93,376 matches
-
să renunțe la traiul dulce și să dea față cu dezmoșteniții soartei de al căror vot au - totuși! - nevoie. Există, însă, un indice la care politicienii noștri sunt demni de admirat: tăria nervilor. Sau, mai bine zi, grosimea obrazului. Într-adevăr, îți trebuie o nerușinare ce frizează eroicul pentru a te prezenta senin la cerșitul de voturi, după ce patru ani ai mințit fără să clipești, ai profitat cu abjecție sau ai trândăvit cu spor. Și la acest capitol, diferențele se șterg
Buftea politică by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17857_a_19182]
-
căzut, și din acest punct de vedere, în propria capcană. Ajunși la disperare, felcerii care au maltratat iresponsabil - nefăcând nimic! - trupul muribund al țării, încearcă acum să dea vina pe medicii de dinainte, care inoculaseră injecția letală. Au perfectă dreptate, adevărul se află, riguros, de partea lor: așa e, societatea românească a fost omorâta de regimul Iliescu. Setea de putere a învingătorilor de la 3 noiembrie 1996 a fost însă mai mare decât spiritul de conservare. Orbiți de luminile balului, "democrații" n-
"Presedintele nostru, premierul vostru"?! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17870_a_19195]
-
Orbiți de luminile balului, "democrații" n-au avut minimă curiozitate să afle ce se ascunde îndărătul valului miresei. Dacă ar fi făcut-o, s-ar fi speriat de moarte și ar fi fugit încotro ar fi văzut cu ochii. Într-adevăr, România lui noiembrie 1996 era o femeie cu chipul mutilat, cu picioarele retezate, cu părul ars de pârjolul nimicitor al lăcomiei neo-comunistilor, cu plămânii fisurați și cu inima zbătându-se dramatic pe pieptul sfârtecat. Un singur lucru funcționa normal în
"Presedintele nostru, premierul vostru"?! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17870_a_19195]
-
ani în care țărăniștii nu și-au arătat decât impotenta, pedistii nerușinarea, iar liberalii dezorientarea sunt mai mult decat suficienți pentru a determina măsuri radicale în interiorul coaliției. S-a mințit atât de mult, încât lumea nu mai discerne nici eventualele adevăruri. Invocarea în deșert a motivelor inițiale ale dezastrului nu mai interesează pe nimeni, pentru că medicii aduși la căpătâiul muribundului se dovedesc la fel de nefaști că și nepoții doctorului Menghele care-i aplicaseră tratamentul letal inițial. E limpede că dacă țărăniștii își
"Presedintele nostru, premierul vostru"?! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17870_a_19195]
-
lucru la mintea cocosului. Așa că nu are nici un rost să invoce acum un trecut pe care l-au protejat (din inconștiență, din prostie, din ticăloșie?), pentru că se acoperă de ridicol. Situația s-a complicat atât de mult, încât până și adevărul se ridică astăzi împotriva coaliției de la guvernare! Știu că în înaltele cercuri ale președinției se coace acum un scenariu de avarie. El constă în distanțarea tot mai pronunțată a d-lui Constantinescu de executiv și de Parlament, în încercarea de
"Presedintele nostru, premierul vostru"?! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17870_a_19195]
-
greu de presupus. Dată fiind apariția recentă a produsului tehnic și mai ales conservatorismul dicționarelor autohtone, nu ne putem aștepta că termenii (de fapt, sensuri noi atribuite unor cuvinte deja existente în limba) să fie cuprinși în dicționarele curente. Într-adevăr, Dicționarul explicativ (DEX, ediția 1996) nu-i include. În edițiile contemporane ale dicționarului italienesc care îi corespunde că răspîndire (Zingarelli 1995) sînt înregistrate mai multe denumiri ale obiectului în cauză: sintagma telefono celulare, adjectivul substantivizat cellulare și diminutivul telefonino. E
"Mobil" Si "celular" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17877_a_19202]
-
