3,823 matches
-
ochii cititorului. Devine așadar limpede cum se face că literatura feminină răspunde atît de bine imperativelor autenticiste ale receptării contemporane a literaturii. La fel de clar putem Înțelege cum, În aparență paradoxal, o scriitoare trash ca Virginie Despentes ajunge, la „maturitate”, să adore monotonul roman Le Bébé al Mariei Darrieussecq, scrisă după ce autoarea Truismes-lor devenise mamă. Ar trebui așadar să ne așteptăm ca scriitoarea, mult mai neîndemînatică În disimulări decît scriitorul, să caute alte mijloace de ficționalizare compensatoare. Cel găsit este, cred, „invenția
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
simetria frontală a figurii și concentrarea aprigă a privirii introduc un vector oblic care se mișcă spre exterior precum raza unui far. Dacă privitorul dorește să găsească o motivație a mâniei legiuitorului, el se poate referi la mulțimea israeliților care adoră vițelul de aur. Chiar dacă Michelangelo a avut în minte acest episod biblic, ar fi o greșeală ca privitorul să încerce să „completeze” compoziția făcând apel la gloata „absentă”, îndepărtată din imaginația sa. O astfel de încercare de completare ar distorsiona
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
în amurg, uimit în fața viilor și-a morților, el rămâne însă însingurat să caute marea Câmpie pierdută. În "Tristul edict" nu-și clamează ca altădată nemurirea prin operă: "Scriind mă înfrățesc cu morții/ deși nici unul nu e vrednic să-l ador." Moartea are o față clară ca o icoană de foc. Persistă și în acest volum iconografia, elemente de univers grațios; astfel, toamna își scutură cerul de îngeri, și strămoșilor, când deasupra pământului florile se scutură, încă le mai tremură palma
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
a fi hoinar și, ca în primul volum, câinele este sufletul vânătorului. Universul este livresc în "Fals tratat de vânătoare", poetul este retoric și obosit; spațial este pădurea, un fel de Arcadie, castelul devine casa preotului, iubita pe care o adoră are părul lung și negru, e tandră, capricioasă, dulce și amară. Lipsesc din acest volum elementele oculte, bocetele, stampele și goblenurile medievale, poetul se îndepărtează de universul caracteristic poeziei lui. "Hăitașii sunt plecați de mult de acasă/ Prin pământuri pletoase
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
acasă, pentru că aștept depeși de la București, la care trebuie să răspunz pe dată; poate chiar să mă cheme ministrul la telegraf. Nu mă aștepta, prin urmare, și vino tu (adică nevastă-mea, Joițica), la cocoșelul tău (adică tu) care te adoră, ca totdeauna, și te sărută de o mie de ori, Fănică..." (privește lung pe Tipătescu, care e în culmea agitației.) Tipătescu: (plimbându-se înfuriat) Nu se poate! O să-i rup oasele mizerabilului!... Nu se poate! Trahanache: (placid) Firește că nu
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
fie un munte de om! Spătos, cu pumnii de fier și cu niște mustăți de arnăut! Adevărat Bacalbașa!...” Cînd l-a văzut aievea, a fost contrariat: „nu era mai înalt decît noi, elevii de clasa a patra liceală, care îl adoram, dar era slab ca un ogar!...”7) Și-n cazul celui ce-a scris Plumb contrastul e, de asemenea, mare. „Bacovia” e un nume luminos, parcă deschide o zare, o poartă către ceva promițător. E potrivit (cum a și fost
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
adunat iarăși, aceasta a început să-l caute și să-l dorească pe rege, dar senatorii n-au lăsat poporul să continue cercetarea, nici să mai pună ceva la cale, ci au poruncit tuturor să-l cinstească și să-l adore pe Romulus, deoarece a fost răpit și dus la zei și le va fi un zeu binevoitor, așa cum le-a fost un rege bun”10). Bacovia spune - reamintesc -: „Și-aș vrea ca să mor/ Ca Romulus Rege,/ Uitat, legendar...” Ultimul vers
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
fi religios un discipol al lui Macedonski, autorul „Imnului la Satan”, în care prima strofă (plină de admirație) e: „Satan, fermecător Satan, proteu ce ești ascuns în toate,/ în iadul tău primesc să ard, fiindcă altfel nu se poate;/ Te ador, Satan, fiindcă tu ești zîmbet, rază și coloare,/ Ești cugetări și ești simțiri, ești aur, vin, cîntare, floare,-/ Ești tot ce e ispititor: plasticități de corpuri goale,-/ Și zbor spre cer și voluptăți ce sunt titanice răscoale.../ O! singur zeu
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
