7,542 matches
-
constă În următoarele: odată emisă acțiunea nu mai are nimic comun cu rotația capitalului real, necătînd la aceea că este o parte a acestuia. Un alt reprezentant al doctrinei neoclasice este Joseph Shumpeter (18831950). Cercetările sale, Shumpeter ca un adevărat adept al școlii neoclasice, le inițiază de la analiza modelului static În cadrul căruia toți factorii de producție, schimbul, repartiția și consumul rămîn nemodificați . Un interes deosebit Îl prezintă evidențierea unor factori interni care conduc la dezechilibrul intern al sistemului de piață. Astfel
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
menționate, fie incertitudinile cu privire la valoarea inovației pe piețele externe Împiedică Încheierea unui contract de licență. În cazul firmelor mici, totuși, costurile mari de procurare a informațiilor cu privire la potențialele piețe de implantare fac ca aceste firme să opteze pentru licențiere. Astfel, adepții teoriei internalizării argumentează că piețele devin mijloace mai puțin eficiente de alocare a resurselor atunci cînd nu reușesc să cuprindă În costuri externalitățile, care pot fi privite ca și costuri de informare, monitorizare a tranzacțiilor, aducerea la Îndeplinire a termenilor
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
sau partide. 96. Orientarea politică a guvernului. Investitorul străin consideră că stabilitatea politică a țării gazdă este cu atât mai mare cu cât În fruntea sa se află un guvern care nu este dominat de porniri extremiste și care este adeptul unei orientări de centru. 97. Stabilitatea guvernului. Reflectă capacitatea de a conduce cu factorii politici, longevitatea" la guvernare justificându-se numai prin rezultatele și perforrnanțele economico-sociale obținute prin politicile macroeconomice promovate de guvernul actual. 98. Atitudinea guvernului față de investițiile străine
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
instituirea unor rețele transnaționale de producție, comerț și finanțe, mult mai puternice decât statele înseși. Se consider ă c hiar că globalizarea creează și va crea noi forme de organizare socială ce v or înlocui, în final, statele-na țiune tradiționale. Adepții hiperglobaliză rii preconizează o piață financiară globală tot mai integrată, cu o polarizare cres cân dă în plan social, cu insti tuții de guvernare globală și extensie globală, de fapt, o nouă ordine mondi ală, în care suveranitatea și autonomia
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
ări le cu privire la puterea hegemonică și cele referitoare la grupurile de int eres raționaliste. Fiecare abordare ne ajută să înțelegem de ce gl oba lizarea financiară internațională a continuat să se extindă după 1 970 . 2.2.1. Teoria determinismului tehnologic Adepții acestei teorii susțin că evoluția finanțelor globale este, în mod fundamental, un produs al schimbărilor tehn olo gice care au submi nat viabilitatea barierelor ce separă piețele f ina nciare interne. Astfel, revoluția tehnologică din domeniul comunicării și informației reprezintă
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
o simplitate remarcabilă, concentrează forța tuturor acestor obiecții: "It works, why fix it?"29. Abilitatea acestui raționament este aceea de a inversa logica, cerînd partizanilor codificării să demonstreze cum un text scris ar rezolva tensiunile "guvernanței la niveluri multiple"30. Adepții constituționalizării denunță, mai mult sau mai puțin explicit, viciile unui sistem pragmatic, creat pas cu pas, fără o viziune de ansamblu. Ceea ce opozanții lor le cer este să dovedească necesitatea depășirii statu-quo-ului european. Încercarea de a răspunde însă la o
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
ea devine în cele din urmă o încercare de a convinge că un text care nu există ar fi mult mai eficient decît o practică care există și care, în plus, funcționează. Dezbaterea reamintește în egală măsură opoziția clasică între adepții sistemului suplu de "common law", nescris și evolutiv, și adepții unei constituții formale, stabile și fixe. Unele argumente avansate împotriva constituționalizării provin din obiecțiile pe care le formulau acum două secole, în numele istoriei și al sensului comun, Edmund Burke sau
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
convinge că un text care nu există ar fi mult mai eficient decît o practică care există și care, în plus, funcționează. Dezbaterea reamintește în egală măsură opoziția clasică între adepții sistemului suplu de "common law", nescris și evolutiv, și adepții unei constituții formale, stabile și fixe. Unele argumente avansate împotriva constituționalizării provin din obiecțiile pe care le formulau acum două secole, în numele istoriei și al sensului comun, Edmund Burke sau Jeremy Bentham în fața declarațiilor franceze ale drepturilor omului. Poziționîndu-se în raport cu
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
fără subiect (...) care reglează fluxul formării opiniei și al voinței"35. Cu alte cuvinte, este vorba de un spațiu public fluid, care corespunde unui sistem politic la fel de imperceptibil. De atunci însă, filosoful german pare să-și fi schimbat radical părerea. Adeptul de ieri al unui spațiu public amorf a devenit astăzi, atît prin scrierile sale cît și prin conferințele publice 36, mesagerul constituționalizării Uniunii, proces care i-ar asigura forța unei federații politice. Aderînd la un curent de opinie mai larg
