38,095 matches
-
și să continue ofensiva spre Bug. Acțiunea s-a dovedit a fi extrem de dificilă, deoarece sovieticii dispuneau, pe malul stâng al Nistrului, de un sistem de apărare puternic, constituit din cazemate de beton armat, cu numeroase ambrazuri. Această angajare a trupelor române la est de Nistru a început înainte de schimbul de scrisori Antonescu - Hiter, prin care primul se angaja la 30 iulie “că voi merge până la capăt, în acțiunea ce-am pornit, la răsărit, împotriva marelui dușman al civilizației, al Europei
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
nimic această cooperare, pe un nou teritoriu. Voi îndeplini misiunea militară, prevazută în scrisoarea Excelenței voastre: îndată ce sub presiunea Grupului de Armate “Sud” dinspre nord- vest, rezistența pe Nistru va fi dislocată și mai departe, înspre sud, voi înainta cu trupele române, în spațiul de la sud-vest de Bug și voi lua asupra mea asigurarea controlului acestui teritoriu...”. Dacă cucerirea Basarabiei și a Bucovinei de nord au fost acțiuni, fără îndoială, populare, acceptate de marea masă a românilor, continuarea războiului dincolo de Nistru
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
Rusiei, sunt neutru în conflictul dintre Marea Britanie și Germania. Sunt pentru America împotriva japonezilor” (Decembrie 1941). Cu toate acestea, la cererea rușilor, Anglia a trimis un ultimatum, la 1 decembrie 1941, asemănător celui pe care-l adresase Finlandei, cerând retragerea trupelor, înapoi peste Nistru, în termen de 5 zile. Întrucât mareșalul Antonescu, care se înaintase în grad după cucerirea Odessei, nu a dat curs cererii, Anglia a declarat război la 7 decembrie 1941. Cât privește Statele Unite, ele nu vor răspunde declarației
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
privește Statele Unite, ele nu vor răspunde declarației de război românești din decembrie 1941 decât în iunie 1942, subliniind însă și atunci că România participa la un război, nu din liberă voință, ci numai din constrângere și sub controlul Germaniei. Când trupele române au trecut Nistrul, victoria germană în est era pentru Ion Antonescu - și nu numai pentru el - o certitudine. În tabăra Axei, în cea a adversarilor ei, în statele neutre, oamenii politici și experții militari considerau că Armata Roșie nu
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
oameni, 5.000 de tancuri, 41.000 de tunuri și 2.500 de avioane. Comparativ, la începutul lunii mai 1942, Germania și aliații ei dispuneau, pe frontul răsăritean, de aproximativ 6.000.000 de oameni, din care 810.000 aparțineau trupelor aliate, 3.230 de tancuri, 57.000 de tunuri, 3.400 de avioane de luptă. Din această analiză, se desprinde concluzia că raportul de forțe dintre cei doi beligeranți, pe frontul de est, începea să se încline net, în favoarea
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
că forțele românești care urmau să participe la viitoarea campanie trebuiau să fie cât mai mici cu putință. Argumentele generalului erau de natură variată. În timpul operațiilor din vara și toamna anului 1941, comandamentul german a manifestat tendința de a întrebuința trupele române ca trupe de ocupație, spre a le avea libere pentru muncile agricole. “Ieșirea noastră din acest rol”, arată Iosif Iacobici, “nu o văd justificată, decât în cadrul unei necesități operative absolute, provocate de o schimbare esențială a situației strategice
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
care urmau să participe la viitoarea campanie trebuiau să fie cât mai mici cu putință. Argumentele generalului erau de natură variată. În timpul operațiilor din vara și toamna anului 1941, comandamentul german a manifestat tendința de a întrebuința trupele române ca trupe de ocupație, spre a le avea libere pentru muncile agricole. “Ieșirea noastră din acest rol”, arată Iosif Iacobici, “nu o văd justificată, decât în cadrul unei necesități operative absolute, provocate de o schimbare esențială a situației strategice.” Operațiile ar depărta
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
importante decât interesul național. Ca o ironie a sorții, eliberarea nord-vestului Transilvaniei s-a făcut de către armata română, în colaborare cu cea sovietică, în lunile septembrie-octombrie 1944. La procesul înscenat de autoritățile comuniste, în 1946, mareșalul Ion Antonescu justifică angajarea trupelor române, la est de Nistru, prin faptul că “armata unei țări trebuie să meargă până la fundul pământului ca să distrugă forțele inamice, să câstige războiul. Este un principiu capital de conducere, strategic a operațiunilor militare, care sa aplicat de la romani
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
