KorAP: Find »[drukola/base=adoptator & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...146 147 148 ...178 >

4,426 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391

împăratului", dacă-și pierdeau vreun copil primeau dreptul de a adopta 4. Codul lui Iustinian modifică vechea Lege Romană permițând părintelui natural să-și păstreze drepturile părintești. Identificăm astfel o distincție între adopția perfectă, deplină care conferea putere adoptatului asupra adoptatorului, respectiv adopția imperfectă care presupunea lipsa puterii părintelui adoptiv asupra copilului adoptat, puterea asupra acestuia din urmă rămânând părintelui firesc 5. Referire la adopție regăsim și în alte sisteme legislative. De exemplu în India, în cele mai vechi texte ale

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
nu legiferează adopția decât în anul 1926. La începutul secolului al XIX-lea, în Franța, Codul lui Napolean aduce o serie de reglementări procesului de adopție cu menirea de a înăspri această practică. De pildă articolul 343 impune condiția ca adoptatorii să aibă vârsta de peste 50 de ani, să nu aibă copii sau descendenți legali și să prezinte o vârstă mai înaintată decât a adoptatului cu cel puțin 15 de ani. Mai mult, potrivit articolului 345, pentru a putea adopta, adoptatorul

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
adoptatorii să aibă vârsta de peste 50 de ani, să nu aibă copii sau descendenți legali și să prezinte o vârstă mai înaintată decât a adoptatului cu cel puțin 15 de ani. Mai mult, potrivit articolului 345, pentru a putea adopta, adoptatorul trebuia să-l fi avut în grijă pe adoptat de cel puțin 6 ani sau să-i fi salvat viața acestuia dintr-un incendiu, de la înec sau dintr-o luptă. În cazul salvării unui copil era suficient ca adoptatorul să

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
adopta, adoptatorul trebuia să-l fi avut în grijă pe adoptat de cel puțin 6 ani sau să-i fi salvat viața acestuia dintr-un incendiu, de la înec sau dintr-o luptă. În cazul salvării unui copil era suficient ca adoptatorul să fie major, să fie mai în vârstă decât adoptatul, să nu aibă copii sau descendenți legali, iar în cazul în care este căsătorit, soția să consimtă la adopție. Codul stabilește și dreptul părinților de a consimți la adopție dacă

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
și a epidemiilor cauzate de primul război mondial, apar două elemente noi în această sferă: adopția închisă (closed adoption), respectiv practica potrivirii (a matching-ului) celor care solicită să adopte, cu un copil adoptabil. Adopția închisă presupune lipsa contactului între părinții adoptatori și părinții biologici 18. Din momentul finalizării adopției, copilul adoptat întrerupe orice legătură cu părinții biologici. Posibilitatea adoptatului de a obține informații despre aceștia și despre trecutul său anterior adopției, este cvasi-imposibilă ca urmare a limitării accesului la dosare. Adeseori

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
anterior adopției, este cvasi-imposibilă ca urmare a limitării accesului la dosare. Adeseori copilului nu i se aducea la cunoștință niciodată faptul că a fost adoptat. Practica potrivirii copilului adoptat cu părintele adoptator se făcea astfel încât substituirea părinților biologici cu părinții adoptatori să fie cât se poate de puțin vizibilă. Unul dintre motivele care au stat la baza "închiderii" adopțiilor a fost acela de a oferi membrilor triadei un "nou început". În acest sens, adopția închisă părea că servește intereselor tuturor. Astfel

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
sub semnul întrebării trecutul; copilul era protejat împotriva riscului de a fi stigmatizat pentru faptul de a se fi născut dintr-o relație promiscuă sau într-un mediu nefavorabil și totodată avea avantajul de a primi o identitate "dezirabilă"; părinții adoptatori dobândeau copilul dorit și-l puteau crește precum ar fi fost o relație naturală, fără teama că părinții biologici ar fi putut apărea și afecta negativ relația lor de atașament cu copilul adoptat 19. Între anii 1960-1970 apar primele efecte

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
informații despre copiii pe care i-au dat spre adopție cu ani în urmă; alte mame biologice, care urmau să renunțe la drepturile parentale pentru ca proprii copii să fie dați spre adopție, solicită să fie implicate în căutarea unor familii adoptatoare sau să fie informate despre persoanele care vor adopta copilul/copiii lor. De asemenea, tot în această perioadă un număr mare de copii adoptați după primul război mondial, ajunși adulți, încep să-și caute originile, împinși de o nevoie, adeseori

