37,496 matches
-
Universul atitudinal al generației postcomuniste a fost cartografiat de studiul "Elevii și cultura civică", realizat în cadrul programului "Studii Electorale Românești" (Bădescu et al., 2010) finanțat de Fundația SOROS România. După cum indică fișa tehnică, studiul cantitativ a fost realizat prin metoda anchetei sociologice, utilizând ca instrument de cercetare un chestionar auto-aplicat, pe care toți elevii l-au completat simultan în sala de clasă. Chestionarele au fost aplicate în perioada cuprinsă în intervalul 13-16 noiembrie 2010. Eșantionul reprezentativ pentru populația școlară din România
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
imagine sau narativă a trecutului oficializată în documente de stat, transpusă în manuale de istorie, materializată în memoriale, statui și monunente, și reprodusă prin ritualuri comemorative, aniversări și alte forme ceremoniale de aducere a trecutului în prezent. După cum indică datele anchetelor sociologice care au cartogrfiat universul atitudinal al societății postcomuniste românești, comunismul mai are încă de pierdut bătălia cu memoriile private ale indivizilor care, deziluzionați de promisiunile democratice, nutresc sentimente nostalgice. Folosind o distincție terminologică introdusă de J. Bodnar (1992), comunismul
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
îi limitate (?ție c? nu poate avea toate informa?iile care s?-i fundamenteze alegerile optime), modelul ra?ionalit??îi cognitive (are �motive puternice� s? aleag? sau nu un autor, s? se opreasc? sau nu asupra unei c?r?i, anchete sociologice, asupra unui eveniment din trecutul disciplinei), modelul ra?ionalit??îi axiologice (alege din trecutul disciplinei �n func?ie de principii, valori) G. Simmel spunea c? istoria disciplinei noastre este ?i produsul celui care o cunoa?te ?i o prezint
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
tiin?a nou?, sociologia se pune �n slujba progresului ?i a bun?st?rîi sociale �n condi?iile urbaniz?rîi, industrializ?rîi ?i imigra?iei masive. Sociologii s�nt exper?i �n slujba societ??îi americane. Se desf??oar? faimoasele anchete ale comunit??ilor (Community Social Survey), se dezvolt? un sistem universitar suplu, �n care �umanioarele� nu strivesc sociologia. La cap?tul primului r?zboi mondial, sociologia este un proiect intelectual cu contribu?îi importante la cunoa?terea pozitiv? a realit
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
particular. Sociologia american? într? �n era metodologiei statistice din ce �n ce mai sofisticate, elaborarea �tehnologiilor sociale� av�nd rostul de a rezolva fenomenele de marginalitate, criminalitate ?i segregare social? sau de a pune la punct tehnologia sondajelor preelectorale ?i anchetele de marketing. Oră?ul este un adev?raț laborator pentru Universitatea din Chicago fiind locul �n care institu?iile se dezvolt? rapid, unde fiecare caracteristic? a naturii umane este vizibil?, unde fiecare tip de individ � criminalul, cer?etorul că ?i
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
sat deoparte, se �n?elege, detalii considerate mai pu?în importante. Poate lipsesc imagini ce ar fi adus mai mult din ambian?a cunoa?terii socialului prin sociologie �n alte epoci (cum procedau leplaysienii, de exemplu, sau cum f?ceau anchete cercet?torii ?colii de la Chicago). Traducerea acestei lucr?ri umple un gol �n literatura sociologic? de la noi, venind �n sprijinul studen?ilor dar ?i al tuturor celor care nu dispre?uiesc sociologia (dac? nu fac efortul de a se apropia
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
unde a predat la Universitate, a participat la revolu?ie, a fost expulzat din ?ar? � timp �n care a f?cut propagand? �n favoarea unirii � iar dup? Unirea Principatelor a contribuit la reforma agrar? (scop �n care a realizat numeroase anchete de teren, monografii zonale, iar �n parlamentul ??rîi a militat pentru modernizarea societ??îi rom�ne?ți). Jules Michelet l-a considerat �sufletul na?iunii rom�ne�. �n acela?i timp s-au cristalizat preocup?ri de sociologie moral?, de
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
s? fie confundă?i, �n acela?i oprobriu, criminalii ? i nebunii, copiii ?i adul?îi, micii ?i mării delincven?i. �nainte de a �ncepe transformarea institu?iei, pentru a o putea conduce �ntr-un anumit fel, au fost lansate mai multe anchete de c?tre Societatea regal? a �nchisorilor. Una dintre ele a fost �ncredin?at?, �n 1820, lui Louis Villerm�, un medic filantrop c�?tigat de partea ideilor reformatoare. De asemenea, au fost subven?ionate de c?tre ministerul juști?iei
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
