37,690 matches
-
a revoluționarilor "de dreapta", a anticomuniștilor. Subminare a pozițiilor pe care le ocupă (încă) în societatea românească, devenită, tot prin imperturbabila activitate de manipulare a celor două grupări, un spectacol trist și ieftin. Istoricii și, în general, toți cei din sfera socio-umanistă care nu sunt afiliați vreunui politician, vreunui partid sau regim politic sunt plasați într-un spațiu al marginalității social-politice, eventual atacați într-un mod pervers-stalinist. Acestor oameni li se pun tot felul de etichete și stigmate; sunt "pictați" prin
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
comportamentale și ideologice au condus la situația de azi: o societate pustiită moral, intelectual și sălbăticită economic. Condițiile de libertate pentru civilii români sunt precare și, în general, nu prea există din moment ce avem un sistem oligarhic, corupt și împărțit pe sfere de influență culturală, ideologică, economică și politică, iar posibilitățile de alegere multiplă în interiorul României nu există. Cum a ajuns societatea românească una abjectă și subculturală? O explicație sau un răspuns plauzibil nu pot veni decât prin urmărirea raportului intelectuali "de
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
sofiștilor... Ce putem învăța din evenimentele românilor între 1989 și 1991? Că minciuna și manipularea au fost loc fondator pentru o nouă societate. Putem cunoaște că, după mineriade, cele două grupări ("stânga" și "dreapta") s-au înțeles tovărășește în partajarea sferelor de influență între oamenii lui Iliescu și intelectualii "liberali". Numai în aceste condiții sociale și în aceste condiționări politice au putut exista o structură politică neocomunistă (nereformată), o dreaptă intelectuală zeloasă și represivă față de tot ceea ce era/este considerat "de
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
și programe politice pentru a depăși senilitatea și conservatorismul unor "prezenturi politice" reverbative. Aceste prezenturi politice par noi doar în ochii ignoranților în materie de forme de manifestare istorică și politică. Foucault a atribuit istoriei un principiu de suveranitate în sfera cunoașterilor: "Istoria s-a rupt, într-o echivocitate care, desigur, nu poate fi controlată, între, pe de o parte, o știință empirică a evenimentelor și, pe de altă parte, acest mod radical de a fi care prescrie soarta tuturor ființelor
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
noi, prin putere de demonstrație, prin originalitatea demersului critic, uneori nu lipsit de păcatul unor exagerări sau al unor ipoteze discutabile (cum ar fi, bunăoară, afirmația că Eminescu este un precursor în domeniul fizicii, un om cu mari intuiții în sfera științei). Primul studiu aprofundează ideea că Eminescu, fiind un mare poet al Ființei, însetat de absolut și de forme perfecte, este atât de implicat în contemporaneitate,prin numeroasele afinități cu iluștrii creatori ai timpurilor noi, încât poate fi considerat și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286228_a_287557]
-
ele în măsură mai mică sau mai mare. Primii creștini țineau cu tărie la o viziune a speranței viitoare, care avea în centru ideea învierii. Ei nu credeau pur și simplu în viața de după moarte petrecută într-un fel de sferă platonică, în care sufletele drepților morți mergeau în cer și, într-o beatitudine platonică, stăteau la taclale toată ziua despre filosofie. De fapt, primii creștini rareori vorbesc despre intrarea în cer după moarte. Căutând în Noul Testament, vom găsi puține dovezi
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
Strat va dezvolta tema liberalismului, într-o conferință susținută la Cluj în februarie 1937. El afirma că liberalismul întemeiază orice construcție socială pe realitate, promovând libertatea individuală în ordinea politică și economică, dreptul de proprietate, intangibilitatea contractelor, neamestecul statului în sfera activității private. Negând pesimismul și "optimismul copilăresc", care, potrivit altor analiști, ar caracteriza doctrina liberală, Gh. Strat susținea că ea constată realități și se mulțumește a trage consecințele impuse de "logică și de interesul general". Caracterul democratic al liberalismului rezultă
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
dintre statele Micii Înțelegeri. Astfel, referindu-se la reuniunea de la București a șefilor de state membre ale Micii Înțelegeri, care urma să se desfășoare în iunie 1936804, Gheorghe Brătianu se întreba dacă nu cumva scopul ei era de a lărgi sfera de interes a alianței dintre cele trei state și de a introduce directive noi, în acțiunea sa. El constata că între Cehoslovacia și U.R.S.S. se încheiase o "alianță militară", deși Iugoslavia nu reluase relațiile diplomatice cu Moscova, iar România
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
