7,853 matches
-
În anul 1884 a fost construit sediul primăriei comunei Somova. La sfârșitul secolului al XIX-lea, populația comunei era 1 177 de locuitori, majoritatea acestora fiind români. Din totalul populației, 1 018 locuitori erau români, 102 ruși, 33 bulgari, 19 țigani și 4 găgăuzi 1066. Comuna Telița era situată la 20 km sud-vest de orașul Tulcea, pe valea Teliței, și cuprindea satele: Telița, Poșta, Sarica și Mon-Cilic. Referitor la denumirea satului Poșta, Mihai Ionescu Dobrogeanu preciza că "aici era un punct
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Căilor Ferate, cu vastele ei maidane, depozite de tot felul (...) în chiar inima orașului"2125. Cu toate acestea, deși "am scris așa de mult în chestiunea cartierului nou, românesc, (...) nimeni din cei de la centru nu ne aude"2126. În schimb, "țiganilor nomazi turci li s-a delimitat un cartier, unde și-au construit bordeie"2127, în timp ce, "sacagii și hamalii armeni și curzi au, asemenea, cartierul lor"2128 în orașul Constanța. În aceste condiții, autorul articolului era nemulțumit de faptul că "numai
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
25 locuitori de alte naționalități 2571. Populația plășii Hârșova totaliza un număr de 28 828 de locuitori, dintre care 25 726 erau români. Alături de români, aici locuiau: 1 305 tătari, 371 turci, 340 bulgari, 1 003 lipoveni, 189 greci, 177 țigani, 40 germani, 40 evrei, 38 albanezi, 33 italieni, 39 locuitori proveniți din Austro-Ungaria, dintre care 17 erau români, 35 ruși, 15 armeni, 2 sârbi, 2 polonezi și 12 locuitori de alte naționalități 2572. În noiembrie 1902 orașul Hârșova avea un
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
12 locuitori de alte naționalități 2572. În noiembrie 1902 orașul Hârșova avea un număr de 3 452 de locuitori, din care 1 916 erau români. Alături de români în oraș locuiau: 683 de turci, 189 tătari, 247 bulgari, 171 greci, 71 țigani, 29 germani, 34 evrei, 24 albanezi, 13 italieni, 11 armeni, 30 de locuitori provenind din Austro-Ungaria, 15 ruși, un sârb, un polonez și 19 locuitori de alte naționalități 2573. Plasa Mangalia avea o populație de 22 552 de locuitori, din
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
polonez și 19 locuitori de alte naționalități 2573. Plasa Mangalia avea o populație de 22 552 de locuitori, din care: 9 888 erau români, 7 874 tătari, 1 505 turci, 371 bulgari, 432 greci, 1 248 germani, 80 armeni, 286 țigani, 4 evrei, 14 albanezi, 2 italieni, 42 de locuitori proveniți din Austro-Ungaria, din care 18 erau români, 164 ruși, 20 sârbi, 13 polonezi și 2 locuitori de alte naționalități 2574. Orașul Mangalia avea, în noiembrie 1902, o populație de 1
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
ruși, 20 sârbi, 13 polonezi și 2 locuitori de alte naționalități 2574. Orașul Mangalia avea, în noiembrie 1902, o populație de 1 441 de locuitori din care: 359 români, 238 turci, 201 tătari, 228 greci, 127 bulgari, 73 germani, 64 țigani, 7 armeni, 2 evrei, 10 locuitori proveniți din Austro-ungaria, 100 de ruși și 10 polonezi 2575. Populația plășii Medgidia totaliza 27 136 de locuitori din care 18 660 erau români. Alături de majoritatea românească, în plasa Medgidia locuiau: 1 080 de
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
și 10 polonezi 2575. Populația plășii Medgidia totaliza 27 136 de locuitori din care 18 660 erau români. Alături de majoritatea românească, în plasa Medgidia locuiau: 1 080 de turci, 5 029 de tătari, 456 germani, 442 greci, 371 bulgari, 198 țigani, 134 evrei, 106 italieni, 80 armeni, 55 albanezi, 2 lipoveni, 47 de locuitori proveniți din Austro-Ungaria, 21 sârbi, 20 ruși, 20 francezi, 14 polonezi și 17 locuitori de alte naționalități 2576. Orașul Medgidia avea o populație de 2 858 de
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
20 ruși, 20 francezi, 14 polonezi și 17 locuitori de alte naționalități 2576. Orașul Medgidia avea o populație de 2 858 de locuitori din care: 816 români, 183 turci, 1 349 tătari, 100 de bulgari, 157 greci, 74 evrei, 44 țigani, 32 armeni, 19 germani, 7 albanezi, 6 italieni, 8 ruși, 7 locuitori proveniți din Austro-Ungaria, 4 francezi, un polonez și 3 locuitori de alte naționalități 2577. Orașul Cernavodă avea 2 355 de locuitori din care: 1 172 erau români, 399
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