i epoc? s�nt elaborate statistici judiciare care prezint? c�teva tr?s?turi deja moderne: colectarea datelor ?i tipologia utilizat? se supun acelora?i principii, �n a?a fel �nc�ț materialele s�nt f?cute omogene la nivelul anchetei propriu-zise; informa?iile culese s�nt adunate de c?tre administra?ia central? S? insist?m asupra aspectului c? statistică judiciar? este prima care reune?te astfel de calit??i. ?i �nc? un fapt f?r? precedent: practicii secretului � principiu
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
i timp, Porter ?i Engels �n Anglia ajung la concluzii asem?n?toare cu cele ale medicului francez, plec�nd de la observa?îi f?cute cu mai mult? rigurozitate asupra (claselor muncitoare(. Peste tot reformatorii s�nt pasiona?i de anchetă de teren care poate da seama de fenomenele cele mai diverse � de la num?rul necesar al recru?ilor p�n? la crimele s�ngeroase, trec�nd prin alfabetizare sau impregnarea cu alcool a claselor populare. Opinia burgheziei, �n partea ei
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
av�nd ca director pe Robert Pinot, un jurist format la ?coală metodic? a lui Le Play � a fost organizat pe sec?îi ce corespundeau diferitelor domenii de interven?ie ale institutului. Una dintre sec?îi era consacrat? �misiunilor ?i anchetelor�, ?i se află sub responsabilitatea lui Emile Boutmy, fondatorul ?tiin?elor politice (�sciences po�). Mai multe studii au fost �ncredin?ațe monografiilor de origine leplaysian?, precum Paul de Rousiers ?i Paul Bureau, care au plecat �n Marea Britanie pentru a observa
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
liberal. O dovad? a acestei �c�rd??îi� este crearea Institutului de sociologie a Universit??îi noi din Bruxelles, �n 1901, la imboldurile unui industria?, Ernest Solvay, care a ?i condus mai multe cercet?ri �n mediul urban, bazate pe anchete de teren. Primul director al institutului a fost Emile Waxweiler, un organicist care ulterior avea s? adopte un punct de vedere behaviorist �n tratarea unor probleme ce ?ineau mai mult de psihologia intermental? Belgia merit? aten?ie, de asemenea, pentru
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
familia. Ei caut? s? combine monografia ?i statistică, pe care le consider? metode complementare. Tot sub impulsul lui Cheysson aflat � din 1881 � la pre?edin?ia Societ??îi de Statistic? din Paris, ei pun �n discu?ie nodul dur al anchetei leplaysiene, analiza bugetelor de familie, c?reia �i substituie studiul puterii de cump?rare a familiilor, care presupune cunoa?terea salariilor ?i a pre?urilor nu numai a cheltuielilor. Or, cum s? cuno?ți salariile ?i pre?urile f?r
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
va fi doar statistic?, ci de embrion al unui minister al muncii ce va vedea lumina zilei �n octombrie 1906. La acest oficiu colaboreaz?, temporar, unul dintre cei mai buni monografi leplaysieni, Pierre du Maroussem, autorul unei lucr?ri interesante, Anchetele. Practic? ?i teorie, publicat? la Alcan �n 1900. Leplaysienii diziden?i s-au organizat ?i ei rapid. �n 1886, Tourville lanseaz? noi cercet?ri ?i o revist? (?tiin?a social? dup? metodă lui Le Play) �n care �?i afirm? ambi
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
i d?dea sufletul, �n Anglia el c?p?ta o nou? vigoare prin lucr?rile lui Charles Booth (1903), Patrick Geddes (1915) ?i Victor Branford (1914). To?i trei � ?i al?îi �mpreun? cu ei � vor relua tradi?ia anchetei inaugurat? de c?tre Le Play, pe care o vor amalgama �ns? cu aritmetică politic? ?i cu statistică social? de sorginte britanic?. Spre deosebire de modelul francez, �n Anglia lumea industrial? ?i oră?ul vor deveni teren de predilec?ie, �n special
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
disciplinei. Un bun exemplu �n acest sens ne este furnizat de Giddings care, la New York, este foarte legat de mediile reformatoare, gra?ie c?rora ob?ine o catedr? de sociologie la Columbia. Din aceast? universitate s�nt lansate faimoasele anchete asupra comunit??ilor (Community Social Survey), care vor conta enorm �n recunoa?terea ?tiin?ific? a sociologiei americane �ntre cele dou? r?zboaie mondiale. Poate singurul care nu se potrive?te �n acest concert este Sumner, cel mai spencerian dintre
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
politica, economia) mai mult dec�ț a faptelor noi, cucerite ?i construite dup? principii noi ?i investigate cu metode noi. Sociologia este bogat? �n elabor?ri teoretice, �n bun? parte speculative; este bogat? ?i prin recolta de fapte culese prin anchete care, dac? au contribuit �n mod considerabil la cre?terea cunoa?terii empirice a c�torva domenii limitate, nu au l?rgit �nc? �n?elegerea socialului. Totu?i, esen?ialul proiectului posibil al sociologiei este aproape �n totalitate explicitat. Exist
