27,712 matches
-
literar, critic teatral, publicist, umorist. Studii primare, gimnaziale și liceale în orașul natal. Absolvent al Facultății de Litere a Universității "Al. I. Cuza" din Iași, promoția 1972. Funcționează ca profesor la Școala din Fălciu (1967-1973), redactor, redactor principal, redactor șef adjunct al ziarului județean Vremea nouă (1973-1989), redactor șef al ziarului Adevărul din Vaslui (1990 1992). Inspector școlar; face un curs postuniversitar de ziaristică la București, în 1975. Debutează publicistic în 1969 în Vremea nouă. Prezențe în România literară, Cronica, Orizont
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
Mark Twain" A fi director executiv înseamnă a fi directorul executiv,nu? Nu și astăzi. Firma de consultanță Cap Gemini avea nouă directori executivi înainte de a fuziona cu Ernst & Young. Reprezentanții grupului Bertelsmann nici măcar nu pot spune sigur câți directori adjuncți au în America. Un reprezentant a transmis la The New York Times că firma are „între opt și zece”. Cap Gemini și Bertelsmann nu fac altceva decât să se ia după agențiile de publicitate, care au inaugurat inflația titlurilor, prin acordarea titlului de
Ce Doresc Clienții Noștri. Ghid pentru dezvoltarea afacerii by Harry Beckwith [Corola-publishinghouse/Science/1896_a_3221]
-
anul 1938, acesta purta numele de Atașatura Justiției); - Biroul Filajul corespondenței; - patru grupe operative. Conducerea Secției a II-a Contrainformații era asigurată de un director (în perioada menționată, funcția respectivă era ocupată de Florin Becescu, alias Georgescu) și un director adjunct. Secretariatul Secției a II-a Contrainformații avea organizarea unui birou de proporții mai mari, cu o compartimentare care includea: - Arhiva; - Presa; - Transmisiunile (un fel de birou tehnic emisie-recepție); - Paza localului. Arhiva avea încadrarea pe două-trei posturi. Compartimentul presei avea misiunea
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
organizațiile politice (cele extremiste). Unii au reușit așa de bine acest lucru, încât au ajuns să ocupe și funcții. În acest sens sunt ilustrative: cazul lui Ady Ladislau, infiltrat în mișcarea comunistă în anul 1936, ajuns în anii 1953-1956 ministru adjunct de Interne; cazul lui Emil Bodnăraș, pregătit special pentru activitatea informativă de Florin Becescu (Georgescu). Informatorii „mobili” executau misiuni informative în mai multe localități, obiective și medii și se recrutau din comiși-voiajori, negustori, artiști de circ, ziariști ș.a. Erau folosiți
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
de un aparat central (vezi Anexele 8, 9 și 10). (A se vedea, de asemenea, pentru alte modificări, Decretul-lege nr. 2 172/1943, Anexa nr. 24, documentul 2) La conducerea Serviciului se mențin funcțiile de director general și de director adjunct. Eugen Cristescu este reconfirmat în funcția supremă, cea de adjunct rămânând neocupată până în septembrie 1943, când a fost ocupată de colonelul Ion Lissievici, iar după plecarea lui pe front, pentru stagiu, de la 1 ianuarie 1944, de locotenent-colonelul Traian Borcescu; acesta
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
română” democratică, urmând ca acestea să fie făcute de două persoane care, probabil, erau agenți: inginerul N. Caranfil și șeful lui „British House”, Fred Pow. Ministrul englez a lăsat și un „reprezentant al său”, P. Buhagiar. Acesta a fost secretar adjunct al atașatului economic al Legației și lucra ca agent acoperit. Supraveghea „starea economiei românești”și trimitea note și rapoarte informative la Istanbul, locul „unde se va instala Centrala de Informații (S.O.E. 3) a fostelor Legații engleze din Balcani
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
am rămas multă vreme în niște raporturi respectuoase. Cu Ilie Ghioroaie am rămas prieteni apropiați și pe timpul cât a fost director al Școlii pedagogice din Bârlad și vicepreședinte la organul local al administra ției de stat Cu Vasile Fetescu, director adjunct pe tărâm peda gogic, am păstrat și menținem o prietenie până în zi ua d e azi. - N-ați pomenit, domnule profesor Luca, în evocarea directorilor, de doi distinși profesori: Vasile Fetescu și Ionică Popa, i a atras atenția Vasile Cârcotă
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
mult după 1979-'80. El a sosit aproape simultan cu mine la Washington, a lucrat întâi la prestigiosul Centru Wilson vreme de circa un an și jumătate, pe urmă a predat scurt la diferite universități, cursuri ocazionale; apoi a devenit adjunct și curând director la Europa Liberă. El a reușit să atragă acolo o serie de colaboratori merituoși. Pomenesc pe Dorin Tudoran, Vladimir Tismăneanu, într-o măsură și pe mine, pe Matei Călinescu, mai erau destui alții. și Titus Mocanu a
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
Învățământului, e drept, au fost, în decursul anilor, oameni destul de buni. În orice caz, Andrei Marga este un om pe care îl admir și-l respect foarte mult. De Mihai Șora nici nu mai vorbim. Au mai fost alții: miniștri adjuncți, responsabili la alte niveluri... S. A. : Ca Paul Cornea, Mihai Zamfir, regretatul Marian Papahagi. V. N.: Da. Toți aceștia și alții încă erau oameni serioși. Mă și surprinde că nu s-a realizat mai mult prin Ministerul Învățământului, pentru că au fost