clipă existența unui actor. Chiar dacă rămîn fotografii, costume, chiar si casete video, flacăra cu care arde scenă nu se poate imprimă pe nimic. Deși par că se apropie foarte tare, teatrul și filmul, din acest punct de vedere al prezenței adevărului atunci, fără duble, ele se află totuși la oarecare distanță. Lumea teatrului este atît de înșelătoare și devoratoare, în același timp, cu mode, cu ierarhii ciudate. De fapt, lumea creației are în permanență două fețe, ca Ianus, două medalii. Ce-
Obsedanta "Livadă de visini" by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17866_a_19191]
-
jurat a nu-l mai așterne pe hîrtie, constă în aceea că eu admit a greși și retractez în vreme ce colaboratorul cu pricina se socotește pururea infailibil. Problema importantă, care se desprinde din paginile Jurnalului, este însă altă: nu atît a adevărului despre Caraion, ci a oportunității publicării lui. Și dl Florescu, si d-na Sipos deplasează discuția dintr-un plan în altul. De aici și pînă la a ne învinui de "frenezie a demolării" e un pas mic pe care d-
Adevăr si oportunitate by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17869_a_19194]
-
intenția. Din păcate, fie că vrem, fie că nu vrem, documentele pătează posteritatea poetului, si asa departe de a fi impecabila. Tocmai despre morală e vorba. Talentul lui Caraion nu l-a pus nimeni la îndoială. Și, în orice caz, adevărul se cuvine spus. Sine îra et studio. Cît privește problemă oportunității spunerii lui, ea nu intră în discuție. O repet a nu știu cîta oară. Aici e toată diferența dintre atitudinile subînțelese ale României literare și, respectiv, Jurnalului literar: noi
Adevăr si oportunitate by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17869_a_19194]
-
ea nu intră în discuție. O repet a nu știu cîta oară. Aici e toată diferența dintre atitudinile subînțelese ale României literare și, respectiv, Jurnalului literar: noi nu ne-am pus niciodată întrebarea dacă e ori nu oportun să rostești adevărul.
Adevăr si oportunitate by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17869_a_19194]
-
desfăcuta de A.C.Cuza) și eșuînd în încercarea de fuziune cu naționalii ardeleni (cu excepția unui moment puțin, de fapt, semnificativ), marele profesor era în viața politică dacă nu total un izolat, oricum o personalitate care se recomandă prin ceea ce într-adevăr reprezenta, dar neavînd și putere politică efectivă. Pe care, totuși, o dorea ambițios. Hartă politică românească a anilor douăzeci e descrisă cu culoare dar, hotărît lucru, cu parti-pris vizibil. A fost, la început, împotriva Consiliului Dirigent, nu agreă reforma agrara
Din memorialistica lui N. Iorga by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17864_a_19189]
-
fi programați dirijori proveniți din Elveția și din Statele Unite ale Americii, apariții ce nu onorează prima scenă de concert a țarii. Evident, în asemenea perioade dificile, de tranziție, abilitățile echipelor manageriale ale instituțiilor de concert devin hotărâtoare. Am asistat, în adevăr, atât la Filarmonica bucureșteana cât și în cazul Formațiilor Muzicale Radio, la soluții exemplare ce au determinat - pe parcursul actualei stagiuni - crearea unor evenimente memorabile. Relațiile bune stabilite cu serviciile culturale ale ambasadelor Germaniei, Franței, Austriei, la București, cu Institutul Francez
...mimând normalitatea vietii de concert by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17868_a_19193]
-
Am căutat, pe cît mi-a stat în putință, să am un ton neutru, să păstrez o anume distanță față de oameni și întîmplări. Uneori n-am reușit, dar mai important decît orice mi s-a părut că trebuie să respect adevărul, să nu deformez în nici un fel faptele. Victime, torționari, delatori - "Personajele" cărții sînt, majoritatea, niște martiri, oameni care au găsit, în acele momente grele, tăria să rămînă liberi și demni, să-și biruiască suferință. Puteți face o sumara tipologie a
