6,575 matches
-
frâna de motor fie combinat, frâna de motor și cea de serviciu. 6. Evitarea opririlor totale (dacă este posibil și când este posibil)cu preluarea deplasării în treapta II sau treapta I din mers, pentru a nu fi nevoiți să accelerăm ulterior prea puternic. 7. În cazul opririlor care durează mult (treceri la nivel cu calea ferată, ambuteiaje, lucrări sau alte situații) se oprește funcționarea motorului pentru a nu merge în gol și a consuma și polua inutil. 8. Utilizarea aerului
CONDUCEREA AUTOTURISMELOR by CRISTINEL MIHĂIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/666_a_1316]
-
strivire. Se cunoaște că un țesut în stare de ischemie caldă suferă modificări majore de metabolism; rezervele energetice celulare fiind folosite ineficient prin șuntul pentoz-fosfaților (anaerob) rezultând cataboliți acizi și radicali liberi de oxigen. Moartea celulară indusă de ischemie și accelerată de prezența cataboliților amintiți duce la eliberarea potasiului intracelular. Sângele stagnant la nivelul extremității amputate se hemolizează eliberând hemoglobină și produși de degradare a acesteia. Strivirea și ischemia celulelor musculare determină eliberare de mioglobină. La tot acest cortegiu de produși
Capitolul 14: TRAUMATISMELE MÂINII. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1210]
-
de mișcări aritmice ale mâinii, capului sau piciorului (sinchinezii). Și din această categorie de tulburări se disting mai multe aspecte ca: tahilalii (fără greșeli de construcție gramaticală), bradilalii (încetinit ca ritm, prelungește vocalele) și lentorism, foarte frecvent la preșcolari (ritm accelerat cu greșeli de construcție gramaticală + respirație deficitară). În unele cazuri întâlnim ecolalie și idioglosia, ceea ce face imposibilă înțelegerea. Etiologia fiind complexă și metodica noastră de corectare trebuie să fie cât mai complexă și mai specializată de la caz la caz. Nu
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
pus astfel în evidență tulburările de limbaj și s-au făcut diferențieri în cadrul marilor categorii, începând cu cazurile ușoare de alterări de pronunție, dereglări de ritm, citire și scriere, situate la limita dintre normal și patologic, până la tulburările grave și accentuate cu caracter evident patologic: dislalii polimorfe; alalii; dislexii, disgrafii, disortografii; logonevrozele de diverse tipuri și complexitate, cu sau fără tulburări intelective sau asociate cu fenomene de suferință cerebrală. În cadrul dislaliilor au predominat dislalia fiziologică și funcțională și în procentaj scăzut
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
subiecților. Totuși, aceste performanțe și reprezentări auditive și chinestezice articulatorii nu îndeplinesc încă un rol reglator în procesul transpunerii adecvate a engramelor auditive în mișcări articulatorii ca și a fonemelor în grafeme. Revenirea la vechiul model este cu atât mai accentuată cu cât materialul verbal este mai complex ca structură fonetică. Aceste aspecte dovedesc atât lipsa de siguranță asupra cunoștințelor noi dobândite, neconsolidarea structurilor noi și persistența vechilor deprinderi, cât și lipsa de coordonare dintre analizatorul verbo-auditiv și verbo-motor, dar și
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
maturizarea sau funcționalitatea intelectului, reprezentat de întârziere în dezvoltarea intelectuală (unii fiind suspecți de debilitate mintală), deficit în capacitatea de concentrare a atenției, lentoare în dinamica proceselor de gândire, fatigabilitatea acestor procese etc. La copiii care prezentau o întârziere mai accentuată în dezvoltarea mintală, evoluția limbajului îmbracă anumite caracteristici, determinate de gradul de întârziere mintală și cum nivelul de dezvoltare intelectual e foarte diferit, de la forme ușoare la forme accentuate și evoluția limbajului e diferită. Lăsând la o parte extremele, se
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