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
ca profesor plin. Din acel moment, deveneam o figură de vizibilitate națională și internațională. În genere, CUA a fost un loc potrivit pentru mine. Timp de 15 ani am fost directorul Programului de Literatură Comparată, doi ani am fost vice-rector adjunct, am primit vreo două premii de la ei, plus că în 1993 m-au numit deținător de "catedră înzestrată" sau "catedră nominalizată", lucru destul de rar în sistemul american. Iar în 1997 am fost cooptat și profesor plin (cu un sfert de
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
nou an școlar plin de speranțe. Elevii adunați în careu, în ordinea crescândă a claselor. În față Directorul Liceului de Băieți, profesor emerit de limbă și literatură franceză, se spunea că ar fi absolvit cu brio Universitatea "Sorbona"; alături directorul adjunct, profesor de fizică, cel mai de temut și mai sever cadru didactic din școală, recunoscut de elevi după pseudonimul "Pendul", pe lângă care era imposibil să treci fără a intra în pământ, iar în continuare, înșirați într-o anumită ordine, așteptau
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
și Liceul de fete) cu clasele VII - XI; -Liceul Pedagogic, cu cinci ani de studiu; - Școala generală, cu clasele V-VII. Pentru cele două profiluri, teoretic si pedagogic, cu activități școlare în mare parte diferite, au fost numiți doi directori adjuncți: prof. Vasile Fetescu, pentru profilul pedagogic, și prof. Grigore Ionescu, pentru profilul teoretic și cursurile școlii generale. Baza materială a Complexului Școlar a fost considerată, la momentul înființării școlii, cea mai bogată și modernă din zona Moldovei. Localul școlii era
Particularităţi ale dezvoltării resurselor umane în învăţământul preuniversitar by Maria Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1819_a_92274]
-
structurat numai cu clasele VIII -XI, ulterior IX XII. În 1959, a fost numit și primul director al liceului teoretic, profesorul de matematică Grigore Ionescu, care coordona toate activitățile Complexului Școlar. În perioada 1959-1964, a fost secundat de cinci directori adjuncți: profesorii Ioan Popa și Elena Popescu - pentru liceul pedagogic- și Constantin Boicu, Mihai Luca si Constantin Parfene, pentru liceul teoretic. Liceul teoretic era structurat pe două profile: real și uman. Condițiile de studiu erau deosebit de bune: săli de clasă cu
Particularităţi ale dezvoltării resurselor umane în învăţământul preuniversitar by Maria Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1819_a_92274]
-
din județ. După evenimentele din decembrie 1989, s-au produs modificări majore în structura și statutul liceului. În ianuarie 1990, în urma alegerilor de directori, echipa de conducere a fost parțial modificată: Emilian Dumitrică - director, Gheorghe Corodescu și Ion Adam - directori adjuncți. Obiectivele noii echipe de conducere, care se aliniau la încercările reformatoare din învățământ, corespundeau dezideratelor și speranțelor profesorilor și elevilor școlii parte din ele au fost atinse, altele nu, din cauza inexistenței unei legislații adecvate dar și a necunoașterii unui alt
Particularităţi ale dezvoltării resurselor umane în învăţământul preuniversitar by Maria Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1819_a_92274]
-
memorandumului adresat președintelui, întocmit de Cannon, adjunctul Diviziei pentru afacerile europene, se sugera "o participare americană minimă, atît în stadiul de operații cît și în [stadiul] de ocupație"114. Cîteva luni mai tîrziu, la 8 ianuarie 1945, John Hickerson, director adjunct al afacerilor Diviziei afacerilor europene, constatînd că unele chestiuni în relațiile cu Moscova sînt "dezgustătoare" (el avea în vedere "rezolvarea" unor probleme teritoriale), recomanda acceptarea acestora pentru a obține "colaborarea" cu URSS în vederea înfrîngerii Germaniei naziste și a Japoniei militariste
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de vedere. Pe 2 martie, Bucureștiul le-a cerut Legațiilor Britanică și Americană să-și închidă bibliotecile și birourile de informare 586. La două săptămîni după aceea, Bucureștiul a refuzat să-i elibereze un exequatur lui Murat W. Williams, secretar adjunct și consul la Legația Americană 587. Acest refuz făcea parte din diplomația adoptată de România față de SUA, una de tip "roată cu clichet". Guvernul român nu mai răspunsese cererilor de exequatur ale Legației Americane din București din 1946. Refuzul Bucureștiului
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
costa"831. Cu toate acestea, perseverența lui Thayer și evenimentele de la București au determinat, treptat, Washingtonul, să-și modifice atitudinea. În noiembrie 1955 a sosit în SUA prima delegație a Republicii Populare Române, cei trei reprezentanți, dr. Virgio Gligor, ministrul adjunct al Agriculturii, profesorul Grigore Obrejeanu și Silviu Brucan au sosit la invitația lui Roswell Garst, de la Garst and Thomas Hybrid Corn Company. Garst vizitase Uniunea Sovietică și România și chemase reprezentanți din ambele țări să achiziționeze porumb de la fabrica sa832