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
presupuse că suficiente pentru a lumină reformele, pe c�ț de păr?iale pe at�ț de conjuncturale. Germanii filosofeaz? cu brio asupra cotidianului (Simmel), scruteaz? legile schimb?rîi sociale (Ț�nnies) sau, f?r? nici o grij? teoretic?, �ntreprind vaste anchete economice ?i politice, dar cel mai cunoscut dintre sociologi (Weber) nu face ?coal?. Pareto ?i discipolii s?i r?m�n izola?i �ntr?o Italie a juri?tilor ?i a filosofilor care resping sociologia. �n Statele Unite, �n schimb, aflate
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
n 1933, de c?tre economistul Charles Rist, sub egida ?colii libere de ?tiin?ele politice, a Institutului ?tiin?ific de cercet?ri economice ?i sociale este o ilustrare �n acest sens, ca ?i �ns?rcinarea cu desf??urarea de anchete asupra conjuncturii economice ?i sociale a Statisticii generale a Fran?ei [63]. �n sf�r?it, aceast? criz? de legitimitate a fost �nt?riț? de filosofia oficial? pe care sociologii durkheinieni au �mbr??i?at-o �n timpul �genera?iei
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
de o parte, iar pe de alta, ca urmare a clivajului ce s-a instaurat �ntre cei �vechi�, ață?a?i tradi?iei teoretice ?i reformiste a primelor momente ale oră?ului Chicago (Ellwood, 1933, 1938) ?i cei �moderni�, vestitorii anchetei statistice cu finalitate practic? (Ogburn, 1922). American Journal of Sociology din Chicago, acuzat c? i-a tr?dat pe primii, va pierde �n 1936 statutul de organ oficial al ASS �n profitul lui American Sociological Review [70]. Empirismul domin? deci
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
fenomenelor de marginalitate, criminalitate ?i segregare social?, ce vor face obiectul Urban Area Projects la care se vor �nh?mă cercet?torii de la Chicago, �n timp ce cercet?torii de la Columbia se vor ilustra prin tehnologia sondajelor preelectorale ?i prin anchetele de marketing. Aceast? genera?ie de cercet?tori poate fi descris? ca fiind cea a primilor profesioni?ți ai sociologiei: Se poate spune c? europenii s�nt sociologi supu?i regulilor, �n timp ce americanii s�nt primii sociologi laici
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
pe care �l vor boteza Middletown ?i care era considerat un microcosmos semnificativ pentru societatea american? �n �ntregul ei (Lynd ?i Lynd, 1929). Urm�nd un demers calchiat pe acela al antropologiei culturale anglo-saxone, cu metodele luate de la Chicago [32], ancheta abordeaz? cu meticulozitate dimensiunile sociale, economice ?i culturale ale comunit??îi, f?r? alt? ambi?ie dec�ț cea descriptiv?. Lucrarea, oglind? clar? a unei Americi trezite la realitate, �n c?utarea propriei imagini, cunoa?te un succes public imediat
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Lucrarea, oglind? clar? a unei Americi trezite la realitate, �n c?utarea propriei imagini, cunoa?te un succes public imediat. Robert Lynd va mo?teni �n 1931 catedră de sociologie de la Columbia l?sat? vacant? de c?tre Giddings. Acestei anchete �i va urma una condus? de c?tre W. Lloyd Warner (venit direct din antropologie) ?i echipa sa asupra Yankee City (1941-1959); �nceput? �n 1930 cu mijloace considerabile, ea va dura cinci ani, iar rezultatele vor fi publicate �n cinci
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Riesman (1950) asupra evolu?iei caracterului social al americanilor (ambele finan?ațe de c?tre funda?ia Carnegie) �nc? nu s�nt reprezentative pentru noul empirism �n vigoare, cu tot succesul lor; ele mai cur�nd �ncheie tradi?ia marilor anchete calitative din perioada interbelic?. C�ț despre studiul condus, la Berkeley, de c?tre Theodor Adorno (1950) � refugiat din Frankfurt � asupra atitudinilor antidemocratice, electismul s?u metodologic �l situeaz? la jonc?iunea celor dou? tradi?îi. Nouă orientare este inaugurat
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
ai sociologiei empirice contemporane: Samuel A. Stouffer ?i Paul Lazarsfeld. Primul conduce, �n timpul r?zboiului, un laborator militar pentru studiul moralului trupelor; gigantică să anchet? asupra atitudinilor soldă?ilor americani (Stouffer ?.a., 1949-1950) este prototipul noii genera?îi de anchete cantitative grele (Merton ?i Lazarsfeld, 1950) ?i dovadă concret? a noii responsabilit??i de care se bucur? ?i pe care ?i-o asum? sociologia. Al doilea, cu o bogat? experien?? austriac? �n psihologia aplicat? ?i cu o formare plin? de
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]