9,516 matches
-
teoriile retributiviste, trebuie găsite obiecții mai puternice decât cele care au fost avansate și acceptate în mod curent și care se bazează pe confuzii sau formulări greșite ale problemelor ori pe prejudecăți"162. Nici concepția utilitaristă nu a scăpat de acuzații, dimpotrivă, adepții concepției retributiviste au criticat cu vehemență părțile slabe ale acestei doctrine. Principala acuzație formulată împotriva teoriilor utilitariste se referă la faptul că acestea ar permite pedepsirea nevinovaților. Teoria prevenției legitimează pedepsirea nevinovaților bazându-se pe faptul că, dacă
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
în mod curent și care se bazează pe confuzii sau formulări greșite ale problemelor ori pe prejudecăți"162. Nici concepția utilitaristă nu a scăpat de acuzații, dimpotrivă, adepții concepției retributiviste au criticat cu vehemență părțile slabe ale acestei doctrine. Principala acuzație formulată împotriva teoriilor utilitariste se referă la faptul că acestea ar permite pedepsirea nevinovaților. Teoria prevenției legitimează pedepsirea nevinovaților bazându-se pe faptul că, dacă acesta este considerat a fi vinovat de către cei care în viitor ar fi comis infracțiuni
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
este considerat a fi vinovat de către cei care în viitor ar fi comis infracțiuni, atunci este justificată aplicarea pedepsei, iar teoria reeducării consideră că este admisibilă și pedepsirea unui om rău, chiar dacă nu este un infractor. În replică la această acuzație, utilitaristul A. M. Quinton notează într-un celebru articol că, pentru susținătorii acestei doctrine, utilitatea este "condiția morală necesară și suficientă a pedepsei". "În primul rând, nimeni nu ar trebui pedepsit decât în cazul în care pedeapsa ar avea consecințe valoroase
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
un mod artificial, ca desemnând pricinuirea deliberată a unei suferințe de orice fel. Dar în această situație ar înceta să mai fie o doctrină morală a pedepsei în sens comun, devenind o doctrină morală despre altceva"163. Referitor la această acuzație se susține că sunt mai numeroși cei care se împotrivesc pedepsirii nevinovaților, decât cei care cred că acest lucru efectiv ar reduce infracțiunile. O altă importantă critică adusă utilitarismului se referă la faptul că, deși penaliștii susțin că pedeapsa are
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
ignorate atât considerațiile prevenției, cât și ale reeducării atunci când este schițată lista pedepselor, un mare bine social poate fi sacrificat în scopul de a câștiga o mică îmbunătățire în acuratețea pedepsei din punctul de vedere retributivist. Pe de altă parte, acuzațiilor de barbarism aduse retributivismului li s-a replicat că se bazează pe o presupunere greșită că singura teorie de acest fel este lex talionis și, prin urmare, o teorie care folosește considerațiile retributiviste doar pentru a fixa limitele superioare ale
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
universale, indiferent cine anume este receptorul. Procedând așa, încercăm să maximizăm realizarea scopurilor celor afectați, ceea ce utilitariștii recenți au numit satisfacerea preferințelor"182. Un asemenea utilitarism, crede Hare, nu este vulnerabil la obiecțiile legate de obicei de pedeapsă, respectiv la acuzația că dacă faptul de a trimite un om nevinovat la închisoare ar avea cele mai bune consecințe într-un caz particular, atunci un judecător utilitarist l-ar condamna. Un utilitarist acțional pur-sânge și bine informat, un "arhanghel", așa cum îl numește
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
importantul editor radical al lui Paine, Blake și Wordsworth, este întemnițat. Blake scrie "Annotations to Watson's 'An Apology for The Bible în a Series of Letters addressed to Thomas Paine' ", în care Blake îl apără pe Ț. Paine împotriva acuzațiilor episcopului R. Watson. *1798 Începe Expediția în Egipt întreprinsă de Napoleon. La 21 iulie are loc faimoasa Bătălie a Piramidelor. ¶ Invazia Angliei de către flotă franceză este în cele din urmă oprită prin înfrîngerea rebeliunii irlandeze și prin victoria lui Nelson
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
incident Blake l-ar fi atacat, ar fi strigat: "La naiba cu Regele" ("Damn the King"); și ar fi rostit cuvinte sedițioase, calificînd armata și poporul drept "sclavi", pe care Napoleon i-ar putea lesne cuceri. Blake a negat aceste acuzații, dar a fost silit să apară ulterior la tribunal. La 19 septembrie soții Blake pleacă din Felpham și se întorc la Londra, la adresa 17 South Molton Street. Vor rămîne în centrul Londrei pentru tot restul vieții. *1803 În mai reizbucnește
