10,960 matches
-
prezint pe soțul meu. Corpul dictatorului înțepeni. Ușor, puse femeia jos, și, ușor se întoarse spre Crang. Privirea rău voitoare întâlni ochii galbeni ai detectivului non-A. Crang zâmbi, de parcă inconștient de imensa ostilitate a lui Enro. Ceva din puternica înfățișare a lui Enro se schimbă puțin. Un moment păru tulburat, chiar deconcertat, apoi deschise gura și era să vorbească chiar, când, cu coada ochiului, îl văzu pe Ashargin. - A!... zise. Purtarea i se schimbă radical. Își recăpătă stăpânirea de sine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
Amiralului ieri. Se opri, surprins de glasul clar de tenor al lui Ashargin, pentru a elibera corpul de tensiunea ce creștea. Și-l privi cu coada ochiului pe bătrânul de lângă el - Marele Amiral își ridicase nasul spre tavan, cu o înfățișare care-i spunea lui Gosseyn ce anume va urma. Spuse foarte repede: - Aștept dintr-o clipă într-alta un apel din partea lui Enro care mă va convoca pentru a-i face raportul dar, dacă aș mai avea timp, aș fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
de aspect și purtare. Gura i se strânse. - Se vedea că suferea de un violent complex de culpabilitate, probabil născut din sentimentul că familia sa trădase pe cetățenii Celui Mai Mare Imperiu. Era nervos, încordat, timid, aproape mut, avea o înfățișare jalnică. Mai bine de zece ani fusese ținut departe de afacerile interplanetare și locale. Enro se întrerupse, grav, și cu ochii lucind. Continuă pe același ton solemn, - Din această dimineață a dat dovadă în două rânduri de sclipiri de clarviziune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
uniforma și însemnele de mareșali. Discutau cu Enro. Conversația se referea la o comisie de anchetă ale cărei lucrări aveau ca obiect ceea ce ei numeau o revoluție. Cei doi ofițeri constituiau comisia. Îi observă curios. Amândoi păreau, după comportament și înfățișare niște oameni necruțători. Înainte ca ei să formuleze concluziile, el conchise că niște indivizi atât de cerebrali și reci vor rezolva inevitabil orice problemă de acest gen, propunând distrugerea planetelor rebele. Și aruncă o privire lui Crang și-l văzu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
zise. dar am primit ordin să vin să lucrez aici, la acest... Se întrerupse și ușurarea i se citi clar pe față. Spuse: - Credeam că erați unul dintre ofițeri. Părea să fie pe punctul de a-și relua lucrul, dar înfățișarea lui Gosseyn îl avertiză. Poate nu voia să riște. Mâna, cu un gest convulsiv, apăru înarmată cu un suflor. Gosseyn se similariză la șase metri de tabloul de control. Auzi șuierul suflorului și un strigăt de uimire în spatele lui. Răsucindu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
Ashargin să afle și el și să nu fie surprins. Așa cum se aștepta, Nirena zăcea în pat, rigidă și inconștientă. Ea tocmai se trezea, după toate aparențele, în momentul atacului, fiindcă avea o expresie de stupefacție îngrozită pe fața deformată. Înfățișarea îl șocă pe Ashargin - angoasă, îngrijorare, frică - ca fulgerul, emoțiile intrau în horă. Ca fulgerul, câmpul de forțe se impunea și punea stăpânire pe conștiința lui. Într-un efort disperat, Gosseyn se aruncă pe pat pentru a se relaxa. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
așa cum s-a întîmplat mai tîrziu cu imigranții din țările sărace: ultimii veniți sînt întotdeauna prost acceptați, pînă cînd o nouă imigrație vine să ia locul celei precedente. Aceste aporturi masive de provinciali au modelat Parisul și i-au conferit înfățișarea sa contemporană. Ei s-au aflat la baza comunităților care au marcat anumite cartiere. Bretonii din zona gării Montparnasse sau cei din Auvergne instalați în foburgul Saint-Antoine făceau ca provinciile franceze să sălășluiască în inima capitalei, iar trăsăturile vii ale
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
Bercy, este una dintre expresiile cele mai spectaculoase ale acestei voințe vădite, și înscrise în planul de urbanism, de reorganizare a spațiului parizian. Chiar dacă principiul său poate fi combătut, ea are ca efect secundar recucerirea teritoriilor estice sub-utilizate, a căror înfățișare este oarecum distrusă de resturile industriale sau de antrepozitele abandonate de-a valma în zonele populare. Acest Paris care atrage este un Paris care tinde în ultimă instanță să-i excludă pe cei lipsiți de posibilități, pe locuitorii cel mai
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