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Moscova, România a sprijinit Uniunea Sovietică în lupta cu Beijingul, pentru conducerea mișcării comuniste internaționale. România și-a continuat, totodată, tratativele cu SUA pentru intensificarea schimburilor culturale și tehnice. În cele din urmă, pe 9 decembrie 1960, Foy Kohler, secretarul adjunct de stat pentru Afaceri Europene și George Macovescu, însărcinatul cu afaceri al României, au făcut un schimb de note diplomatice, prin care au aranjat o serie de vizite și schimburi între cele două țări, pînă în anul 1962. Erau incluse
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Gheorghiu-Dej. Administrația era receptivă, dar nu și Congresul. În iulie, președintele Kennedy a propus iar extiderea comerțului cu restul Europei, ca mijloc de încurajare a democrației în blocul sovietic 1012. La două luni după aceea, William Tyler, secretar de stat adjunct, a susținut în fața Comisiei Europene a Comitetului de Afaceri Externe al Camerei Reprezentanților că America trebuia să stabilească "relații normale și active cu guvernele est-europene din blocul sovietic"1013. Și, totuși, Congresul american se opunea în continuare, cu fermitate, relațiilor
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Legației, pe data de 20 august, dacă Statele Unite făceau același lucru pentru membrii Legației române de la Washington și pentru delegația română de la Națiunile Unite 1055. Întorși la Washington, Crawford și Malița se întîlniră cu Averell Harriman, pe 8 august. Ministrul adjunct tocmai se întorsese de la Moscova. El și Crawford erau prieteni vechi și ministrul avea mai tîrziu să spună că dorința lui Harriman de a-i susține concepțiile a făcut posibilă dezvoltarea rapidă a relațiilor americano-române și în anul ce a
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
șansele comerciale pe care America le irosea cu Germania Federală, Franța, Italia și Marea Britanie 1059. Președintele voia ca Crawford să-și împărtășească ideile Departamentului de Comerț, fapt pentru care aranjă o întîlnire între acesta și Franklin Delano Roosevelt Jr., ministrul adjunct al Comerțului 1060. Crawford îl informă pe Roosevelt asupra ultimelor evenimente din România și a relațiilor acesteia cu CAER. El sublinie dorința Bucureștiului de a face comerț cu Occidentul, precizînd, însă, că datorită procedurilor americane de acordare a licențelor de
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
a face comerț cu Occidentul, precizînd, însă, că datorită procedurilor americane de acordare a licențelor de export, România își orienta comerțul mai mult către Europa de Vest decît către Statele Unite. Roosevelt arătă că Washingtonul își revizuise politica adoptată față de estul Europei. Secretarul adjunct spuse, totuși, că Departamentul Comerțului nu va trece imediat la îmbunătățirea relațiilor cu România. Roosevelt arătă ce dificultăți s-ar fi întîmpinat în cazul efectuării unor schimbări importante în procedurile de autorizare a exporturilor. Niște modificări majore ar fi putut
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
au acceptat să se mai amîne discutarea acestuia pînă la o dată ulterioară 1104. Negocierile au început pe 18 mai. Subsecretarul de stat Averell Harriman conducea delegația americană, din care făceau parte William Crawford, ambasadorul Americii în România, Jack Behrman, secretar adjunct al Comerțului Interior și Internațional și Richard Davis, înlocuitorul secretarului adjunct de stat pentru Afaceri Europene. Gheorghe Gaston-Marin, președintele Comitetului Român al Planificării conducea delegația de la București, din care făceau parte Mihai Florescu, ministrul Petrolului și Industriei Chimice, George Macovescu
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
ulterioară 1104. Negocierile au început pe 18 mai. Subsecretarul de stat Averell Harriman conducea delegația americană, din care făceau parte William Crawford, ambasadorul Americii în România, Jack Behrman, secretar adjunct al Comerțului Interior și Internațional și Richard Davis, înlocuitorul secretarului adjunct de stat pentru Afaceri Europene. Gheorghe Gaston-Marin, președintele Comitetului Român al Planificării conducea delegația de la București, din care făceau parte Mihai Florescu, ministrul Petrolului și Industriei Chimice, George Macovescu, prim adjunct al ministrului Afacerilor Externe, Mihai Petri, reprezentant al ministrului
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Vietnam. Cu toate acestea, McGeorge Bundy a remarcat că deși raportul propunea o schimbare, era "minuțios conceput, astfel încît să vă protejeze atît pe dvs., cît și comitetul de acuzația de slăbiciune, indiferent de natura ei1164". Francis Bator, consilier special adjunct al președintelui, l-a îndemnat pe Johnson să facă public raportul, pentru a evita neplăcerile ce s-ar fi putut ivi dacă presa ar fi aflat, pînă la urmă, de el1165. Președintele a publicat Raportul Miller pe 6 mai și
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]