lui, ei, casa lor/le-am spus lor; • este indiferent la tipul de recțiune, care poate fi substantivală: casa lui(ei) sau prepozițională: împotriva lui(ei), casa lor, împotriva lor. La pronumele de persoana I și a II-a, formele accentuate de genitiv se întrebuințează numai în distribuție cu prepoziții și locuțiuni prepoziționale cu recțiune de genitiv, schimbându-și forma de gen în funcție de „articolul” din structura acestora: în fața („articol” feminin) ® în fața mea (feminin)/ân jurul („articol” masculin) ® în jurul meu (masculin), indiferent
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
persoană, număr și gen este, în general, marcată de supletivismul formelor, de prepoziția-morfem pe, de intonație și prin mijloace sintactice. Predomină supletivismul formelor în marcarea distincțiilor de caz la persoanele I și a II-a: Omonimia nominativ-acuzativ din flexiunea formelor accentuate de plural este anulată, fie prin prepoziția-morfem pe, marcă de acuzativ, fie, indirect, prin diferite prepoziții, mijloace de marcare a identității unor funcții sintactice: noi/pe noi, voi/pe voi, (eu) noi, (pentru) voi. Omonimia nominativ-vocativ din flexiunea pronumelor de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
-a, prin forme supletive se disting, ca și la substantivele feminine, nominativ-acuzativul de genitiv-dativ: el, ea/lui, ei; ei, ele/lor. Acuzativul se distinge de nominativ, prin supletivismul formelor neaccentuate: el/âl, l-; ea/o; ei/âi; ele/le. Formele accentuate de acuzativ se disting prin prepoziția-morfem pe: el/pe el sau prin intermediul unor prepoziții care marchează identitatea unor funcții sintactice: el/(cu, pentru, despre) el. Omonimia genitiv-dativ la formele neaccentuate ale pronumelui de persoana I și a II-a, la
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
este al tău suflet,/Alții ochii tăi acum,/Numai eu rămas același,/Bat mereu același drum.” (Ibidem, p. 113) b. caracterul, în general obligator, al întrebuințării formelor neaccentuate de dativ și acuzativ, atunci când, din diferite motive, se recurge la formele accentuate în realizarea funcțiilor sintactice de complement, direct și indirect: „Dă-mi-i mie ochii negri... nu privi cu ei în laturi.” (Ibidem, p. 155), „Te-aș cere doar pe tine, dar nu mai ești a ta.” (Ibidem, p. 127) Când
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
realizarea funcțiilor sintactice de complement, direct și indirect: „Dă-mi-i mie ochii negri... nu privi cu ei în laturi.” (Ibidem, p. 155), „Te-aș cere doar pe tine, dar nu mai ești a ta.” (Ibidem, p. 127) Când formele accentuate de acuzativ realizează alte funcții sintactice, forma neaccentuată nu mai poate fi întrebuințată, deoarece planul său semantic conține implicit funcția primordială a acuzativului - de obiect pasiv al acțiunii verbale: Merg la tine/cu tine/pentru tine/fără tine etc. Obligativitatea
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
singular și plural își marchează identitatea prin flexiune internă, la nivelul dezinențelor primului constituent și, concomitent, prin supletivismul formelor pronumelor reflexive: singular: (eu) însumi/ânsămi, (tu) însuți/ânsăți plural: (noi) înșine/ânsene, (voi) înșivă/ânsevă. La masculin, opoziția singular-plural este accentuată de alternanța consonantică s/ș: însumi/ânșine. Pronumele personal de identificare nu este variabil în funcție de categoria gramaticală a cazului 6. SINTAXA PRONUMELUI PERSONAL DE IDENTIFICARETC "SINTAXA PRONUMELUI PERSONAL DE IDENTIFICARE" De regulă, în limba română contemporană, pronumele de identificare nu
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
subiect-obiect-circumstanță marchează pronumele reflexiv: Ei au construit în jurul lor un zid de nepătruns. Pronumele personal se caracterizează prin absența acestei identități: Noi am construit în jurul lor un zid de nepătruns. Identitatea de pronume reflexiv poate fi întărită de anticiparea formei accentuate prin forma neaccentuată își (și): Ei și-au construit în jurul lor un zid de nepătruns. Aceeași distincție caracterizează și raportul dintre genitivul singular la persoanele I și a II-a: Eu am săpat în jurul meu un șanț. (reflexiv) vs El