conform recensământului sovietic din 1926). După izbucnirea războiului, mai mult de jumătate din aceștia s-au retras cu autoritățile sovietice (inclusiv cei înrolați în armata sovietică), alții au dispărut, în timpul lungului asediu al orașului Odessa, sau au fost uciși, de trupele germane de curățire a terenului. Același istoric sublinia că, la momentul preluării administrației Transnistriei de către România, pe acest teritoriu se găseau 135.000 de evrei. Un episod important al problemei evreiești în Transnistria în timpul administrației românești îl constituie cazul Odessa
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
clădire a Direcției Siguranței NKVD-ului din strada Engels, vis-à- vis de Parcul Sefcenco. În prezent, se lucrează la curățirea terenului și identificarea victimelor de sub dărâmături. Din primele investigații rezultă că minarea s-a făcut cu ocazia evacuării orașului de către trupele sovietice, folosindu-se o mare cantitate de exploziv, acționată - probabil - de la distanță, de un declanșator electric. Deși - înainte de ocuparea localului de către C.M.O. cât și ulterior după ce Comandamenul a fost prevenit, s-au întreprins operațiuni de cercetare și deminare, dispozitivul
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
din Odessa, rămași în viață, după represalii, au fost mutați în județul Berezovka. Deportarea s- a făcut cu trenuri, în lunile ianuarie și februarie, în baza Ordonanței nr. 35, care preciza expres că “pentru motive de ordine și siguranță a trupelor, administrației și populației, ... toți evreii aflați în Municipiul Odessa și împerejurimi se evacuează din acest oras și se plasează în regiunea de Nord a judetului Oceacov și sudul județului Berezovka, în localitățile stabilite de administrație”. (articolul I) Articolul II al
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
adăugându-se deportările de după 8 august 1941, am avea circa 190.000-200.000 deportați. În ceea ce privește restul până la 300.000, nu există date oficiale. Se știe, însă, că sub stăpânirea URSS, un număr de evrei au fost deportați, iar la retragerea trupelor URSS, un număr de evrei au fost luați sau au urmat aceste trupe.” Foarte interesant, însă, este și un extras referitor la problema evreiască, dintr-un raport al lui Gheorghe Alexianu, datat 11 decembrie 1941, care ne oferă o imagine
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
deportați. În ceea ce privește restul până la 300.000, nu există date oficiale. Se știe, însă, că sub stăpânirea URSS, un număr de evrei au fost deportați, iar la retragerea trupelor URSS, un număr de evrei au fost luați sau au urmat aceste trupe.” Foarte interesant, însă, este și un extras referitor la problema evreiască, dintr-un raport al lui Gheorghe Alexianu, datat 11 decembrie 1941, care ne oferă o imagine reală a deportărilor care au avut loc în Transnistria. În afară de evreii autohtoni, au
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
pentru facerea bordeielor, am primit ordin să-i adăpostesc în cazarmile de la Alexandrudar, care nu aveau uși sau ferestre. Ulterior, i-a mutat în patru sate dinspre Bug. Alimentarea țiganilor a fost extrem de grea, deoarece județul mai avea de hrănit trupele românești în trecere spre Prut și pe cele locale... Țiganii au sosit plini de păduchi ... curând după sosirea lor au început să moară unii dintre ei. Medicii și-au dat seama cam târziu că au în fața tifosul exantematic... În iarna
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
o atitudine de “stăpân”, față de “vasal”. Bucătăriile de campanie românești pregăteau trei meniuri: unul pentru ofițeri, altul pentru subofițeri și un al treilea pentru soldați, ale căror rații erau foarte mici. Există și aprecieri germane, legate de dotarea și pregătirea trupelor române. Părerea Feldmareșalului von Rundsted despre trupele aflate la Stalingrad merită a fi menționată: “Doar slovacii (excelenți, foarte modești) și trupele române de vânători de munte erau comparabile cu armata germană”. O altă disfuncție majoră care a precedat contraofensivă sovietică
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
de campanie românești pregăteau trei meniuri: unul pentru ofițeri, altul pentru subofițeri și un al treilea pentru soldați, ale căror rații erau foarte mici. Există și aprecieri germane, legate de dotarea și pregătirea trupelor române. Părerea Feldmareșalului von Rundsted despre trupele aflate la Stalingrad merită a fi menționată: “Doar slovacii (excelenți, foarte modești) și trupele române de vânători de munte erau comparabile cu armata germană”. O altă disfuncție majoră care a precedat contraofensivă sovietică a constat în dispunerea pe flancuri a
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
al treilea pentru soldați, ale căror rații erau foarte mici. Există și aprecieri germane, legate de dotarea și pregătirea trupelor române. Părerea Feldmareșalului von Rundsted despre trupele aflate la Stalingrad merită a fi menționată: “Doar slovacii (excelenți, foarte modești) și trupele române de vânători de munte erau comparabile cu armata germană”. O altă disfuncție majoră care a precedat contraofensivă sovietică a constat în dispunerea pe flancuri a Armatei a 6-a, a trupelor române, deși chiar Statul Major german intuia un