consideră că o colaborare economică a României cu țările din jur putea să contribuie la asigurarea păcii, Gheorghe Brătianu exprima convingerea că o astfel de colaborare ar putea să fie benefică "cu Germania și cu țările care au intrat în sfera acordurilor de la Roma"854. Și acțiunile sale directe, pun, de altfel, în evidență această concepție asupra țărilor spre care ar fi trebuit să se orienteze politica externă a României. Astfel, în septembrie 1937, întors dintr-o vizită efectuată în străinătate
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Brătianu vor ataca cu toată vigoarea aceleași probleme și persoane ca și în trecut. E de așteptat, deci, un nou și violent atac împotriva Duduii. Am, de asemenea informații, că "Frontul Constituțional" face sforțări uriașe, spre a-l atrage în sfera lui de acțiune și pe Iuliu Maniu. [...] Ion Sân-Georgiu" (Arhivele Naționale Istorice Centrale, fond Casa Regală, dosar 6/1935, filele 4, 6, 16, 17, 33, 40, 44, 45, 47.) Liberalism și democrație (fragmente) "[...] În concepțiunea mea, pentru această cercetare, liberalismul
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Revista Arhivelor"-1993. "Revista de Filosofie"-1981. "Studii și Articole de Istorie"-1978, 1980, 1997, 1999. "Studii. Revistă de Istorie"-1967. "Revue Historique du Sud-Est Européen"-1941, 1946. "Revista de Istorie"-1976, 1991, 1993, 1999. "Revista de Istorie Militară"-1997. "Sfera Politicii"-2005. "Sociologie Românească"-1994. "Steaua"-1991. "Transilvania"1980. "Tribuna"-1990. "Viitorul" -1930-1938. "Xenopoliana", VII-1999. Lucrări cu caracter memorialistic Argetoianu, Constantin, Memorii. Pentru cei de mâine. Amintiri din vremea celor de ieri, vol. VIII, IX, Editura Machiavelli, București, 1997. Argetoianu
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
II, partea I, II, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1986, 1988. Nagy,Talavera, Nicholas, M., Nicolae Iorga, o biografie, traducere de Mihai, Eugen, Avădanei, Institutul European, Iași, 1999. Nazare, Vasile, "Opinii privind comportamentul organizațional și legile evoluției partidelor politice", în Sfera Politicii, nr. 118, 2005, pp. 29-36. Neagu, Cosma, Culisele palatului regal. Un aventurier pe tron: Carol al II lea (1930-1940), Editura Globus, București, 1990. Neagu, C., Marinescu, D., Fapte din umbră, vol. III, Editura Politică, București, 1980. Nedelea, Marin, Aspecte
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
4, 20 septembrie, 11 octombrie 1930; pp. 15, 15, 11, 12; "Mișcarea", nr. 92, 101, 454; 15, 26 martie 1931, 5 iunie 1932; pp. 2, 2, 2. 161 Vasile Nazare, "Opinii privind comportamentul organizațional și legile evoluției partidelor politice", în Sfera Politicii, nr. 118, 2005, p. 30. 162 "Mișcarea Liberală", nr. 11, 1 noiembrie 1930, p. 10; "Mișcarea", nr. 69, 93, 930; 17 februarie, 17 martie 1931, 27 februarie 1934; pp. 2, 2, 2. 163 Arhivele Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
temă lirică. N-au o concepție asupra lumii, nu privesc îngândurate dincolo de orizonturile vieții și nu impun un mare concept liric. Atâta lipsă de interes pentru mituri în poezie poate da de bănuit. Însă poezia poate trăi și în afara acestor sfere, într-o bufonerie fină. Este ceea ce face Miron Radu Paraschivescu, care, râzând de miturile înalte, creează propria mitologie lirică. Din ea va ieși o întreagă școală poetică (de la Geo Dumitrescu la Marin Sorescu). EUGEN SIMION SCRIERI: Oameni și așezări din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288691_a_290020]
-
ascensiunea politică, într-un anumit context social, politic și economic, a extremei drepte în Germania și în Italia și revizionismul celor două state. La acest nivel doi se înscrie și teza cristalizată în anii '90 și de mare actualitate în sferele academică și politică din SUA: pacea democratică (vezi și capitolul Teza pacifismului democratic). Teza identifică drept variabilă independentă tipul de regim politic și statuează că democrațiile se comportă mai puțin conflictual între ele (variabila dependentă fiind comportamentul lor în arena
RELATII INTERNATIONALE by IONUŢ APAHIDEANU () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1508]
-
actul guvernării, relațiile politice dintre ministere, departamente și organele administrației, grupurile de lobby, de interes și de presiune etc. În al doilea rând, o dificultate majoră într-o astfel de analiză constă în distingerea efectului separat al fiecărui factor din sfera internă și ponderea sa în cadrul efectului agregat exercitat de toate variabilele asupra comportamentului internațional al statului. În al treilea rând, adepților nivelului doi li se impută, mai ales de către cercetătorii care optează pentru nivelul trei de analiză, faptul că accentuează
RELATII INTERNATIONALE by IONUŢ APAHIDEANU () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1508]
-
dezechilibreze sistemul internațional și amenința supraviețuirea altor state. Cât privește ordinea bipolară instaurată, ea nu a fost cauzată nici de expansionismul constitutiv al Uniunii Sovietice și internaționalismul ideologiei comuniste, și nici de încercarea Statelor Unite de a-și instaura și extinde sfera de influență în Europa, ci ca urmare a vidului de putere creat într-o Europă slăbită, care a fost acoperit în mod mecanic și automat de către cele două puteri. Mai recent, faptul că SUA, Franța și Germania au manifestat poziții