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
să consolideze acquis-ul comunitar existent sub forma unei federații de state. Discuțiile referitoare la Carta Europeană a Drepturilor Fundamentale reamintesc, la rîndul lor, puternicile diferențe dintre culturile politice europene, ilustrînd opoziția dintre partizanii unui text clar, substanțial și obligatoriu și adepții unei declarații de intenții. Aceste divergențe nu par a fi iremediabile. Fără îndoială, nordicii și englezii privilegiază noțiuni precum "responsabilitate" și "transparență", în timp ce francezii doresc crearea unei puteri executive, iar germanii pledează pentru o repartiție clară a competențelor. Prioritățile sînt
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
contribuie la descurajarea cetățeanului, care nu se mai interesează de realitatea europeană. În plus, toate condițiile sînt reunite pentru "depolitizarea" mizelor importante, adică pentru transformarea raporturilor de forță dintre grupurile sociale în "chestiuni tehnice" sau "probleme juridice". Clivajul stînga-dreapta, opunînd adepții economiei de piață partizanilor puterii publice, este constant dezamorsat prin fragmentarea și proceduralizarea chestiunilor politice. La această imagine se adaugă și alte probleme de natură generală, ca de exemplu pluringvismul, distanța geografică și culturală... Instituțiile comunitare fac într-adevăr eforturi
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
anumit comportament ? În cazul constatării unui comportament nedorit, un psiholog behaviorist poate proceda fie la condiționarea unui nou comportament (crearea unui reflex condiționat), fie la eliminarea celui nedorit (procedeul constă în eliminarea unuia din stimulii asociați, și se numește extincție). Adepții teoriei behavioriste au ca metodă principală paradigma învățării comportamentului. În esență, este o secvență cauzală care poate fi descrisă astfel: la prezența unui stimul exterior, organismul are o reacție (comportament), însoțită de o anumită consecință. Dacă este o consecință plăcută
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
în Îmbrățișarea mortului, una dintre cele mai convingătoare instrumentări ale anxietății criminale, beneficiind, simultan, de o copleșitoare țesătură de atmosferă. 2.4. Teroarea supranaturală Ancrajul ferm în supranatural al prozei terorii își are avantajele sale, iar, cel puțin în străinătate, adepții genului nu vor ezita să le sublinieze: fantasticul împrumută cotidianului umil un veșmânt al nefamiliarului, care este condiția sine qua non a captării interesului cititorului, și îi excită acestuia din urmă curiozitatea euristică prin proiectarea într-o atmosferă de insecuritate
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
filosofi ai hermeneuticii actuale, de la M. Heidegger, la H.-G. Gadamer, P. Ricoeur și J. Habermas. R. Guénon și G. Durand rămân reprezentativi pentru așa-numitul tradiționalism. Tradițiile au stat și în atenția lui K.R. Popper, a lui Th.S. Kuhn, adepți declarați ai filosofiei analitice, sau a lui A.Ch. MacIntyre, taxat drept "comunitarist". Preocupările pentru fenomene, evenimente și procese derulate în societatea noastră și în alte zone europene și euroasiatice, unele cu aspecte de anomalii, le prezentăm în următoarele șapte
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
din biserici și în relațiile cu credincioșii au asigurat protestantismului ascensiunea și extinderea sa peste tot în lume. S-a ajuns la înființarea a peste 300 de culte protestante și neoprotestante, care adună astăzi peste cinci sute de milioane de adepți și susținători financiari, devenind a doua putere creștină după catolici. În Europa, țările protestante sunt majoritare în centrul și nordul continentului. Etica rigoristă promovată de protestanți a contribuit la disciplinarea comportamentelor umane și la accelerarea întăririi și prosperității burgheziei, a
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
ale celorlalte clase și categorii. Creștinismul răsăritean, îngăduit de otomani să funcționeze sub anumite condiții în imperiu (de exemplu, în Balcani, bisericile ortodoxe nu puteau să depășească înălțimea geamiilor), a rămas rezervat până astăzi față de clericii anglicani și alți protestanți, adepți ai homosexualității, ai promovării femeilor ca episcopi, ale altor secularizări și laicizări. Clericii ortodocși urmează în mare măsură învățături ale isihasmului, cum sunt: cunoașterea lui Dumnezeu nu este conceptuală, ci o trăire duhovnicească împletită cu percepțiile; apropierea omului de Dumnezeu
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
precum și în războiul undelor declanșat de aceeași mare putere, în 1949 și continuat până la începutul anilor 1990. Este cert că în secolul al XX-lea s-au derulat și confruntările filosofice cele mai intense. Foarte combative au fost disputele dintre adepții ori simpatizanții marxismului de stânga, de tip leninisto-troțkist, și filosofiile care au reconstruit marxismul până la omiterea numelui lui Marx. Între ele, orientări mai neutre ideologic. Atitudini și poziții exagerate au fost între primele două concepții, dar opinia existențialistului J.P. Sartre