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
va ascunde pe Oberto în camera alăturată și apoi îi va invita pe Riccardo și pe oaspeții la nunta sa intre în cameră. Cuniza va informa asistență despre prezența Leonorei la eveniment și îl va acuză pe Riccardo de infidelitate. Acuzațiile acestuia aruncate Leonorei îl vor determina pe Oberto să pătrundă în cameră și să îl provoace la duel pe Riccardo. Actul 2. Tabloul 1. Apartamentul privat al prințesei. Cuniza și Imelda se află singure în camera dar curând slujitoarele anunță
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
părăsește catedrală, Giacomo vede în tulburarea de pe fața Giovannei confirmarea bănuielilor sale; furios el se aruncă asupra ei acuzând-o de neloaialitate față de popor și rege. În ciuda încercărilor lui Carlo de a o convinge să se apere, Giovanna nu răspunde acuzațiilor pierzând ultima șansă de a se salva. Deodată trăznete și fulgere se ivesc din senin părând să confirme acuzațiile lui Giacomo. Mulțimea terorizata o considera deja pe Giovanna drept o vrăjitoare. Cu fața în lacrimi, Giovanna se aruncă în brațele
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
-o de neloaialitate față de popor și rege. În ciuda încercărilor lui Carlo de a o convinge să se apere, Giovanna nu răspunde acuzațiilor pierzând ultima șansă de a se salva. Deodată trăznete și fulgere se ivesc din senin părând să confirme acuzațiile lui Giacomo. Mulțimea terorizata o considera deja pe Giovanna drept o vrăjitoare. Cu fața în lacrimi, Giovanna se aruncă în brațele tatălui său care o preda pentru a fi arsă pe rug, ca singur mijloc de a-i salva sufletul
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
-l învingă. Ea se roaga la Dumnezeu să nu o părăsească și își dăruiește inima Lui: este adevărat că a iubit pentru o clipă, dar în final a rămas pură. Giacomo, auzind rugăciunile Giovannei, înțelege că s-a înșelat în privința acuzațiilor proferate și se grăbește să o elibereze. Giovanna își roagă tatăl să o binecuvânteze, își ia sabia și se grăbește spre câmpul de luptă. Giacomo din înălțimea unui turn o vede pe un cal alb salvăndu-l pe rege și conducănd-i
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Franța. Deodată, Giacomo apare din mulțime strigând "Blasfemie!" El continuă până o denunță pe Giovanna pe care o acuză de se fi vândut Satanei, iar Regele Carlo și Dumnezeu ar trebui să o pedepsească pentru păcatele ei. După ce termină cu acuzațiile, Giacomo se adresează furios mulțimii cu întrebarea dacă în aceste circumstanțe ei vor mai ridică acum o nouă catedrală în onoarea ei. Romanța Quale al più fido amico ” - din actul III Rezumat : Giacomo a inteles ca fiica lui, Giovanna, a
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
în ciuda pericolului mare care îl amenință. Tânărul este convins că Odabella l-a trădat și o acuza că a uitat de patria lor distrusă, de tatăl ei ucis și de dragostea lor. (Și quell’io son, ravvisami). Odabella disperată, respinge acuzațiile lui Foresto: ea îl asigura că va urma exemplul Juditei care a salvat Israelul prin uciderea lui Holofernes. Aceasta este rațiunea pentru care a acceptat să-l însoțească pe Atilla și pentru care poartă sabie. Cu ea îl va străpunge
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
nu face nimănui nici un râu (Giorni poveri vivea). Dar Ferrando recunoaște în țiganca cu părul albit și acoperită de riduri, pe cea care pentru a-și răzbuna mama, a aruncat în flăcările rugului pe fratele Contelui. În timp ce țiganca neagă vehement acuzația ce i se aduce, ea invocă numele fiului ei Manrico pentru a-i sări în ajutor. Acest lucru îl înfurie și mai mult pe Contele de Luna care ordona că țiganca să fie aruncată în închisoare și arsă pe rug
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
să arunce primul sabia după care îi strânge mâna. “Îndrăznești să strângi mâna celui pe care l-ai trădat?“ îi spune Egberto lui Godvino. Aroldo este stupefiat. În momentul în care Mină își face apariția, Aroldo îi cere să dezmintă acuzația adusă de propriul ei tata (Era vero?... ah no... è impossibile...) . Într-un cvartet emoționant cele patru personaje își exprimă fiecare sentimentele care îi anima. În fața tăcerii încăpățânate a soției sale, Aroldo smulge sabia din mâna lui Egberto și îi