albe, parcă purtate de zefirii de prin grădini. La acea horă, cîntă nimfele, întîi din lire, apoi din ceteri, apoi cîntă barzii, cu glasuri "barbate" rugînd-o pe Ondina, cea aleasă de regele Lin, ca stăpînă a zeului Amor și zeiță adorată de poeți, să-și împlinească solia dată de Orfeu. Vocea ei să răsune ca o vrajă, încît marmora să cînte, creștetele-nalte ale munților să salte și tot ce în fire e în nesimțire să învie, iar poeții să cînte
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
de la sfârșitul anilor '50 dragostea ei pentru Grace se schimbase, sau mai precis se clătina; nu se micșora dar își schimba particularitățile și nuanța, și asta cel puțin îi tăia elanul. Nu existau diferențe ireconciliabile de exemplu, faptul că Grace adora copiii și dădea constant petreceri pentru ei în timp ce Yourcenar evita compania lor și se socotea amenințată în cele din urmă, exercitau presiuni natura legăturii lor și tipul de control pe care fiecare îl deținea. În biografia sa, Josyanne Savigneau se
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
de dincolo de mormînt sau Obermann)1 sau în poezie (Izolarea de Lamartine)2 și care va sfîrși prin a fi, la rîndul său, tratat drept clișeu de către Flaubert, atunci cînd a realizat tematica conversațională dintre Emma și Léon: (9) Oh! Ador marea, spuse domnul Leon. Și, apoi, nu vi se pare, zise doamna Bovary, că gîndul rătăcește mai în voie pe această întindere nemarginită, a cărei contemplare îți înalță sufletul și te face să te gîndești la infinit, la ideal? La
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
desen de la o școală oarecare umblă desculț și nu răspunde oamenilor la salut, în schimb salută vitele și câinii, un alt personaj, fără să aibă înclinațiile zoofile ale băiatului din Cătunul lui Faulkner, ce aleargă dement după o vacă, își adoră capra și nu iese nicăieri fără ea, iar o femeie, sărind noaptea pe o fereastră, nimerește într-un pom și adoarme agățată de crengi. Este vorba despre un sat în care o bătrână a murit nu la multă vreme după ce
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288929_a_290258]
-
ci vreme de mai multe decenii. Cît timp irosit în zadar pentru a combate minciuna care îi contaminase nu doar pe staliniști, ci și pe tovarășii lor de drum, progresiști și socialiști, și toate acele spirite oficiale, convenționale, superficiale, care adoră Puterea, se supun Faptului împlinit și nesocotesc orice deviere. Victorie, victorie, cugetam, plîngînd din nou, pe cînd ascultam violoncelul lui Rostropovici. Era victoria milioanelor de oameni de acolo, a cîtorva mii de oameni de aici, victoria noastră fără răzbunare, fără
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
continuăm și să o transformăm cu, în, prin această nouă conștiință? Nu este de-ajuns să ne amăgim cu cîteva fraze siropoase despre libertatea și creativitatea noastră (spiritele cel mai puțin libere și cel mai puțin creative sînt cele care adoră acești termeni). Avem nevoie să ne înțelegem cultura în complexitatea sa, cu bogățiile și lipsurile ei. 7 Identitatea culturală europeană Cultura europeană este și rămîne, mai ales începînd cu Renașterea, un șantier zbuciumat și dezordonat care nu se supune unui
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
serios, conducătorul nostru nu va face uz de puterea sa decât pentru binele poporului, nicidecum pentru foloasele sale personale sau dinastice. De aceea, observând această bună-cuviință, puterea sa va fi respectată și ocrotită prin oamenii săi înșiși; ei îl vor adora cu gândul că binele fiecărui cetățean depinde de el, fiindcă de el va depinde orânduirea economiei sociale... A păzi pe rege fățiș înseamnă a recunoaște slăbiciunea organizației guvernamentale. Regele nostru, când va fi în mijlocul poporului, va fi totdeauna înconjurat de
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
în viața de familie. 7. Numește stilul funcțional în care a fost scris fragmentul. 8. Ilustrează două particularități ale textului nonficțional. 9. Comentează, în 4-6 rânduri, relația dintre părinți și copii, pornind de la următoarea cugetare: Copiii încep prin a-și adora părinții, după o vreme îi judecă și sfârșesc prin a-i ierta. (Oscar Wilde) Barem de notare: se acordă câte 1 punct pentru fiecare cerință corect rezolvată și 1 punct din oficiu. CAPITOLUL FAMILIA Limbă și comunicare Moduri de expunere
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
acasă, pentru că aștept depeși de la București, la care trebuie să răspunz pe dată; poate chiar să mă cheme ministrul la telegraf. Nu mă aștepta, prin urmare, și vino tu (adică nevastă-mea, Joițica), la cocoșelul tău (adică tu) care te adoră, ca totdeauna, și te sărută de o mie de ori, Fănică..." (privește lung pe Tipătescu, care e în culmea agitației)[...] TIPĂTESCU (același joc): Mizerabilul! TRAHANACHE: Măi omule, ai puțintică răbdare, zi-i ce i-am zis eu: „Ești tare, stimabile