RELATII INTERNATIONALE by IONUŢ APAHIDEANU () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1508]
-
traducere că ideală, tentație care îi încearcă adesea pe exegeții textelor sacre care sunt și traducători. Monica Broșteanu cunoaște un numar apreciabil de traduceri ale Bibliei și Coranului în limbi europene vechi și moderne, ceea ce îi dă posibilitatea să lărgească sfera comparației și să relativizeze opțiunile. Importantă lucrării pentru teoria traducerii ni se pare a constă și în relația pe care o stabilește cu intertextualitatea: „traducem” prin comentarii, traducem comentarii, traducem prin prisma altor traduceri. Așa cum apare evident și din lucrarea
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
această analiză întrucât nu este, ca multe alte texte din Vechiul Testament, rezultatul fuziunii mai multor surse. Ajunge la concluzia că a căuta traducerea adecvată a lui ’Elohim într-o limbă este identic cu a căuta un concept similar în orice sfera a limbajului, fiindcă acest cuvânt „reprezintă religia umană, simplifica problemă formelor multiple ale religiei și unifica ceea ce, în confruntare cu YHWH, poate fi în mod evident unificat, în ciuda unor diferențieri interne” (p. 10). Față de YHWH, ’elohm (autorul îl ortografiază
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
simplifica problemă formelor multiple ale religiei și unifica ceea ce, în confruntare cu YHWH, poate fi în mod evident unificat, în ciuda unor diferențieri interne” (p. 10). Față de YHWH, ’elohm (autorul îl ortografiază cu litera mică) reprezintă totdeauna un predicat. Aparține sferei umane, e ambiguu întrucât desemnează și dumnezeirea unică și pe zeii păgânilor, e plin de tot imaginarul religios al omului și are nevoie să fie purificat de toate percepțiile nepotrivite și să fie pus în legătură cu subiectul YHWH spre a-și
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
în rugăciune. Acest fapt nu se explică decât admițând că Isus însuși a statornicit acest obicei. Isus ar fi putut folosi adresarea obișnuită, prezența și în manuscrisele de la Qumran, cu aby. A preferat abba, ce nu se regăsește nicăieri în sfera religioasă, în izvoarele iudaice contemporane lui. E drept că adesea se citează un text din Talmudul palestinian în care harismaticul Hanan vorbește despre Dumnezeu că despre „abba din cer”; când i se adresează, însă, în rugăciune, o face cu cuvintele
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
a unui orientalist dedicată exclusiv numelor divine. Se compune dintr-o scurtă introducere și două părți. În introducere, după câteva considerații asupra importanței numelor divine în Islam și asupra foarte puținelor studii ale orientaliștilor care au atins acest subiect, delimitează sfera de interes a propriului studiu, ce exclude aspectul „spiritual”, mistic al comentariului numelor divine, limitându-se la cel lexicografic, în sens larg, preocupat de „stabilirea semnificației sau a semnificațiilor posibile ale unui calificativ divin, ținând seama de etimologie, de utilizarea
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
privește, notele care însoțesc traducerile Coranului realizate de Régis Blachère și Denise Masson, în limba franceză, de Yusuf Ali, în limba engleză, si de George Grigore, în limba română, ne-au fost de mare folos în încercarea de circumscriere a sferei semantice a fiecărui nume divin. Capitolul 1tc " Capitolul 1" Repere metodologicetc "Repere metodologice" Acest studiu asupra numelor divine în Coran și în Biblie este abordat într-o perspectivă interdisciplinara: obiectul de investigat interesează în cel mai înalt grad exegeza teologica
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
reprezentat de diferența lingvistică”42. Exegeza numelor divine vădește limpede acest lucru: timpul este uneori, si pentru înțelegerea cărților sacre, un obstacol redutabil. Pe de altă parte, nu există sinonime perfecte nici la nivel intralingual și nici la nivel interlingual. Sferele lor nu sunt identice, iar conotațiile diferă întotdeauna. Se pune problema găsirii unor echivalente relativ apropiate. Este o chestiune de grad43. Traducătorul unui text care s-a bucurat de multe versiuni, cum este cel al Bibliei, este sfătuit să consulte
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
Este o chestiune de grad43. Traducătorul unui text care s-a bucurat de multe versiuni, cum este cel al Bibliei, este sfătuit să consulte mai multe traduceri înainte de a și-o elabora pe a sa, pentru a delimită mai corect sfera unui cuvânt ce va trebui înțeles într-un anume context 44. Traducerile textului respectiv efectuate în limbi înrudite îi pot oferi și ele sugestii utile. Respectul față de termenul original, strădania de a-i păstra pe cât e cu putință polisemia și
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]