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
a femeilor care dădeau naștere unui copil în afara căsătoriei. Iată de ce se conturează o nouă practică în domeniul adopției și anume, adopția deschisă 21. În contrast cu adopția închisă, această nouă formă presupune întâlnirea și adeseori păstrarea legăturii părinților biologici cu părinții adoptatori și copilul adoptat. Adeseori persoanele care acceptă adopția deschisă sunt puse în legătură cu mama biologică din perioada sarcinii. O formă intermediară de adopție este cea semi-deschisă sau mediată 22. În cazul acestei forme de adopție, părinții biologici, respectiv părinții adoptatori dețin

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
părinții adoptatori și copilul adoptat. Adeseori persoanele care acceptă adopția deschisă sunt puse în legătură cu mama biologică din perioada sarcinii. O formă intermediară de adopție este cea semi-deschisă sau mediată 22. În cazul acestei forme de adopție, părinții biologici, respectiv părinții adoptatori dețin informații generale unii despre ceilalți, existând de cele mai multe ori posibilitatea comunicării mediate de un alt specialist: avocat, asistent social etc. În acest caz confidențialitatea se păstrează într-o anumită măsură. Această clasificare adopții deschise adopții mediate/semi-deschise, poate însă

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
Welfare League of America, promulgă în 1968 Standardele în Adopția Copiilor care sprijină această formă de adopție, subliniind că backgound-ul rasial în sine nu trebuie să influențeze căutarea unei familii pentru un copil. Nu trebuie asumat faptul că dacă părinții adoptatori și copilul adoptat aparțin unor categorii rasiale diferite apar în mod necesar dificultățile în familiile adoptive 32. În 1972, Asociația Națională a Asistenților Sociali de Culoare a adoptat o atitudine vehementă împotriva adopțiilor transrasiale numindu-le "o formă particulară de

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
pe care copiii o petreceau în plasament, de a preveni discriminarea în rândul copiilor aflați în plasament în exclusivitate pe baza rasei, a culorii sau a originii și de a identifica și de a recruta familii de plasament și familii adoptatoare care pot satisface nevoile copiilor 37. În 1996 MEPA a fost amendat de Interethnic Adoption Provisions (IEP) care elimina cuvintele care, în mod explicit, făceau referire la rasă, culoare sau etnie ca factori care stăteau la baza stabilirii interesului superior

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
Muntenia, în 1652. Mai mult Hrisovul pentru Iothesie din anul 1800 al lui Alexandru C. Moruzi, a constituit un adevărat cod al înfierii. Adoptatul era numit "copil de suflet" pentru a-l diferenția de "copilul trupesc". Acesta intra în familia adoptatorului numit "părinte sufletesc", care îl deosebea de "părintele firesc"47. Ulterior adopția este reglementată în Codul lui Calimach intrat în vigoare în 1817 în Moldova, precum și în Legiuirea Caragea dată de domnul Țării Românești, în 181848. Ultimele două acte normative

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
acord cu acest proces. Pentru înfăptuirea adopției, se solicita acordul părinților biologici sau al tutorelui în cazul în care adoptatul nu avea vârsta de 25 de ani. La aceste condiții se adaugă și solicitarea dovezii unei bune reputații a părinților adoptatori. O primă hotărâre era luată la nivelul tribunalului, pentru ca apoi Curtea de Apel să confirme sau nu încuviințarea adopției. Pe lângă aceste condiții, codul stabilește și o serie de drepturi și responsabilități ale adoptatului și ale adoptatorului/adoptatorilor. În Codul Civil

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
bune reputații a părinților adoptatori. O primă hotărâre era luată la nivelul tribunalului, pentru ca apoi Curtea de Apel să confirme sau nu încuviințarea adopției. Pe lângă aceste condiții, codul stabilește și o serie de drepturi și responsabilități ale adoptatului și ale adoptatorului/adoptatorilor. În Codul Civil, se cunoaște o singură formă de adopție, care are ca efecte menținerea legăturilor de rudenie între adoptat și părinții fireștii și stabilirea unor legături de rudenie similare cu părinții adoptatori, cu responsabilitățile care le revin. Indatorirea

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
reputații a părinților adoptatori. O primă hotărâre era luată la nivelul tribunalului, pentru ca apoi Curtea de Apel să confirme sau nu încuviințarea adopției. Pe lângă aceste condiții, codul stabilește și o serie de drepturi și responsabilități ale adoptatului și ale adoptatorului/adoptatorilor. În Codul Civil, se cunoaște o singură formă de adopție, care are ca efecte menținerea legăturilor de rudenie între adoptat și părinții fireștii și stabilirea unor legături de rudenie similare cu părinții adoptatori, cu responsabilitățile care le revin. Indatorirea naturala

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
și responsabilități ale adoptatului și ale adoptatorului/adoptatorilor. În Codul Civil, se cunoaște o singură formă de adopție, care are ca efecte menținerea legăturilor de rudenie între adoptat și părinții fireștii și stabilirea unor legături de rudenie similare cu părinții adoptatori, cu responsabilitățile care le revin. Indatorirea naturala ce va continui a esiste intre celu adoptatu si tatalu si mama sa de a'si da unulu acestuia alimente, in casurile otarite de lege, va ave aceiasi urmare intre adoptatoru si celu