8 ruși, 7 locuitori proveniți din Austro-Ungaria, 4 francezi, un polonez și 3 locuitori de alte naționalități 2577. Orașul Cernavodă avea 2 355 de locuitori din care: 1 172 erau români, 399 turci, 18 tătari, 151 bulgari, 165 greci, 139 țigani, 65 germani, 60 evrei, 10 armeni, 90 de italieni, 10 albanezi, 13 locuitori provenind din Austro-Ungaria, 16 francezi, 11 sârbi, 2 lipoveni și 14 locuitori de alte naționalități 2578. Plasa Silistra Nouă avea, în noiembrie 1902, o populație de 29
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
2 lipoveni și 14 locuitori de alte naționalități 2578. Plasa Silistra Nouă avea, în noiembrie 1902, o populație de 29 517 locuitori din care: 16 997 erau români, 7 789 bulgari, 2 400 turci, 1 156 tătari, 219 greci, 559 țigani, 34 armeni, 32 germani, 14 evrei, un albanez, un italian, 15 locuitori proveniți din Austro-Ungaria, 19 sârbi, 4 ruși și 2 polonezi 2579. Orașul Ostrov aparținând plășii Silistra Nouă avea o populație de 2 789 de locuitori din care 2
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
în anul 1900, de 137 061 de locuitori. Din totalul populației: 74 792 erau români, 26 531 tătari, 7 920 turci, 12 665 bulgari, 4 518 germani, 4 357 greci, 1 445 armeni, 1 268 everei, 1 245 lipoveni, 790 țigani, 549 italieni, 406 locuitori proveniți din Austro-Ungaria, 221 ruși, 97 polonezi, 97 francezi, 58 sârbi, 41 englezi și 49 locuitori de alte naționalități 2587. Într-o altă secțiune a raportului întocmit de către prefectul județului Constanța, domnul Scarlat Vârnav, la începutul
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
plasa Babadag avea 54 436 de locuitori, din care: 23 197 erau bulgari, 13 368 erau români, 2 202 găgăuzi, 1 393 turci, 1 001 tătari, 7 565 lipoveni, 1 410 ruși, 2 750 germani, 565 evrei, 422 armeni, 345 țigani și 159 greci 2931. Plasa Tulcea avea o populație de 28 417 locuitori, din care: 15 932 erau români, 5 198 ruși, 768 lipoveni, 3 102 bulgari, 19 găgăuzi, 523 tătari, 244 turci, 992 germani, 793 țigani, 574 italieni, 157
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
422 armeni, 345 țigani și 159 greci 2931. Plasa Tulcea avea o populație de 28 417 locuitori, din care: 15 932 erau români, 5 198 ruși, 768 lipoveni, 3 102 bulgari, 19 găgăuzi, 523 tătari, 244 turci, 992 germani, 793 țigani, 574 italieni, 157 evrei și 58 greci 2932. Plasa Măcin avea o populație de 37 109 locuitori, din care: 25 188 erau români, 3 461 bulgari, 147 găgăuzi, 2 416 lipoveni, 1 832 ruși, 1 616 turci, 202 tătari, 666
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
574 italieni, 157 evrei și 58 greci 2932. Plasa Măcin avea o populație de 37 109 locuitori, din care: 25 188 erau români, 3 461 bulgari, 147 găgăuzi, 2 416 lipoveni, 1 832 ruși, 1 616 turci, 202 tătari, 666 țigani, 516 italieni, 392 greci, 261 evrei și 17 germani 2933. Plasa Sulina avea un număr de 14 610 locuitori, din care: 2 965 greci, 2 924 români, 4 753 ruși, 2 080 lipoveni, 391 turci, 380 evrei, 319 armeni, 111
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
tătari, 2,6% germani și 2,1% evrei 2935. În anul 1908 orașul Tulcea avea 19 575 de locuitori, din care: 4 792 români, 4 097 bulgari, 3 588 ruși, 2 213 lipoveni, 1 899 evrei, 1 233 greci, 313 țigani, 274 germani și 267 armeni 2936. Plasa Babadag cuprindea, în anul 1908, următoarele localități: Armutlia, Atmagea, Bașchioi, Beidaud, Alibeichioi, Babadag, Caramanchioi, Canlî-bugeac, Ciamurlia de Jos, Ciamurlia de Sus, Ciucurova, Casimcea, Congaz, Cogealac, Caranasuf, Casapchioi, Enisala, Jurilovca, Nalbant, Ortachioi, Potur, Sarichioi
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
prezenta "în stare bună"3116, și două biserici, una în satul Ostrov, iar cea de-a doua în satul Aigâr-Ahmet. Populația comunei Ostrov totaliza un număr de 2 282 de locuitori din care: 2 042 erau români, 162 tătari, 23 țigani, 20 bulgari, 14 greci, 11 ruși și 10 tătari 3117. Referindu-se la starea de sănătate a populației comunei Ostrov, administratorul plășii Istru preciza că "la 4 februarie 1912 comuna a fost inspectată de către medicul primar"3118, în timp ce, "medicul veterinar
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
stăteau Împreună În fața celor trei peones, cu capele Înfășurate la fel, pe brațul stâng. Manuel se gândea la cei trei puști din spate. Erau madrileni toți trei, ca și Hernandez, băieți la vreo nouășpe ani. De unul dintre ei, un țigan serios, distant și Închis la culoare, Îi plăcea. Se-ntoarse: — Cum te cheamă, puștiule? — Fuentes, răspunse țiganul. — E un nume frumos. Țiganul zâmbi, arătându-și dinții. — Când iese taurul, ocupă-te tu și aleargă-l puțin. — Bine, răspunse țiganul. Avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
