3,690 matches
-
permis deschiderea cursurilor de limbă română, fapt reclamat de asociațiile românilor timoceni. În urmă presiunilor Uniunii Europene, în 2013, Cancelaria Primului Ministru al Șerbiei a emis o adresă prin care anunța procedura de introducere a orelor de limbă română în Șerbia de răsărit. Ce a urmat? În județele Bor și Zajecear, 1.617 familii se pronunțau pentru studierea limbii române că limba maternă începând din 1 septembrie 2013. În final, însă, elevilor care aleseseră limba română pentru noul an școlar li
Obstrucţionarea educaţiei în limba maternă () [Corola-website/Journalistic/296444_a_297773]
-
le deschidă ochii asupra pericolului semnării acestui formular și chiar dacă au făcut-o, să-și reconsidere gestul. Fiindcă noul formular indică faptul că elevul trebuie să fie apartenent al etniei române dacă vrea să învețe limba română”. *„Minoritatea română din Șerbia și dreptul la educație în limba maternă” (Mihaela Teodor, Academia Română - Institutul de Economie Mondială)
Obstrucţionarea educaţiei în limba maternă () [Corola-website/Journalistic/296444_a_297773]
-
Etnicii români din Șerbia își unesc forțele pentru păstrarea nealterata a identității românești și a apartenenței la romanitatea balcanică. Unul dintre evenimentele cele mai importante ale demersului pentru unitate este Protocolul românilor/vlahilor din Șerbia de Răsărit, semnat de 12 asociații ale comunității românești
Unitate pentru recunoaşterea etnicităţii () [Corola-website/Journalistic/296446_a_297775]
-
Etnicii români din Șerbia își unesc forțele pentru păstrarea nealterata a identității românești și a apartenenței la romanitatea balcanică. Unul dintre evenimentele cele mai importante ale demersului pentru unitate este Protocolul românilor/vlahilor din Șerbia de Răsărit, semnat de 12 asociații ale comunității românești, precum și de numeroși lideri de opinie. Documentul stipulează, printre altele:- drepturile persoanelor care își asumă în mod liber identitatea culturală română se referă la „persoanele de origine română și cele aparținând
Unitate pentru recunoaşterea etnicităţii () [Corola-website/Journalistic/296446_a_297775]
-
și suntem români originari în zona în care trăim; -Biserică neamului nostru românesc, rumânesc/vlah este Biserică Ortodoxă Română și toți membrii comunității noastre naționale care sunt de credință ortodoxă trebuie să țină de structură canonica a Patriarhiei Române din Șerbia, care este Episcopia Daciei Felix de la Vârșeț (Protopopiatul Daciei Ripensis). -indiferent ce spun legile Șerbiei - țara în care trăim și ai cărei cetățeni loiali suntem - care se pot schimba oricând legat de Consiliile naționale, îmbrățișam fără rezerve prevederile clare și
Unitate pentru recunoaşterea etnicităţii () [Corola-website/Journalistic/296446_a_297775]
-
este Biserică Ortodoxă Română și toți membrii comunității noastre naționale care sunt de credință ortodoxă trebuie să țină de structură canonica a Patriarhiei Române din Șerbia, care este Episcopia Daciei Felix de la Vârșeț (Protopopiatul Daciei Ripensis). -indiferent ce spun legile Șerbiei - țara în care trăim și ai cărei cetățeni loiali suntem - care se pot schimba oricând legat de Consiliile naționale, îmbrățișam fără rezerve prevederile clare și de mare folos practic ale Legii 299 din Țară mama, România, care arată că, din
Unitate pentru recunoaşterea etnicităţii () [Corola-website/Journalistic/296446_a_297775]
-
Pentru românii din Șerbia, cetățenia patriei-mamă este o metodă de stopare a procesului de asimilare și deznaționalizare. Stă mărturie faptul că la scurt timp după publicarea, în finalul anului 2015, în Monitorul Oficial al României a Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 37/2015
Pentru cetăţenia patriei-mamă by Eugen Simion () [Corola-website/Journalistic/296448_a_297777]
-