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
de a'si da unulu acestuia alimente, in casurile otarite de lege, va ave aceiasi urmare intre adoptatoru si celu adoptatu, unulu catre altulu 49. Adoptatul își păstrează numele părinților firești, la care se adaugă numele de familie al părinților adoptatori. Adoptiunea va da celui adoptatu numele (de familia) adoptatorului pe cari'lu va adaugi la adveratulu seu nume, putendu inse pune numele de familia alu adoptatorului si inainte de adeveratulu seu nume de familia, daca astu'felu va urma tocmela

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
otarite de lege, va ave aceiasi urmare intre adoptatoru si celu adoptatu, unulu catre altulu 49. Adoptatul își păstrează numele părinților firești, la care se adaugă numele de familie al părinților adoptatori. Adoptiunea va da celui adoptatu numele (de familia) adoptatorului pe cari'lu va adaugi la adveratulu seu nume, putendu inse pune numele de familia alu adoptatorului si inainte de adeveratulu seu nume de familia, daca astu'felu va urma tocmela 50. Codul Civil a rămas în vigoare până în 1954

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
își păstrează numele părinților firești, la care se adaugă numele de familie al părinților adoptatori. Adoptiunea va da celui adoptatu numele (de familia) adoptatorului pe cari'lu va adaugi la adveratulu seu nume, putendu inse pune numele de familia alu adoptatorului si inainte de adeveratulu seu nume de familia, daca astu'felu va urma tocmela 50. Codul Civil a rămas în vigoare până în 1954, odată cu instituirea Codului familiei. După al doilea război mondial au fost date o serie de decrete care

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
ceilalți. Astfel articolul 313 din Codul Civil se modifică și stipulează că: Prin adopțiune încetează, in același timp, toate drepturile și obligațiunile adoptatului față de părinții săi firești și rudele acestuia, iar articolul 312 prevede că prin adopțiune, adoptatul capătă numele adoptatorului, dar el poate adăuga, când devine major, și vechiul sau nume. În urma acestui decret puteau deveni adoptatori și persoanele care aveau copii descendenți legitimi în momentul adopției prin eliminarea condiției prevăzute în Codul Civil la articolul 309, potrivit căreia nu

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
adopției prin eliminarea condiției prevăzute în Codul Civil la articolul 309, potrivit căreia nu pot adopta decât personele... cari la epoca adopțiunii nu vor ave nici copii nici descendinți legitimi. Se schimbă acum și drepturile și obligațiile adoptatului și ale adoptatorului unul față de celălalt. Potrivit art. 313, drepturile și îndatoririle părintești față de adoptat trec asupra adoptatorului, iar adoptatul și descendenții săi legitimi dobândesc, față de adoptator, toate drepturile și obligațiile personale și patrimoniale pe care le au copiii legitimi față de părinții lor

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
adopta decât personele... cari la epoca adopțiunii nu vor ave nici copii nici descendinți legitimi. Se schimbă acum și drepturile și obligațiile adoptatului și ale adoptatorului unul față de celălalt. Potrivit art. 313, drepturile și îndatoririle părintești față de adoptat trec asupra adoptatorului, iar adoptatul și descendenții săi legitimi dobândesc, față de adoptator, toate drepturile și obligațiile personale și patrimoniale pe care le au copiii legitimi față de părinții lor.. De asemenea, decretul stipulează o serie de prevederi prin modificarea articolului 314, cu privire la desfacerea sau

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
de stimulare a adopțiilor internaționale au fost Legea nr. 11 din 31 iulie 1990 și Legea 47 din 7 iulie 1993. Greenwell 61 împarte perioada 1990-1996 în două: Perioada reparației rapide (1990-1991) caracterizata printr-un exod de copii înspre familii adoptatoare din străinătate și Perioada de reorganizare (1992-1996) caracterizată de o legislație necoordonată, încercând, pe de o parte, să restrângă adopțiile in străinătate și, pe de altă parte, să implementeze mecanismele pentru adopțiile internaționale. Într-adevăr, în perioada august 1990 iulie

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
pentru adopțiile internaționale. Într-adevăr, în perioada august 1990 iulie 1991 un număr impresionant de copiii (aproximativ 10.000 conform anumitor autori 62), au părăsit granițele țării fiind adoptați internațional. Această perioadă s-a caracterizat printr-o libertate totală oferită adoptatorilor străini. În încercarea de a stopa acest exod, în iulie 1991 se promulgă Lege nr. 48 din 16 iulie 1991 care aduce o serie de completări și modificări Legii nr. 11 din 31 iulie 1990. Scopul acestui act normativ a

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]