Ion IOANID: "în închisoare libertatea era mai mare decât afară" by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17833_a_19158]
-
legătură între Biserică - cea Reformata - și autoritățile comuniste. Zilnic apar dovezi că a colaborat cu Stasi, pentru ca, apoi, tot zilnic, să vină dovezi că, de fapt n-a colaborat, ci doar a sprijinit Biserică pe lînga autorități. Greu de stabilit adevărul. Versatilitatea unora... - Cum au apărut turnătorii în România? - Înainte de 1952, în plină teroare, pe cînd se făceau arestări masive, în cercuri închise noi vorbeam liber, aveam încredere unii în alții. Nu apăruse încă mentalitatea că printre noi trebuie să fie
Ion IOANID: "în închisoare libertatea era mai mare decât afară" by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17833_a_19158]
-
scrisese Omul care nu adera la nimic, adevărat manifest apolitic. Cînd, în 1935, a murit Istrati, revista a aparut îndoliata iar într-un articol se spunea: "Romanismul nostru va fi acela pe care-l slujeai: nobil și creator". Ciudată, într-adevăr, opțiune de final a lui Istrati. Ea, repet, trebuia consemnata în această ediție. Al. Talex n-a făcut-o, gresînd profund, publicînd, în schimb, texte anodine, mai putin revelatoare. Și doar ultima secțiune a ediției se numește chiar "Ultimii ani
Cum a devenit Istrati scriitor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17876_a_19201]
-
comun s...ț. Este vorba de un elev din Bărăgan, Mircea Dinescu, a cărui maturitate poetica este impresionantă în ciuda vârstei tinere. Talentul său are evidență unui urlet de leu." Poemele scrise de Mircea Dinescu în anii tinereții se remarcă, într-adevăr, și azi prin evidență talentului. În absența unui eșafodaj cultural, în absența salvatoarelor "tehnici" la care se ajunge după o îndelungată experiență, poezia se susține prin ea însăși, ca verticală de apă a unei fântâni arteziene: "Sunt tânăr, Doamna, tânăr
Poetul care acuză by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17888_a_19213]
-
noi. Confuzii de azi și de ieri Nu sînt prea mulți ani de cînd amestecul președintelui Iliescu în deciziile pe care trebuia să le ia guvernul Văcăroiu era considerat în cotidianele de difuzare națională, măcar în cîteva, printre care și ADEVĂRUL, o dovadă că președintele nu stă degeaba. Mai nou, dacă președintele Constantinescu încearcă să se amestece în treburile executivului, el provoacă mari reacții de protest din partea premierului și a miniștrilor din linia întîi a guvernului. Deprinderea presei de a judeca
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17883_a_19208]
-
dragostea e text, că textul e (la) mâna muzelor, ca muzele au nevoie de el ca să aibă el nevoie de ele, ca, laolaltă, ele muzele vâslesc din greu pe galera idealului orfic, speriate și atente, liniștite și cassandrice, în căutarea adevărului despre iubire-viată-moarte. În Muză din tomberon (Ed. "Marineasa", 1998), intertextualitatea proliferează pe fondul, unui mesterism/mestesugărism jurnalier (dezinvolt). Din grabă/nerăbdare, proporționarea anumitor contraste lirice suferă de o vizibilă fatigabilitate/devitaminizare (astenie prentanieră). Voce autentică, G.I. iese cu abilitate din
Educarea textului by Rodica Draghincescu () [Corola-journal/Journalistic/17892_a_19217]
-
luate în simultaneitate, căile organicității (împlinirile și dezamăgirile trupului), palparea spirituală, educarea textului evoluează - în lirica lui G.I. - ca niște sfredeliri dostoievskiene. Mitologia întâmplărilor întâmplate contrazice mitologia și viziunea socială a zilei ce va veni. Victime? Persoanele fizice ale poetului. Adevărul filosofilor e bombardat/ ironizat prin sentințe "freudiene", printr-un empirism metafizic, de fiecare data cand momentul/ clipă marilor promisiuni se stinge. Între versuri simple, "de chevet", cântărite cu grijă, între porniri războinice și ritmuri haotice, aproape adolescentine, George I. invocă