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
rădăcină și particula deictică -a, uneori cu intervenția alternanțelor fonetice determinate de aceste dezinențe: -i-/-le: ace-i-a cf. -elev-i ace-le-a ste-le -(șt) i-/-(st)-e-: aceșt-i-a cf. artișt-i acest-e-a artist-e La pronumele compuse, opoziția masculin-feminin este accentuată de alternanța fonetică din structura componentului al doilea: t/ț: ceilalți/celelalte. Numărultc "Num\rul" Opoziția de număr reflectă poziția în interiorul acestei categorii gramaticale a substantivelor substituite sau care ar fi putut fi întrebuințate în locul pronumelui demonstrativ. Corelația de număr
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
-ă-...-Ø: cestălalt celălalt G.D.: -ui-: acestuia, aceluia, aceluiași -ui-...-Ø: cestuilalt, celuilalt Feminin N.Ac.: -Ø: aceasta; -e-: aceea, aceeași -ă-...ă: (ceastălaltă); -Ø...ă: cealaltă G.D.: -ei-: acesteia; -lei-: aceleia, aceleiași -ei-...e: cesteilalte, celeilalte Observații: Opoziția este accentuată de alternanța fonetică e/ea, provocată de dezinențele din flexiunea internă: aceasta/acesteia, cealaltă/celeilalte etc. La nominativ-acuzativ, forma aceasta maschează o formă de bază cu dezinența -ă: această + a: aceasta. Plural Masculin N.Ac.: -(șt)i-: aceștia; -i-: aceia
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
reflexivului din descrierea tradiționbală a diatezei - datorită eterogenității sintactice și absenței mărcilor definitorii (vol.I, p.481) - " este compensată" prin interpretarea diferitelor valori dezvoltate de "construcții sintactice organizate în jurul unui verb", "care își asociază un clitic reflexiv sau o formă accentuată de reflexiv" (vol.II, p.481), în cap. Construcții reflexive și construcții reciproce. (idem, pp.145-167). Dacă în definirea categoriei diatezei autorii capitolului păstrează, fie și din perspectiva stabilirii unui raport direct între forma verbului și realitatea lingvistică, identitatea celor
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Dubla exprimare a complementului obiectual (direct sau indirect)10 își are originea mai ales într-o particularitate a sintaxei limbii române; din cele două serii de forme ale pronumelui personal (și reflexiv) de dativ și acuzativ (scurte, neaccentuate și lungi, accentuate), formele lungi impun aproape cu obligativitate întrebuințarea formelor scurte. Exigența, mai puțin rigidă, se extinde și la enunțurile cu complement (direct sau indirect) realizat prin substantive sau alte pronume, mai ales dacă trimit spre o realitate umană. Formele lungi, accentuate
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
se realizează ca atribut de identificare: „Atât poezia de mișcare ceremonială cât și cea onirică se întemeiază pe sentimentul unui univers metafizic care apasă asupra lumii plane, modificându-i sensul.” (G.Călinescu, U.P., 76) Identitatea atributului de identificare este accentuată de prezența articolului demonstrativ: „Ca toamna cea târzie e viața mea și cad Iluzii ca și frunze pe undele de vad.” (M. Eminescu, IV, 432) Este atribut de identificare atributul realizat prin adjective pronominale, indiferent de articularea sau nearticularea substantivului
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
multă expresivitate, însă este destul de greu, pentru că lucrarea se transformă în ceea ce rămâne după tine. Dacă ai mai multe asemenea lucrări neîmplinite, balanța calității tale scade. Sunteți considerat unul din marii perfecționiști, așa că nu mă miră această tendință mereu mai accentuată de a vă preface în permanență tablourile. Întrebarea care se pune este dacă, tot adăugând și intervenind la intervale mai mici sau mai mari, ați finalizat până acum vreunul din multele cicluri abordate de a lungul anilor și în care