existînd de la crearea de cartiere distincte destinate încă de la origine unor populații de niveluri sociale foarte diferite. Cartierul se întinde de-a lungul cheiurilor care mărginesc canalele din nord-estul parizian. Cartierele muncitorești și industriale de altădată și-au schimbat neîndoielnic înfățișarea odată cu procesul de gentrificare aflat aici în plină desfășurare. Din piața Bastiliei pînă în strada Faubourg-du-Temple, de-a lungul bulevardului Richard-Lenoir și a bulevardului Jules-Ferry, o grădină publică adăpostește gurile de aerisire ale canalului care, în subteran, străbate doi kilometri
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
metri de strada Boyer, după ce termini de urcat strada Ménilmontant, ajungi la "140", nume de cod local al clădirii Louis Bonnier, arhitectul său. Construită în 1925, împodobită cu o fațadă a cărei combinație de cărămizi diferit colorate îi conferă o înfățișare cît se poate de reușită, această clădire a cunoscut momente dificile. Cuprinzînd aproximativ 580 de locuințe, proiectul de conglomerat face din ea un ansamblu închis în el însuși, propice dificultăților de vecinătate și diverselor ostilități dintre comunitățile de vîrstă sau
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
sînt un bun prilej de a observa populația unui cartier, singura care frecventează birourile electorale din acel spațiu. În arondismentul 2, în zona străzii Montorgueil, specificitatea populației din centrul Parisului era astfel pusă în scenă. Aici dominau tinerii adulți cu înfățișare de foști studenți, mai curînd sportivi și foarte "în tendințe", după cum spun ei înșiși, judecînd după haine și accesorii. Puține persoane în vîrstă sau adulți pe ale căror trupuri munca fizică să-și fi pus amprenta. E adevărat că Verzii
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
ies din Paris se vor lovi de acest obstacol, ceea ce determină ocoliri, în căutarea unui pod sau a unui pasaj pe sub liniile ferate. Traversăm apoi bulevardul Ney, care poartă numele unui mareșal al Imperiului astfel imortalizat. Străbaterea acestor bulevarde cu înfățișare de autostrăzi nu este o treabă chiar ușoară. La nr. 7 al străzii Porte-de-Clignancourt se află un vast ansamblu de 2 700 de locuințe ale OPAC Paris, construit între 1926 și 1931. Această operațiune densă, tipică pentru cele realizate în jurul
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
într-un amestec dezordonat de alb și brun; două căzură pe podea cu un zgomot ușor, de felii de pâine prăjită. Tipul nu zise nimic, dar schiță un zâmbet privind senvișurile. Avea vreo 80 de ani, era solid, cu o înfățișare îngrijită. Se apropie de Gosseyn. ― Aveai de gând s-o-ntinzi, așa-i? Vorba lui avea un ușor accent străin. Surâse din nou.! Îl plesni cu brutalitate peste față cu dosul mâinii și repetă cu aceeași voce monotonă: ― Plecai sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
matematician, nu un om de știință în toată puterea cuvântului. - Asta-i ceva nou pentru mine, care am crezut, ani de zile, că matematicienii sunt oameni de știință. - Aparențele sunt înșelătoare, replică Dennison. Era limpede ca tânărul acesta, serios la înfățișare și cam greoi, ținea morțiș să-i convingă pe ceilalți de temeinicia punctului său de vedere. - Oamenii de știință trebuie să fie uniți, adăugă el, aplecându-se, parcă pentru a da mai multă greutate vorbelor sale. Gândiți-vă numai, noi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
mare lucru. Însă prevăd că secolul următor, al douăzecilea, are să înceapă cu domnul General Ion Algiu la conducerea Prefecturii de Poliție. Și că amprentele din buricele degetelor vor deveni cel mai bun mijloc de recunoaștere a răufăcătorilor care-și schimbă înfățișarea cu mustăți noi. Se auziră tot felul de comentarii încrucișate, unii se uitară la Dan și la nou crescuta lui mustăcioară, și câțiva își priviră cu interes degetele. Iulia, care era penultima, rămase așezată, și Alexandru ciocăni cu lingurița în
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
imaginea orașului se topi aproape imediat. Mintea i se concentră asupra tinerei care înainta încet din fundul magazinului. Gândurile nu i se limpeziră imediat. Convingerea că ar trebui să spună ceva i-a fost frânată de primele impresii produse de înfățișarea fetei. Avea un trup suplu, cu forme plăcute, părul negru, frumos buclat, ochii negri, iar pe față îi strălucea un zâmbet agreabil. Rochia simplă și sandalele păreau atât de normale la prima vedere încât nu se mai gândi la ele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