la cei trei puști din spate. Erau madrileni toți trei, ca și Hernandez, băieți la vreo nouășpe ani. De unul dintre ei, un țigan serios, distant și Închis la culoare, Îi plăcea. Se-ntoarse: — Cum te cheamă, puștiule? — Fuentes, răspunse țiganul. — E un nume frumos. Țiganul zâmbi, arătându-și dinții. — Când iese taurul, ocupă-te tu și aleargă-l puțin. — Bine, răspunse țiganul. Avea o față serioasă. Începuse să-și facă planul. — Hai, că-ncepe, Îi spuse Manuel lui Hernandez. — Bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
spate. Erau madrileni toți trei, ca și Hernandez, băieți la vreo nouășpe ani. De unul dintre ei, un țigan serios, distant și Închis la culoare, Îi plăcea. Se-ntoarse: — Cum te cheamă, puștiule? — Fuentes, răspunse țiganul. — E un nume frumos. Țiganul zâmbi, arătându-și dinții. — Când iese taurul, ocupă-te tu și aleargă-l puțin. — Bine, răspunse țiganul. Avea o față serioasă. Începuse să-și facă planul. — Hai, că-ncepe, Îi spuse Manuel lui Hernandez. — Bine. Să mergem. Ținându-și capetele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
un țigan serios, distant și Închis la culoare, Îi plăcea. Se-ntoarse: — Cum te cheamă, puștiule? — Fuentes, răspunse țiganul. — E un nume frumos. Țiganul zâmbi, arătându-și dinții. — Când iese taurul, ocupă-te tu și aleargă-l puțin. — Bine, răspunse țiganul. Avea o față serioasă. Începuse să-și facă planul. — Hai, că-ncepe, Îi spuse Manuel lui Hernandez. — Bine. Să mergem. Ținându-și capetele sus, legănându-se pe ritmul muzicii, cu brațele drepte libere, ieșiră și traversară arena nisipoasă sub reflectoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
suplinitor de lupte cu tauri al ziarului El Heraldo scrijeli: „Campagnero, Negru, 42, a năvălit cu 90 de mile pe oră și o grămadă de benzină-n rezervor ...“ Sprijinit de barrera, urmărind taurul, Manuel făcu un semn cu mâna și țiganul o luă la fugă, trăgând capa după el. Taurul pivotă din galopul dezlanțuit și, apelcându-și capul și ridicându-și coada, a atacat capa. Țiganul se mișcă-n zigzag și, când trecu, taurul Îl observă și abandonă capa pentru a ataca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
de benzină-n rezervor ...“ Sprijinit de barrera, urmărind taurul, Manuel făcu un semn cu mâna și țiganul o luă la fugă, trăgând capa după el. Taurul pivotă din galopul dezlanțuit și, apelcându-și capul și ridicându-și coada, a atacat capa. Țiganul se mișcă-n zigzag și, când trecu, taurul Îl observă și abandonă capa pentru a ataca omul. Țiganul sprintă și sări peste barrera, iar taurul lovi cu coarnele-n ea. Se-nfipse-n ea de două ori, izbind lemnul orbește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
luă la fugă, trăgând capa după el. Taurul pivotă din galopul dezlanțuit și, apelcându-și capul și ridicându-și coada, a atacat capa. Țiganul se mișcă-n zigzag și, când trecu, taurul Îl observă și abandonă capa pentru a ataca omul. Țiganul sprintă și sări peste barrera, iar taurul lovi cu coarnele-n ea. Se-nfipse-n ea de două ori, izbind lemnul orbește. Criticul de la El Heraldo Își aprinse o țigară și, după ce aruncă cu bățul de chibrit În taur, notă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
nu fusese conștient de sunetul lor. Servanții acoperiseră cadavrele celor doi cai cu niște pânze și acum Împrăștiau rumeguș În jurul lor. Manuel se apropie de barrera ca să bea niște apă. Omul lui Retana Îi dădu plosca grea și poroasă. Fuentes, țiganul cel Înalt, stătea acolo, ținând În mână o pereche de banderillas, două bețe subțiri și roșii, terminate cu două cârlige. — Hai, du-te, Îi spuse Manuel. Țiganul intră Încet În arenă. Manuel lăsă plosca din mână și se uită la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
bea niște apă. Omul lui Retana Îi dădu plosca grea și poroasă. Fuentes, țiganul cel Înalt, stătea acolo, ținând În mână o pereche de banderillas, două bețe subțiri și roșii, terminate cu două cârlige. — Hai, du-te, Îi spuse Manuel. Țiganul intră Încet În arenă. Manuel lăsă plosca din mână și se uită la ce se-ntâmpla. Se șterse cu batista pe față. Criticul de la El Heraldo apucă sticla de șampanie caldă pe care o avea la picioare, bău o gură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]