procesului de asimilare și deznaționalizare. Stă mărturie faptul că la scurt timp după publicarea, în finalul anului 2015, în Monitorul Oficial al României a Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 37/2015 pentru modificarea și completarea Legii Cetățeniei Române, în Șerbia au început să apară efectele. Dat fiind faptul că legea prevede că se poate acorda cetățenia română „la cerere, persoanei fără cetățenie sau cetățeanului străin care a contribuit în mod deosebit la protejarea și promovarea culturii, civilizației și spiritualității românești
Pentru cetăţenia patriei-mamă by Eugen Simion () [Corola-website/Journalistic/296448_a_297777]
-
să apară efectele. Dat fiind faptul că legea prevede că se poate acorda cetățenia română „la cerere, persoanei fără cetățenie sau cetățeanului străin care a contribuit în mod deosebit la protejarea și promovarea culturii, civilizației și spiritualității românești”, românii din Șerbia au început să-și adune actele necesare și chiar apelează la notări din România în demersul de a obține cetățenia română. În Drobeta Turnu Severin, de exemplu, cabinetele notariale au fost asaltate de cei care vor să iși legalizeze documentele
Pentru cetăţenia patriei-mamă by Eugen Simion () [Corola-website/Journalistic/296448_a_297777]
-
toată documentația și instrucțiunile necesare pentru a-și întocmi și depune dosarul de dobândire a cetățeniei române. Aici pot fi găsite informații despre actele și taxele necesare, precum și un model de cerere de dobândire a cetățeniei române Asociațiile românilor din Șerbia activează, la rândul lor, pentru a-i ajuta pe cetățenii sârbi de origine română. În acest context, Tihan Matasarevici, președintele Asociației pentru Tradiția și Cultură Românilor „Dunărea”, din Kladovo, arată ca „a fost o dorință mare că legea să fie
Pentru cetăţenia patriei-mamă by Eugen Simion () [Corola-website/Journalistic/296448_a_297777]
-
cetățenii sârbi de origine română. În acest context, Tihan Matasarevici, președintele Asociației pentru Tradiția și Cultură Românilor „Dunărea”, din Kladovo, arată ca „a fost o dorință mare că legea să fie modificată în așa fel încât și noi, românii din Șerbia, să putem câștiga dublă cetățenie. Oamenii vin și ne întreabă cum să procedeze. Noi nu putem să spunem nimănui că nu are voie să aplice pentru cetățenia română, dacă el este român și se simte român. Întrebările oamenilor sunt simple
Pentru cetăţenia patriei-mamă by Eugen Simion () [Corola-website/Journalistic/296448_a_297777]
-
să facă și cum pentru a depune actele de dobândire a cetățeniei române”. La nivelul oamenilor de rând, satisfacția este palpabila. Slaviša Jovanikić, un român din satul Grabovica, aparținând comunei Kladovo, spune că este foarte bine că și românii din Șerbia să poată primi cetățenia română: „Noi cei care ne simțim români și care am contribuit la sprijinirea culturii românești, trebuie să beneficiem de prevederile legii. Eu sper că voi reuși să dobândesc cetățenia română, pentru că eu vorbesc bine românește și
Pentru cetăţenia patriei-mamă by Eugen Simion () [Corola-website/Journalistic/296448_a_297777]
-
O lume întreagă, în special cea diplomatică, a avut un moment de uimire în anul 2012, cănd Șerbia părea că va obține fără probleme statutul de candidată la integrare în Uniunea Europeană, iar România s-a opus. Și-a prezentat și motivul - nerespectarea drepturilor minorității românești din Șerbia - și a cerut și o garanție pentru a aproba parcursul spre
Un Protocol de ochii lumii – Angajamentele Serbiei, nerespectate () [Corola-website/Journalistic/296450_a_297779]
-
diplomatică, a avut un moment de uimire în anul 2012, cănd Șerbia părea că va obține fără probleme statutul de candidată la integrare în Uniunea Europeană, iar România s-a opus. Și-a prezentat și motivul - nerespectarea drepturilor minorității românești din Șerbia - și a cerut și o garanție pentru a aproba parcursul spre UE al țării vecine: semnarea unui Protocol româno-sârb privind etnicii români din Valea Timocului. A urmat un val de critici, dar România a rămas fermă (pentru o vreme). Poziția