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Gabriele își exprimă ură împotriva celui care, după ce a ordonat execuția tatălui său, este acum pe cale să i-o răpească pe cea pe care el o iubește. Amelia apare și Gabriele o acuză de infidelitate (Tu qui? — Amelia!). Ea respinge acuzațiile, dar îi spune că pentru moment nu-i poate dezvălui motivul dragostei care o poartă Dogelui. Se aud pașii lui Boccanegra care se apropie, astfel că Gabriele este nevoit să se ascundă. Amelia îl roagă pe Doge să-l ierte
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
notte qui colla sposa). Furios la culme, Renato îi invită la el acasă a doua zi dimineață. Actul III Tabloul 2. Bibliotecă din casa lui Renato. Renato este hotărât să-și spele onoarea pătată prin uciderea soției adultere. Amelia neagă acuzațiile și în final îi cere ca ultimă favoare dreptul de a-și revedea copilul (Morro, mă prima în grazia). Renato, care se va răzgândi, acceptă și își va îndrepta mânia împotriva prietenului trădător (Eri tu che macchiavi... O dolcezze perdutte
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Mă dall'arido stelo divulsa - din actul ÎI. Rezumat : La miezul nopții își face apariția Amelia, ascunsă în voaluri, pentru a culege iarbă magică a uitării. Aria Morró, mă prima în grazia - din actul III, scena 1. Rezumat: Amelia neagă acuzațiile de adulter aduse de soțul ei și în final îi cere acestuia, ca ultimă favoare, dreptul de a-și revedea copilul înainte de a fi ucisă. Aria Eri tu che macchiavi quell'anima, - din actul III, scena 2. Rezumat : Renato este
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Vittorio Emmanuel Re D’Italia. Teatrul Sân Carlo l-a dat în judecată pe compozitor, iar Verdi a răspuns cu un pamflet (Un Șef al Poliției se erijează în judecător al operei lui Verdi). Hărțuiala s-a terminat cu retragerea acuzațiilor aduse de teatru și cu promisiunea compozitorului că va finaliza o altă opera până la toamnă. Această operă a fost până la urmă versiunea refăcuta a operei Simon Boccanegra. Ricordi a încercat să monteze opera Bal Mascat la Scală din Milano, dar
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
se intensifică. Sfâșiat între dorința lui de a avea încredere în Desdemona și plauzibilitatea insinuărilor lui Iago, el își ia rămas bun de la arme și glorie. Iago răspunde la somația expresă a lui Otello de a produce probe concrete pentru acuzațiile proferate printr o relatare referitoare la un vis a lui Cassio în care acesta ar fi pronunțat numele Desdemonei (Era la notte). În plus el pretinde să fi văzut în mâinile lui Cassio o batistă brodata cu fragi pe care
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
întreabă dacă s-a rugat la Cer pentru ca să-i fie iertate păcatele. Ea îi răspunde că singurul ei păcat este că îl iubește pe el, în timp ce Maurul o acuza că este Cassio cel pe care ea îl iubește. În sprijinul acuzației Otello invocă pierderea batiștei și cele descoperite de el referitor la această batistă și refuză să dea crezare declarațiilor prin care Desdemona neagă acuzele. Ea îi cere să-l aducă de față pe Cassio pentru că acesta să întărească spusele ei
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
și Regele Henry IV. Prima dintre aceste opere shakespeariene ale lui Verdi nu a fost la fel de matură și de elaborată că ultimile două. Că și Berlioz, Verdi a fost acuzat că nu îl înțelege pe Shakespeare. În replică la aceste acuzații el a scris: 435 “S-ar putea ca în cazul lui Macbeth să nu fi atins nivelul dorit dar de aici și până a se spune că nu îl cunosc, că nu îl înțeleg și nu îl simt pe Shakespeare
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
găsite pentru că au fost mâncate de ei? Nu, dacă ar fi fost așa, s-ar fi găsit măcar resturile. Ceea ce, prinzând din zbor, l-a făcut pe atât de eminentul procuror Doctor Ragnavaldur Sicl să accentueze că, dat fiind că acuzații nici măcar n-au folosit carnea animalelor sacrificate și nici pieile, ei n-au acționat decât din dorința de a distruge. Că dacă s-ar fi hrănit cu carnea lupilor împușcați, ar avea, treacă meargă, poate, circumstanțe atenuante din pricina austerității la
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
căpătat forme atât de ascuțite încât manifestările cu caracter naționalist au mers până acolo încât în cadrul prelucrărilor Declarației s-a pus problema Basarabiei și Bucovinei de Nord. Tovarășul Hrușciov și-a exprimat față de Tito îngrijorarea sa față de această problemă." Deși acuzațiile aminteau de unele formulate în 1956 sau prevesteau pe cele ce vor fi auzite în 1968, Uniunea Sovietică nu s-a gândit să intervină în România. Dincolo de absența din revendicările României a ieșirii unilaterale din Organizația Tratatului de la Varșovia și
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]