4,780 matches
-
anume trebuia depusă cererea pentru locuință? La IGL? R. R.: Nu, la sindicat. Eu am pus cererea dar nu mi-au aprobat-o. M-am dus apoi în audiență la președintele de sindicat pe fabrică, și ăsta un comunist înrăit, activist. Mi-a explicat că vreau locuință dar că n-am copii. I-am zis că după atâția ani de muncă în intreprindere, că sunt fruntaș în muncă și om de bază acolo unde munceam, și poate că aș merita și
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
în care am descris faptul că m-am dus cu căruța în satul acela, dincolo de Ivești. Și de la Iași m-au dus la Galați. Anchetatorii au venit de la Bârlad. Printre ei și locotenentul major Popa care mai târziu a ajuns activist de partid pentru zona Ciocani. A venit împreună cu un evreu, Carolică, și m-au scos de la celulă, că stăteam singur în celulă, m-au dus la birourile unității și mi-au pus în față o masă, un pachet de țigări
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
față ne confruntăm cu aceeași situație de obediență: la fel cum era pe vremea comuniștilor obediența față de Moscova, acum este față de Washington. Am fost aserviți înainte dar suntem și acum. Și mai sunt revoltat de un aspect: înainte de 1989 erau activiștii ăștia de partid care veneau la fabrică, care atunci când discutau cu mine, știind că erau analfabeți făcuți la seral, doar cu școală de partid, pe noi inginerii ne respectau, domnule! După '89 am devenit niște cârpe de șters pe jos
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
dres: Canalul Dunăre-Marea Neagră, Transfăgărășanul, Salva-Vișeu, că tâmpiții ăștia de acum spun că astea-s simboluri ale societății comuniste. Greșit! Sunt simboluri ale muncii noastre, ale foștilor deținuți politici, aceștia au muncit, noi le-am făcut, nu comuniștii. Comuniștii erau activiști din ăștia care se plimbau și umblau de colo-colo. C. I.: Așa spunea și domnul Dumitru Bazon, președintele AFDPR Iași, că în Insula Mare a Brăilei deținuții au făcut sute de kilometri de diguri ca să aibe acum ce terenuri exploata
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Bazon, ai avut un noroc chior! Dacă erai tu în fermă când a luat foc fânul, pe tine te împușcau fără discuție!" C. I.: V-ar fi încadrat la sabotaj. D. B.: Și așa era. M. O. fiind secretar de partid, activist, n-a pățit nimic. Fânarul acela fusese făcut la inițiativa mea, avea acoperiș de azbest, cu paratrăsnete, cu tot ceea ce trebuia. C. I.: Nu pot să nu remarc faptul că dumneavostră puteați fi împușcat pentru vreo abatere, pe când, vreun alt
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Temple University),1060 Dr. Tony Judt și Erich Maria Remarque (Profesori de Studii Europene la New York University)1061 etc.; împotriva bi-naționalismului s-au manifestat: Shimon Peres (ex-Președintele Israelului),1062 Shlomo Ben-Ami (ex-Ministru de externe israelian),1063 Uri Avnery (scriitor și activist pentru pace)1064 etc. Având în vedere răspunsurile primite pentru cea de-a doua întrebare (din mini-chestionar), se pare că soluția două state este cea mai comentată, interpretată, apreciată sau contestată, după caz, printre cei care au susținut cu tărie
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
totodată și donațiile de echipament pentru Irak. Pentru mai multe detalii a se vedea James Pardew, Christopher Bennett, op. cît. 711 O comisie a ONU a investigat atacul asupra convoiului umanitar din Gază (în care și-au pierdut viața nouă activiști turci), în contextul în care Turcia a plasat incidentul în context NATO. 712 "Un rol pentru NATO în Orientul Mijlociu?", Rol.ro, http://stiri.rol.ro/un-rol-pentru-nato -in-orientul-mijlociu-624900.html. Accesat: 12 august 2010. 713 Ibidem. 714 Este vorba de Forță de
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
părți (spre exemplu conferințe universitare). 798 Principiul land for peace s-a consacrat odată cu încheierea acordului israeliano-egiptean, devenind principiu esențial în procesul de pace. 799 Relevante sunt evenimentele din 16 decembrie 1992, în urma cărora premierul Y. Rabin va deporta 415 activiști islamici în Liban; deoarece oficialii libanezi nu vor permite accesul acestora, deportații vor fi mutați într-o zonă de securitate, un așa-numit no man's land, între Israel și Liban. 800 Cf. "Situația din Orientul Apropiat ...", BBCRomanian.Com, ed.