Un Protocol de ochii lumii – Angajamentele Serbiei, nerespectate () [Corola-website/Journalistic/296450_a_297779]
-
vecine: semnarea unui Protocol româno-sârb privind etnicii români din Valea Timocului. A urmat un val de critici, dar România a rămas fermă (pentru o vreme). Poziția de atunci a diplomației române a fost corectă și legitimă, bazată pe realitățile din Șerbia: populația de etnie română a fost supusă constant mecanismelor de deznaționalizare, statul sârb a inventat o „etnie vlaha” și a negat că ar fi vorba tot despre români, a permis și încurajat înființarea unui Consiliu Național al Vlahilor pentru fragmentarea
Un Protocol de ochii lumii – Angajamentele Serbiei, nerespectate () [Corola-website/Journalistic/296450_a_297779]
-
doar formal, în scripte, acces la educație și la practicarea cultului Bisericii Ortodoxe Române, în realitate obstrucționând învățământul în limba maternă și făcând apel la presiuni și șantaj care sunt departe de normele europene pe care și le-a asumat. Șerbia a semnat, totuși, amintitul Protocol pentru drepturile minorității române din 2012 pentru că astfel a fost înlăturata opoziția României față de negocierile de aderare la UE a statului vecin. Din nou, ca de atâtea alte ori, Șerbia își lua angajamente. Documentul prevedea
Un Protocol de ochii lumii – Angajamentele Serbiei, nerespectate () [Corola-website/Journalistic/296450_a_297779]
-
care și le-a asumat. Șerbia a semnat, totuși, amintitul Protocol pentru drepturile minorității române din 2012 pentru că astfel a fost înlăturata opoziția României față de negocierile de aderare la UE a statului vecin. Din nou, ca de atâtea alte ori, Șerbia își lua angajamente. Documentul prevedea, printre altele, ca pentru partea română „sunt inacceptabile” încercările de standardizare ale așa-numitei „limbi vlahe”, distincte de limbă română, în vederea folosirii acesteia în educație și administrație; Comisia mixtă, constatând că minoritatea română nu este
Un Protocol de ochii lumii – Angajamentele Serbiei, nerespectate () [Corola-website/Journalistic/296450_a_297779]
-
altele, ca pentru partea română „sunt inacceptabile” încercările de standardizare ale așa-numitei „limbi vlahe”, distincte de limbă română, în vederea folosirii acesteia în educație și administrație; Comisia mixtă, constatând că minoritatea română nu este reprezentată ca atare în Parlamentul Republicii Șerbia, a recomandat Șerbiei să remedieze această situație, cerând părții sârbe să ia în considerare posibilitatea modificării legislației naționale pentru a permite reprezentarea directă a minorității române în Parlamentul Republicii Șerbia. Partea sârbă se angaja de asemeni să ia măsuri care
Un Protocol de ochii lumii – Angajamentele Serbiei, nerespectate () [Corola-website/Journalistic/296450_a_297779]
-
partea română „sunt inacceptabile” încercările de standardizare ale așa-numitei „limbi vlahe”, distincte de limbă română, în vederea folosirii acesteia în educație și administrație; Comisia mixtă, constatând că minoritatea română nu este reprezentată ca atare în Parlamentul Republicii Șerbia, a recomandat Șerbiei să remedieze această situație, cerând părții sârbe să ia în considerare posibilitatea modificării legislației naționale pentru a permite reprezentarea directă a minorității române în Parlamentul Republicii Șerbia. Partea sârbă se angaja de asemeni să ia măsuri care să asigure accesul
Un Protocol de ochii lumii – Angajamentele Serbiei, nerespectate () [Corola-website/Journalistic/296450_a_297779]
-