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
cruzime, construia câte o biserică sau o mănăstire ori acorda pământuri și privilegii? Era aceasta o dovadă de cinism, sau un act de simonie? Vărul său, Ștefan cel Mare, care, dimpotrivă, era renumit pentru blândețea și justețea actelor sale și adorat de popor, înălța câte o mănăstire după fiecare luptă câștigată, cerând astfel iertare pentru viețile pe care le luase. În felul acesta, a reușit să construiască 43 de mănăstiri în 40 de ani, o adevărată performanță pentru acele vremuri. A
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
Tuberculinum dorește să schimbe camera, să se fâțâie de colo colo. Pe acest copil cu energie mare este greu să-l ții într-un loc, liniștit și în tăcere. E. Călătorie. Acești copii neliniștiți vor neapărat să își schimbe locul. Adoră să călătorească. Cel mai obișnuit mod de a vedea asta este să-l întrebi despre mașini, bicicletă sau scuter. Dorința de a călători corespunde dorinței interioare de schimbare. F. Iritabilitate. Pacienții tuberculinici sunt născuți iritabili și mânioși, plâng și sunt
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
numai din cauza influenței lor asupra vieții pămîntești (anotimpurile anului) și a consecințelor acestora asupra vieții trupești a omului (ciclul sămînță-recoltă). Soarele este ridicat la rangul de divinitate grație binefacerii reale aduse de el: fecundarea pămîntului. În acest context, soarele este adorat la greci sub forma vechii divinități: Helios. Helios își pierde însă treptat importanța. El este înlocuit de Apollo. Helios simbolizează soarele fertilizator; Apollo înseamnă ordinea și armonia, în primul rînd ordinea cosmică și în final armonia sufletului. El nu mai
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
decît cea a omului viu din punct de vedere trupesc și spiritual? 2) DUMNEZEU CA PROVIDENȚĂ ȘI DUMNEZEU CA SPIRIT PUR Simbolizarea misterului vieții și morții prin imaginea unei divinități întrupate asemănătoare omului datează din copilăria omenirii, cînd strămoșul-tată era adorat ca fiind viu trupește în lumea de dincolo. În plus, tendința aceasta este intensificată de istoria individuală a fiecărui om. Pînă la vîrsta de cinci ani, copilul este o ființă pur imaginativă, avidă de fabulații, ca și oamenii primitivi, apropiați
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
suficient ca imaginația să treacă pragul de unde aceasta devine obsedantă, existînd astfel riscul transformării nervozității în nevroză: AR TREBUI să fac totul ca să devin la fel de perfect ca și el, admirat, adorat ca acela pe care îl iubesc, pe care îl ador mai mult decît pe oricine și decît orice. Este limpede că sarcina devenită tot mai vanitos exaltată, tot mai irealizabilă, începe să dea naștere unor culpabilități exaltate, unor vanități triumfante sau vexate, unor acuzații tînguitoare față de o lume cae nu
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
o ascundă sub formule de genul "N-o să credeți, dar", " N-ar trebui să vă spun toate astea, dar" sau "Nu suflați o vorbă despre tot ce v-am spus". "Nu vreau să dau naștere unor zvonuri" înseamnă de obicei: "Ador să stârnesc zvonuri "; Nu vreau să aud nici o bârfă stupidă" adesea vrea să spună "Treci direct la aspectele mai picante"; "Știu că nu e treaba mea" înseamnă: "Ia să văd dacă mai pot născoci ceva". "Aș vrea să pot spera
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
inteligență medie. Să analizăm acest interviu cu politicianul Joe Brown. REPORTERUL: Ați putea comenta știrile referitoare la mituirea membrilor guvernului dumneavoastră? JOE BROWN: Vreau să fie clar un lucru. (Te disprețuiesc. ) Joe Brown n-ar permite niciodată așa ceva (Venerați-mă, adorați-mă) în guvernul lui. REPORTERUL: V-ați gândit vreodată (Este părerea mea!) la o investigație atotcuprinzătoare? JOE BROWN: La ce vă referiți, de fapt? (Știu exact ce vrei să spui și nu-mi place atitudinea ta. ) REPORTERUL: Că veți întreprinde
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
-i evoluția. În mai 1884, o criză puternică pe care a avut-o la școală este sursa comunicatului din presă ce anunță moartea lui Creangă. Citind despre propria moarte în gazete și tratând evenimentul cu sarcasmul obișnuit al țăranului ce adoră să facă haz de necaz, Creangă ar fi zis: „Dacă atâta era să-mi fie toată jelania după moarte, îmi pare bine că n-am murit încă, și deie Dumnezeu să mor când s-or găsi oameni cărora să le
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]