pe băiat și să-l ajute să se ridice. In locul lui rămânea jos fata și jocul continua în același fel. Dacă fata sau băiatul strigat refuzau să-l sărute pe cel de jos, organizatorul jocului, numit birău, avea dreptul să le dea atâtea lovituri cu ștergura de dus apă, câte cerea cel de jos.( Ana Ardelean) La șezătoare cei care știau cânta din fluier
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
preotul pe care-l chemau la căpătâiul muribunzilor, bătrâni sau copii. În sat era atunci o singură moașa, Maria Luca. Pe ea o chemau la vreme de naștere, femeile. Puncii se nășteau sănătoși iar preotul îi boteza cu mare alai. Băieții primeau numele de Ioan, Gheorghe, Vasile, Valeriu, Aurel, Ilie, Ștefan, precum sfiintii din Biblie iar fetele erau botezate cu numele de Maria, Elenă, Olimpia, Ana după numele mamelor sau bunicelor. Copiii au fost și au rămas bucuria și strădania părinților
Toderița, Brașov () [Corola-website/Science/300974_a_302303]
-
și să facă serviciul militar. Au urmat alți doi învățători, "Gheorghe Raica" și "Eftimie Urian", în timpul cărora a fost realizată prima construcție școlară din Vad, cu 2 săli de clasă, pe locul actualei școli. Un învățător era la clasa de băieți, iar altul la clasa de fete. Aceeași situație a continuat până în anul 1878. Printre învățătorii care au activat la Vad, îi amintim pe "Isailă Damian", la clasa de fete și pe "Manase Damian", la clasa de băieți. S-au pensionat
Vad, Brașov () [Corola-website/Science/300979_a_302308]
-
la clasa de băieți, iar altul la clasa de fete. Aceeași situație a continuat până în anul 1878. Printre învățătorii care au activat la Vad, îi amintim pe "Isailă Damian", la clasa de fete și pe "Manase Damian", la clasa de băieți. S-au pensionat în anul 1878. "Manase Damian", era absolvent al școlii normale din Orlat. Din 1878, au urmat, pe rând și pentru scurt timp, "Gheorghe Boeriu", "Tamaș Pop" și "Arseniu Bunea". "Gheorghe Boeriu" era absolvent al școlii normale din
Vad, Brașov () [Corola-website/Science/300979_a_302308]
-
proces de consolidare economico-administrativă în cele două noi comune, caracterizate prin crearea și dezvoltarea instituțiilor (primării, școli, biserici, cămine culturale, etc.) precum și a diferitelor forme de activitate economică (exploatații agricole, mori, bănci populare, comerț etc). în satul Bordeiul-Verde, școala de băieți este înființată în 1864 iar școala de fete în 1879. Biserica, cu hramul „Sfântul Dumitru”, este înființată la 1869 și rezidită, în forma actuală, la 1881). În comună exista o sucursală a Casei de Economii (CEC), care avea în evidență
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]