această epocă de energii distrugătoare, ca unică protecție a omului de rând în fața înrobirii? Dreptul de a cumpăra arme... (se opri și-l privi cu ochi iscoditori, apoi continuă)... Dacă stăm să ne gândim, aveți ceva cu totul deosebit în înfățișare. Hainele exotice, oarecum ... nu veniți cumva de pe câmpiile fertile ale Nordului? Clătină din cap, din ce în ce mai iritat de propriile-i reacții. Tânăra continuă repezit: - Și dacă stăm să ne gândim, e uluitor că un polițist a încercat ușa și că alarma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
Uitați! strigă el. M-am băgat până peste cap în povestea asta. Și care e riscul?! Trebuie să simt că am o oarecare șansă. Spuneți-mi care-i șmecheria? Intre timp, fața se făcuse cenușie la față, având aproape aceeași înfățișare pământie, moartă, ca și costumul pe care-l ținea în mână Peter Cadron. - E vorba de fricțiune, murmură ea, nedeslușit, într-un târziu. Poate nu veți reuși să refaceți tot drumul înapoi. Vedeți, veți fi un fel de "greutate", de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
în mărime naturală. Din aceste imagini reflectate îl priveau cu asprime ochii lui congestionați. Și, mai presus de întrebarea disperată "ce ar avea de făcut acum?", se gândi cum de-l aleseseră tocmai pe el ca victimă? Ce anume din înfățișarea lui îi făcuse pe acești trei membri ai bandei să se îndrepte tocmai către el? Când trecu de a treia oglindă, o văzu pe fata de la magazinul de arme, dar aceasta se uită la el fără să-l recunoască. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
La revedere. Cayle nu se mișcă imediat, dar deja îl cuprinsese amărăciunea înfrângerii. Din bezna gândurilor sale prinse contur conștiința faptului că i se oferise un prilej incredibil, iar el îl ratase prin slăbiciune. Se uită cum colonelul, cu o înfățișare perfect degajată, îl privea acum amuzat: - Împărăteasa nu înțelege pur și simplu ce problemă mare este să pui capăt unui sistem de promovări plătite în armată - și Medlon dădu din umeri. Personal n-am nici o legătură cu acest sistem. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
binemeritată. La 26 august, teleecranul se declanșa exact după ce terminase Fara prânzul: - Apel pentru bani, oftă aparatul. Apel pentru bani! Fara și Creel se uitară unul la altul. - Ei, spuse într-un târziu Fara, apel către noi pentru bani. După înfățișarea tristă a soției, își dădu seama ce se petrece în mintea ei. Îl blestemă printre dinți pe băiat. Dar, lucru uimitor, într-un fel, simțea o ușurare! Deci Cayle începea să aprecieze valoarea părinților. Descinse placa video și spuse: - Veniți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
clădirii, de unde se vedea cartierul principal al orașului. Shardl era un oraș minier. Se înălța pe o câmpie plată, care, iată, abia începea să înflorească, și ici-colo se zărea verdele caldelor grădini atomice. Parcul cu arbuști - niște pete cu o înfățișare ciudată - nu făcea decât să sublinieze aerul dezolant al tuturor orizonturilor fizice. Văzu că oamenii studiază niște aviziere de pe unul dintre pereți. Se apropie și citi ceea ce putea să deslușească... cuvântul: ȘANSE Cayle izbuti apoi să descifreze și celelalte cuvinte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
se așteptase să i se ivească atât de iute o șansă. Omul de lângă el, micuț de statură, purta un palton dintr-o stofă foarte bună și scumpă. Evident, nu era o persoană dintre acelea venite cu el pe navă, în ciuda înfățișării sale insignifiante. - Sunt... reprezentantul... ăă... local al BĂNCII A CINCEA. S-ar putea să vă ajutăm să ieșiți din situația aceasta neobișnuită. Era lipicios ca o broască râioasă, cu fața suptă, parcă ieșit dintr-o galerie înaltă. Ochii, ca niște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
lui, aplecat asupra unor fapte și cifre, se afla prea departe de scena acțiunilor. În mod limpede, sosise timpul ca Robert Hedrock să facă personal o cercetare la fața locului. CAPITOLUL XXVI HEDROCK merse agale pe "Bulevardul Șansei", încântat de înfățișarea schimbată a acestei artere de circulație. Nici nu mai ținea bine minte când fusese ultima dată pe aici, dar i se păru că trecuse foarte, foarte multă vreme. Stabilimentele se înmulțiseră față de ce-și amintea, dar altfel schimbările nu erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
ca și decolteul. Încăperea în care-l primi fusese pregătită să semene cu o insuliță din mările Sudului. Erau înconjurați de palmieri și verdeață. De-o parte și de alta erau valuri care se spărgeau de o plajă cu o înfățișare absolut naturală. Dinspre marea aceea agitată bătea o briză răcoroasă care-i sufla lui Hedrock în spate și împărătesei în obraji. Aceasta îl privea pe Hedrock cu amărăciune sau chiar cu un resentiment. Avea dinaintea ei un bărbat cu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]