Educarea textului by Rodica Draghincescu () [Corola-journal/Journalistic/17892_a_19217]
-
o editură aflată integral la dispoziția Uniunii Arhitecților. Ca să reproduc rezumatul lui Augustin Ioan despre această carte, ea "glosează postmodern asupra statutului în schimbare al arhitecturii într-o lume a imaginilor fără profunzime, a nevrozelor milenariste, a crizei generalizate". Într-adevăr, găsiți în acest volum un discurs teoretic decupat din paradigmă unui postmodernism nutrit în bună măsură la surse franțuzești, mai cu seamă Baudrillard, dar și Michel de Certeau, chiar dacă al doilea nu e o prezență intelectuală explicită. Leach pornește de la
Estetica îndrăgostitului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17882_a_19207]
-
de a le face oarbe la contexte politice, de a le detașă de o istorie și o finalitate în care sînt ele înglobate, inseamna ca regăsim și în discursul arhitectural tehnici de reprezentare vizuală care contribuie la exacerbarea estetizării. Într-adevăr, pentru arhitecții contemporani există tentația de a reduce spațiul vizual la schițe, la imagine, provocînd astfel un efect pe care autorul îl numește "fetișizarea imaginii". Concret, aceasta presupune o distanțare din ce in ce mai mare a arhitecturii de lumea experienței trăite, un fel
Estetica îndrăgostitului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17882_a_19207]
-
Încă un Martini, te rog! etc. Iată: "Îl văd venind, nări fremătînde, semn că are gînduri mari, freamătă, are gînduri mari": detaliul - nările fremătînde - naște întregul (Pip-Narcisa, Piticul, "martorul" și personajul-narator). E un balans - un dans - halucinant între starea și adevărul lăuntric; personajele sînt într-o stare de excitație permanentă, de continuă ardere, ele se nasc pentru a muri într-o singură pagina numai (larva și fluturele!). Prozatorul nu caută subiectele, ele i se oferă într-o mișcare burlesca, într-o
Secretul lui Val Gheorghiu by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/17907_a_19232]
-
Croitoru Motto: "(...) toți suntem reformatori cu gura, până ce vor veni și faptele să răspundă" (Alecu Russo) S-a spus despre Cornel Regman că ar fi înclinat de mult spre "praxis"-ul criticii, spre critică aplicată decât spre teorie. Frapează, într-adevăr, în scrisul sau, tăietura rece a bisturiului critic, sondarea minuțioasa a adâncimilor operei, efort ce nu conduce spre o formă finală rigidă, academică, ci mai degrabă spre una născută din cultivarea paradoxurilor, a asociațiilor insolite, din căutarea orgolioasa a ineditului
Printre clasici by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17915_a_19240]
-
strada Sfinților și, o vreme, în locuința Ghilezan, deasupra băncii "Ardeleana". Ghilezan își aduce aminte că i-a spus unui emisar al lui Hitler la București, ca Germania a pierdut războiul. Și asta încă în toamna lui 1940. Teribilă, într-adevăr, previziune! Și au mai fost și altele. Ghilezan adaugă imediat: "Dar cu Maniu era greu să fii în politică pentru că, din nefericire, nu era deloc interesat de putere. El nu vedea ce se va întîmpla mîine, ci vedea ce se
Emil Ghilezan se destănuie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17909_a_19234]
-
de convorbiri, apreciază, referindu-se la acel celebru răspuns din 1944, al lui Maniu: Întrebarea se pune dacă asemenea ăeschivăriă sînt valabile că eficacitate și chiar că moralitate". Și dl Neagu Djuvara își aduce aminte de un alt gest într-adevăr caracteristic pentru omul politic Maniu că, în iunie 1930, la venirea în țară a prințului Carol, după ce acesta a refuzat toate propunerile lui Maniu, voind hotărît să devină rege, șeful guvernului care era, atunci, presedintele P.N.T., a demisionat, formal, pentru
Emil Ghilezan se destănuie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17909_a_19234]