minoritatea română nu este reprezentată ca atare în Parlamentul Republicii Șerbia, a recomandat Șerbiei să remedieze această situație, cerând părții sârbe să ia în considerare posibilitatea modificării legislației naționale pentru a permite reprezentarea directă a minorității române în Parlamentul Republicii Șerbia. Partea sârbă se angaja de asemeni să ia măsuri care să asigure accesul persoanelor aparținând minorității naționale române din Șerbia de Est la educație, mijloacele de informare, administrație publică, precum și la serviciul religios în limba maternă. Și acest document a
Un Protocol de ochii lumii – Angajamentele Serbiei, nerespectate () [Corola-website/Journalistic/296450_a_297779]
-
sârbe să ia în considerare posibilitatea modificării legislației naționale pentru a permite reprezentarea directă a minorității române în Parlamentul Republicii Șerbia. Partea sârbă se angaja de asemeni să ia măsuri care să asigure accesul persoanelor aparținând minorității naționale române din Șerbia de Est la educație, mijloacele de informare, administrație publică, precum și la serviciul religios în limba maternă. Și acest document a avut soarta multor înțelegeri bilaterale anterioare - a fost ignorat de partea sârbă în perioada care a urmat. Interesant de remarcat
Un Protocol de ochii lumii – Angajamentele Serbiei, nerespectate () [Corola-website/Journalistic/296450_a_297779]
-
-și alege identitatea națională și asta trebuie să se întâmple și în Valea Timocului”, spunea Korodi. După semnarea amintitului Protocol, nu s-a mai întâmplat nimic. A rămas o hârtie fără valoare. În paralel cu diplomația română, asociațiile românilor din Șerbia au reclamat și la Bruxelles, în cadrul unei dezbateri organizate la Parlamentul European, abuzurile împotriva libertății religioase a celor peste 300.000 de români din Valea Timocului, încercarea autorităților sârbe de a impune artificial o minoritate vlaha și nerespectarea drepturilor românilor
Un Protocol de ochii lumii – Angajamentele Serbiei, nerespectate () [Corola-website/Journalistic/296450_a_297779]
-
la Parlamentul European, abuzurile împotriva libertății religioase a celor peste 300.000 de români din Valea Timocului, încercarea autorităților sârbe de a impune artificial o minoritate vlaha și nerespectarea drepturilor românilor. „În declarațiile publice ale autorităților se spune clar că Șerbia ca stat are cea mai bună lege pentru minorități, care prevede un maxim de drepturi pentru minoritățile din Șerbia, în comparație cu legea europeană. În ciuda acestui fapt, noi, minoritatea română din sudul Dunării, nu avem nici măcar un minimum de drepturi. Se vorbește
Un Protocol de ochii lumii – Angajamentele Serbiei, nerespectate () [Corola-website/Journalistic/296450_a_297779]
-
sârbe de a impune artificial o minoritate vlaha și nerespectarea drepturilor românilor. „În declarațiile publice ale autorităților se spune clar că Șerbia ca stat are cea mai bună lege pentru minorități, care prevede un maxim de drepturi pentru minoritățile din Șerbia, în comparație cu legea europeană. În ciuda acestui fapt, noi, minoritatea română din sudul Dunării, nu avem nici măcar un minimum de drepturi. Se vorbește public de prietenia dintre Șerbia și România. Noi, românii din Valea Timocului, întrebăm: unde ne aflăm noi în raport cu prietenia
Un Protocol de ochii lumii – Angajamentele Serbiei, nerespectate () [Corola-website/Journalistic/296450_a_297779]
-
mai bună lege pentru minorități, care prevede un maxim de drepturi pentru minoritățile din Șerbia, în comparație cu legea europeană. În ciuda acestui fapt, noi, minoritatea română din sudul Dunării, nu avem nici măcar un minimum de drepturi. Se vorbește public de prietenia dintre Șerbia și România. Noi, românii din Valea Timocului, întrebăm: unde ne aflăm noi în raport cu prietenia dintre țările noastre vecine?”, a întrebat, în „inima democrației europene”, presedintele Mișcării Democratice a Românilor din Șerbia, Dimitrie Crăciunovici. La rândul său, Alexander Bălan, presedintele Uniunii
Un Protocol de ochii lumii – Angajamentele Serbiei, nerespectate () [Corola-website/Journalistic/296450_a_297779]