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
fi menționată: “Doar slovacii (excelenți, foarte modești) și trupele române de vânători de munte erau comparabile cu armata germană”. O altă disfuncție majoră care a precedat contraofensivă sovietică a constat în dispunerea pe flancuri a Armatei a 6-a, a trupelor române, deși chiar Statul Major german intuia un eventual atac în acele puncte. Istoricul german Andreas Hillgruber remarcă greșeala decisivă a planului german de a angaja, în zona amenințată, armatele slabe ale Aliaților, care erau lipsite de armament modern, tancuri
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
cu materiale pentru organizarea și minarea terenului, constituirea de rezerve. Inițial, Germania a aprobat punctul de vedere românesc, însă evoluția nefavorabilă a operațiilor militare de la Stalingrad a făcut ca promisiunile să fie uitate. Ca urmare, la 19 noiembrie 1942, când trupele sovietice au declanșat operațiunea Uranus, Armata a 3-a română se afla dispusă într-un teren nefavorabil apărării, în dispozitiv liniar, puțin dens, lipsit de adâncime operativă. Lucrările defensive luate în primire de la trupele italiene și germane erau aproape inexistente
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
urmare, la 19 noiembrie 1942, când trupele sovietice au declanșat operațiunea Uranus, Armata a 3-a română se afla dispusă într-un teren nefavorabil apărării, în dispozitiv liniar, puțin dens, lipsit de adâncime operativă. Lucrările defensive luate în primire de la trupele italiene și germane erau aproape inexistente. Totul trebuia luat de la început, în condițiile lipsei de material și a terenului deja înghețat. La acestea se adaugă și faptul că misiunea Armatei a 3- a condusă de generalul Dumitrescu s-a cristalizat
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
făcut ca intervenția Diviziei 15 infanterie, aflată în rezervă, să capete de la început un caracter defensiv. Referindu-se la cauzele succesului inamic, generalul Petre Dumitrescu aprecia că factorul determinant l-a reprezentat folosirea în masă a tancurilor grele, împotriva unor trupe lipsite de apărare anti-tanc, eficace și suficient de numeroasă. Relevant în acest sens este faptul că, acolo unde infanteria inamica nu a fost însoțită de tancuri, ea a fost respinsă ușor, înregistrând pierderi mari. Bătălia de la Cotul Donului lua, practic
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
realităților momentului”. Insistența comandamentelor germane, de a nu se ceda cu niciun preț terenul, a luat, totodată, comandamentelor române, orice posibilitate de manevrare a forțelor și mijloacelor în adâncime, ceea ce a avut ca rezultat sacrificarea, de multe ori inutilă, a trupelor. Totuși, chiar în aceste condiții, soldații români au dat dovadă de spirit de sacrificiu și de eroism. La sud de Stalingrad, vecinii germani ai Diviziei 20 română au urmărit “masele de tancuri sovietice și valurile de infanterie în cantități nemaivăzute
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
reușit să scape povesteau în țară că fuseseră trimiși în luptă în condițiile cele mai nefavorabile și că erau acuzați. în mod jignitor, de camarazii lor germani, că sunt vinovați de catastrofă. Li se reproșa că rezistența slabă, opusă de trupele române, ar fi dus la încercuirea Armatei a 6-a germană, în Stalingrad. Pierderile românești, în această operațiune, au fost foarte mari: 105.000 morți și dispăruți, majoritatea prizonieri, unele unități au fost complet distruse, altele dezorganizate. Feldmareșalul von Manstein
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
Stalingrad. Pierderile românești, în această operațiune, au fost foarte mari: 105.000 morți și dispăruți, majoritatea prizonieri, unele unități au fost complet distruse, altele dezorganizate. Feldmareșalul von Manstein, comandantul grupului de armate Don, din sud-estul Rusiei, a încercat să oprească trupele române, încorporându-le în armatele sale. Marele Stat Major român s-a opus categoric și, sub pretextul că cea mai mare parte erau răniți sau bolnavi, i-a evacuat spre vest. Cauzele dezastrului de la Stalingrad au fost prezentate, într-un
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
de la Stalingrad au fost prezentate, într-un lung memoriu, de mareșalul Antonescu, lui Hitler. Se reproșa, conducerii germane, că nu-și ținuse promisiunile privind înzestrarea armatei române. Argumentația memoriului sublinia că înfrângerea a fost o consecință a proastei înarmări a trupelor române. Generalul Ion Gheorghe, însă, punea eșecul, în primul rând, pe criza strategică generală de pe frontul de răsărit și a accentuat faptul că argumentele românești ar fi trebuit să sublinieze, în primul rând, acest aspect, iar răspunderea o purtau, în
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]