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
telefoane inteligente, laptopuri ultraportabile sau diferite alte sisteme embedded și până la servere multiprocesor complexe, de genul Dell Copper. Ultimele versiuni de procesoare ARM integrează în același cip de siliciu mai multe nuclee microprocesor, controller de memorie și alte module ce accelerează anumite tipuri de aplicații (procesor grafic, decodoare audio-video, procesor de criptare decriptare etc., procesor pentru accelerarea execuției codului Java). Există versiuni de procesoare ARM ce integrează și memoria RAM/Flash a sistemului, acestea fiind dispozitive complexe de tip System on
CONSTRUCŢIA ŞI TEHNOLOGIA SISTEMELOR EMBEDDED by Andrei DRUMEA () [Corola-publishinghouse/Science/674_a_1090]
-
procesoare independente. Nucleele Cortex-M0 și Cortex-M0+ asigură procesare pe 32 de biți la un consum de energie redus și permit realizarea de microcontrolere relativ ieftine dar de performanțe mult mai bune decât cele consacrate pe 8 / 16 biți. Dezvoltarea lor accelerată din ultimul timp contribuie la reducerea treptată și la eliminarea în viitor a arhitecturilor de microcontrolere mai vechi, de genul Intel 8051. Structura unui nucleu Cortex M0 este prezentat în figura 2.37, iar a nucleului Cortex-M0+ în figura 2
CONSTRUCŢIA ŞI TEHNOLOGIA SISTEMELOR EMBEDDED by Andrei DRUMEA () [Corola-publishinghouse/Science/674_a_1090]
-
numărul de cicluri de rescriere este foarte mare (10 milioane sau mai multă; aceast parametru se numește anduranță. Timpul de menținere a datelor este limitat pentru că stratul izolator de sub poarta flotantă nu este perfect și sarcina scade în timp, fenomen accelerat de temperaturile înalte. Uzual, timpul de menținere este de 10 ani. Flash Memoria flash este o evoluție a tehnologiei EEPROM. Specific memoriei nevolatile de tip flash este că blocurile de memorie pot fi șterse simultan iar datele se citesc la
CONSTRUCŢIA ŞI TEHNOLOGIA SISTEMELOR EMBEDDED by Andrei DRUMEA () [Corola-publishinghouse/Science/674_a_1090]
-
și la o viteză foarte mare de transfer al datelor. DRAM Dynamic Random-Access Memory. Memorie dinamică cu acces aleator. DSP Digital Signal Processor; Procesor de semnal digital. Anumite instrucțiuni des folosite în procesarea digitală de semnal (de genul MACĂ sunt accelerate hardware. EEPROM Electrically Erasable Programmable Read Only Memory; Memorie doar pentru citire, programabilă, cu posibilitatea de ștergere prin comandă electrică. EMC Electromagnetic Compatibility; Compatibilitate electromagnetică. ENOB Effective Number of Bits; Număr efectiv de biți. EPROM Erasable Programmable Read Only Memory
CONSTRUCŢIA ŞI TEHNOLOGIA SISTEMELOR EMBEDDED by Andrei DRUMEA () [Corola-publishinghouse/Science/674_a_1090]
-
Acesta descrie atomul de hidrogen ca fiind compus dintr-un nucleu-proton-deoarece se găsește în aceasta o sarcină electrică pozitivă, iar un electron circulă în jurul molecuei pe o orbită presupusă circulară, de de rază r. În cursul mișcării sale, electronul este accelerat spre interior, accelerație radială. Acest model-cunoscut ca modelul mecanic al atomului de hidrogen-a fost infirmat conform legilor electrodinamicii clasice. Conform acestor legi, electronul ar trebui, datorită mișcării sale accelerate, să cadă la un moment dat spre nucleu, deci un
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
acestora. În stare uscată, enzimele sunt mai rezistente, deci ele se vor conserva în această stare. 6.5.5. Influența efectorilor enzimatici Viteza reacțiilor enzimatice mai poate fi influențată și de unele susbstanțe, de natură neenzimatică, numite efectori. Efectorii pot accelera viteza de reacție și se numesc activatori, sau o pot încetini, caz în care se numesc inhibitori. 6.5.5.1. Activatorii enzimatici În această categorie de efectori intră o serie de substanțe de natură organică sau anorganică care stimulează
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]