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
ce urmează? Ciclicitatea era respinsă în favoarea "spiralei". Peisajul filosofiei occidentale s-a schimbat mereu în deceniile postbelice, păstrând unele tradiții mai vechi. Întâi de către cei ce și-au asumat dificila dragoste pentru cunoaștere, apoi și prin grupurile mai largi de adepți și devotați condiției lor de ființe inteligente. Au rămas și anumite constante ale apărării stau-quo-ului, necesare în Războiul Rece cu Estul. În prim-plan acționa un neoliberalism convergent/divergent conservatorismului omenesc nativ, sprijinit de un cult pentru tradițiile greco-romane și
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
instaurarea unui guvern mondial). Adiacent acestor fantezii necesare, intervine și alter-ego-ul extratereștrilor, reprezentați deocamdată în literatura tot mai fantezistă a SF-urilor, pe lângă credința (și teama) că omul inteligent nu este singur în Univers. Un fapt explicativ important este că adepții modernității susțin plămădirea postmodernității cu fermenți tehnici precum antene, cabluri RTV și multe ecrane, noile media, cu infrastructuri din care informațiile digitale nu lipsesc (rețele de PC-uri cu sau fără modem-uri, motoare de căutare pe Internet etc.). Așa
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
Nordul dezvoltat și Sudul rămas în urmă s-au derulat acțiunile decolonizării și ale reorganizărilor prelungite timp de decenii. Conflictele au fost precumpănitor "culturale", suținea teoria modernizării. Dimpotrivă, agitațiile au fost și rămân de natură politico-economică îndreptate contra neocolonialismului, susțin adepții teoriei dependenței. Unul din argumentele aduse de teoreticienii dependenței era că țările Sudului sunt subdezvoltate pentru că sunt așezate la periferia "sistemului lume", apărut în secolul al XVI-lea, cu Anglia și Franța ca țări dominante (mult timp, acestea au ocupat
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
grupuri. Intervin apoi tot felul de "experți" sau "consilieri" care fac estimări cu diferite grade de certitudine privind apariția crizelor. Surse istorice ale crizelor Cuvântul "criză" are conotații istorico-culturale multiple, dependente și de concepțiile asupra istoriei. Deși are mai puțini adepți, este interesantă totuși concepția despre istorie a lui R. Guénon. El deosebea istoria profană, concepută prin cronologia exactă, vizibilă din secolul al VI-lea î.Hr. încoace, și istoria sacră marcată de "conservarea divină". Primele crize au apărut prin înlocuirea de către
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
sacră", de proveniență "nonumană", conduce la depășirea crizei modernității, exprimată prin "individualism", "materialism", "haos social" și alte neajunsuri. Criza a fost privită de autori în mersul lumii pe intervale foarte lungi de timp (zeci de mii de ani de către Guénon, adeptul ciclicității susținută de vechii indieni) sau, după doar circa trei mii de ani de formare a Europei spirituale prin greci și romani, la modernii care, naturalizând spiritul, vor trebui să practice fenomenologia intențională, după Husserl. Ambii autori au analizat problemele
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
în comparație cu filosofia antică. De la moderația filosofilor antici față de politică, unii filosofi moderni au trecut la angajare activă, situându-se cel mai frecvent "pe stânga". În opoziție ("pe dreapta") au stat slujitorii religiei, iar "pe centru" s-a situat vechiul liberalism, adept al unui egalitarism mai radical, care amenința din interior știința. Bloom nu a rămas fascinat doar de filosofia antică clasică. El sublinia că " Oricât de contrarie ar fi înțelepciunii istorice contemporane, firul conducător care străbate toate accidentele istoriei moderne este
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
nu numai la viața lumească, ci la viață în general, sacrificându-se ca slujitori devotați ai regulilor impuse de Jihad (însemnând atât "război sfânt", cât și "efort spiritual" venit din inimă și credință pentru Allah). Imaginea dublă, de luptător și adept al unei credințe religioase, este mai veche. În timpul cruciadelor papilor și regilor medievali, mujahedinii de atunci îi considerau omologi ai lor pe cavalerii medievali. Dar după îngenuncherea catarilor și a templierilor, după războaiele religioase dintre catolici și protestanți, creștinismul nu
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
ci este a antropologiei în înțelesul cuprinzător, urmărit de Durand ca "bilanț actual al științelor despre om" în perspectiva unei "philosophia perennis a omului". (13, p. 11) Autorul a dezvoltat ideea de mai sus citând argumentele unui număr important de adepți ai unor ipoteze alternative la cele încetățenite prin "desfigurări" ale omului în gândirea occidentală. Pe mulți dintre ei i-a cunoscut la întâlnirile ERANOS pentru un nou umanism, începute în anul 1933 la Lago Maggiore, lângă Ascona, în Elveția (13
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]