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
în teoria modernă a limbajului (cu acțiune în regândirea problematicii retoricii, poeticii, stilisticii, chiar semioticii)”. Narațiunea a continuat totuși să supraviețuiască în cultura istorică înțeleasă ca „povestire” sau „poveste” pură. în ciuda invadării tuturor câmpurilor producțiilor intelectuale de către jargonul ceaușist, chiar activiști culturali au resimțit că istoria, atunci când trebuie explicată pe înțelesul persoanei nefamiliarizate (individului de cultură medie, intelectualului de altă specialitate, copilului, străinului ș.a.), devine o poveste. Nivelul cel mai de jos al introducerii în istorie pare a fi cel al
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Petre P. Panaitescu (București). Unele persoane au trecut de la rezistența tacită sau fățișă la colaborare, altele au acceptat doar mici compromisuri, în timp ce unii au refuzat constant orice apropiere de noul regim și de doctrina sa. în sfârșit, pe lângă ideologii și activiștii de formație au fost propulsați tineri istorici dornici de afirmare, onoruri și bani, chiar cu prețul compromiterii morale. Vom analiza în paginile următoare atât colaboraționiștii, cât și rezistenții, avertizând că ei fac parte din toate categoriile de vârstă și că
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Anglo-Americanilor pentru stăpânirea în Europa, după pacea de la Versailles (1919-1924)” din Buletinul Academiei de Științe a URSS, seria istorie și filosofie, t. V, 1948, nr. 1 (este grăitor limbajul utilizat de Panaitescu, cu nimic mai prejos decât cel al unui activist comunist: „Și atunci se aflau față în față două lagăre, cel socialist și cel capitalist”). Al. Grecu s-a afirmat și la Studii, unde s-a preocupat, cu o singură excepție, de relațiile ruso-române și istoriografia marxistă. Astfel, a publicat
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
dăduseră glas interesului real față de evenimentele din Uniunea Sovietică, sentimentelor de respect și prietenie pe care le nutreau față de liderul sovietic, de persoana căruia își legaseră speranțele unor schimbări și în România. Așa cum avea să recunoască mai târziu unul dintre activiștii Secției Relații Externe a CC al PCUS, C. Ciobanu, „judecând după numeroasele scrisori parvenite din România la CC al PCUS, vizita în ansamblu a suscitat un mare val de simpatie, a contribuit la consolidarea sentimentelor favorabile, de prietenie față de Uniunea
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
aceeași ideologie, au continuat să se dezvolte, cuprinzând participarea reciprocă la congresele de partid, consultări la nivelul secretarilor Comitetelor Centrale. La aceste contacte se adaugă planurile anuale de relații convenite între cele două partide, care cuprindeau schimburi de delegații de activiști de partid la nivel central și local pentru studierea reciprocă a „experienței construcției socialiste și comuniste”, schimburi la nivelul organelor locale de partid și de stat, cu precădere din zonele limitrofe de frontieră (18 județe și municipii din România întrețineau
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
cu Balcanii, prezența unei lungi frontiere cu Iugoslavia „revizionistă” au contribuit la transformarea Ungariei într-un punct strategic important în planurile militare ale Kremlinului. După procesul lui L. Rajk și al tovarășilor săi din septembrie 1949 de la Budapesta, în cadrul căruia activiștii mișcării comuniste ungare au fost acuzați de activitate antistatală, în folosul „clicii lui Tito”, granița iugoslavo-ungară a devenit arena concentrării unui mare număr de unități și de tehnică militară, astfel apărând pericolul real de transformare a războiului psihologic într-un
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
gâtul colegilor săi, s-a apelat la mărturiile lui Gabor Peter, care se afla în pușcărie. Comisia cazului „Dosarul Farkas”, care trebuia să dea raportul la Plenara CC ce se apropia, era gata să dea curs scrisorii lui Peter în fața activiștilor de partid. Activizarea forțelor din opoziție stârnea cu atât mai multă panică în cadrul conducerii PMU cu cât acest lucru era văzut ca o tendință generală. La 6 iulie, vizitându-l pe Andropov pentru a-l pune la curent cu îngrijorările
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
lor în chestiunea presei. Mai mult, Iugoslavia, după spusele lui Gero, avea în Ungaria o vastă rețea de spionaj care susținea intelectualitatea de opoziție și avea legături cu misiunea iugoslavă, informându-i sistematic pe diplomați despre situația internă. Cât despre activiștii din cercul Petöffi, ei niciodată nu și-au ascuns simpatiile față de concepțiile iugoslave despre socialism. Misiunea RFPI în Ungaria, ca și vizita ziariștilor iugoslavi la Budapesta, în primăvara-vara anului 1956, s-au străduit să stabilească contacte cu opoziția din cadrul PMU
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
de statul român și alipirea la Uniunea Sovietică. Cea mai cunoscută a fost încercarea lui Ivan Odoviciuc, lider al ucrainenilor din Maramureș, de a alipi regiunea la Ucraina Sovietică, în iarna 1944-1945. însă exista și la Iași un grup de activiști comuniști, în frunte cu Vasile Mârza, ajutat de Simion Bughici și Mișa Novicov, care se pare că solicita înglobarea Moldovei dintre Prut și Siret la Republica Sovietică Socialistă Moldovenească din componența URSS. Moscova a refuzat, argumentând că „nu era momentul
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
de repartizare la locurile de muncă, alcătuită din studenții cei mai meritorii din punctul de vedere al convingerilor politice. Șeful acestei comisii, nu-i voi da numele, este un personaj astăzi extrem de important în fruntea Academiei Române. Atunci era un tânăr activist de partid extrem de vehement și chiar violent în limbaj. Am fost repartizat ca profesor de muzică, într-un sat de lângă Oradea Mare, unde, ducându-mă, am obținut pe loc o hârtie din care reieșea că ei n-au nevoie de
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
fost evitat de refuzul ministrului de Interne, deși același, cu ani în urmă, aprobase pregătirea unor liste de persoane ce urmau a fi suprimate fără judecată în cazul unei revolte anticomuniste. Oricum, cu binecuvântarea oficială, s-a creat atunci Uniunea activiștilor voluntari „Enver Hoxha”, la care au aderat zeci de mii de oameni și care a întreținut câtăva vreme un climat de război civil. Față de această amenințare, a crescut între timp numărul refugiaților care căutau adăpost în Italia, cca 100.000
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
care au ca punct de pornire evenimentele din anii ’50-1960. în sat se confruntă două tabere: pe de o parte, foștii condamnați politici și familiile lor, care au stat ani buni în închisorile comuniste, și, pe de altă parte, foștii activiști politici din comună. Fiecare tabără oferă propria „memorie” despre rezistență și despre principalele ei personaje: frații Arnăuțoiu. Autoarea își lasă personajele să vorbească, prezentând ambele variante și pledând pentru o reconciliere colectivă și pentru o mai bună înțelegere a psihologiei
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
după țigări. Alte afirmații însă sunt cu adevărat grave: întreaga istorie legată de activitățile lui Valerian Stan în CADA și la conducerea Corpului de Control și pretinsa lui responsabilitate pentru sinuciderea unei persoane se bazează pe „mărturiile unor politicieni și activiști civici importanți” (p. 339), respectiv pe „relatările unui important personaj” (p. 340) care povestește, între altele, că scrisoarea sinucigașului „a fost luată de anumite persoane de la Alianță și ascunsă” (p. 341, sublinierile ne aparțin). Așadar, un anonim face referire la
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
n „`nțelegerea” anumitor subiecte din istoria socială a României, nu se poate vorbi despre un demers reflexiv general, independent și protejat de abuzurile aparatului. Pe de altă parte, persistența sensurilor date de reflecția privind istoria practicată `nainte de 1989 de activiștii politic-culturali `n bagajul teoretic al multor istorici se explică prin lipsa voinței de a-și revizui aparatul teoretic și conceptual - măcar, prin (re)lectura teoriilor vehiculate -, prin fixarea clișeelor `n ceea ce se numește „cultura istorică” și prin diseminarea acestor clișee
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
execuția - Poliției În orașe și Jandarmeriei În sate și târguri. Șeful Biroului Statistic din Iași, colonelul Palade XE "Palade, Ion (colonel)" , și-a amintit În anul 1945 de ce au fost arestați și Închiși doi avocați evrei, dintre cei mai importanți activiști ai Comunității, care nu erau comuniști: „Nu puteam să avem siguranța În ei că vor păzi liniștea În spatele frontului În timp de război”. Reprezentantul Marelui Stat-Major din Iași a fost informat că În casa lui Hefter XE "Hefter" se Întrunesc
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
iar În cele din urmă nu s-a plătit nimic. Propunerea lui Abramovici XE "Abramovici" de a oferi evrei pentru muncă, În vederea reducerii cheltuielilor Uniunii, este caracteristică pentru ruptura care a existat atunci Între conducerea evreiască del a București și activiștii ei și evreii din Moldova XE "Moldova" . La București Încă nu era percepută la adevărata ei dimensiune tragedia care-i lovise pe evreii din Moldova XE "Moldova" (ca să nu mai vorbim de evreii din Basarabia XE "Basarabia" și Bucovina XE
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
Cuza, Alexandru C." , „Problema judaismului În România”, Porunca Vremii, 23.09.1943. Gazeta Municipală, 26.09.1943. Memoriul lui Hahamu XE "Hahamu" , p. 69. A. Hahamu XE "Hahamu" , „Deshumarea și profanarea cimitirului de la Iași”, Yad Zikaron Leiahadut Romania, Organizația Askanimilor [activiștilor] sioniști din România În Israel, Tel-Aviv, nr. 7, februarie-martie 1988, pp. 69-70. Memoriul lui Hahamu XE "Hahamu" , pp. 69-70. Cererea adresată de Comunitatea din Iași lui Radu Lecca XE "Lecca, Radu" , 26 iulie 1943, Ancel XE "Ancel, Jean" , Documents, VII
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]