35,844 matches
-
și Mircea. Maria încuie poarta. Plouase de aseară, iar noi pășeam în grup pe trotuarele ude și stricate și pline de bălți. Mă străduiam să merg pe unde era uscat ca să nu-mi murdăresc sandalele, dar deasupra gleznelor deja se adunaseră pete maronii ce se uscau încet. Ovi mergea înainte și se cățăra când pe un gard, când pe altul. Maria îl trăgea de mână și îl scutura puțin, cât să înțeleagă că nu e frumos. Iar Ovi înțelegea și mergea
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
tot amuzau până când și-au adus aminte de anunț. Din vârful patului Corina îl privea serioasă. — Tu știi ce zi e? — Cea din anunț. — Lasă anunțul acum. Nu-ți amintești deloc? Dan nu își putea lua ochii de la bretonul încruntat, adunat tot pe frunte. Știa bine la ce zi se referă Corina, știa foarte bine că așa fusese învățat de mic și așteptase mereu ziua asta, când urma să se întoarcă cel care plecase de mai bine de două mii de ani
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
șervețele, baterii, monede, bucăți de cretă colorată, carioci verzi și albastre. Înainte să cobori de pe pod, îți promiteai să ai răbdare să cauți, dar era imposibil, căci râul purta și lucrurile altora. În buruienile și mâlul ce încadrau apa, se adunaseră alte pixuri, hârtii de gumă de mestecat, chei, șervețele, baterii, monede, bucăți de cretă și carioci. Se mai strânseseră și scrisori, reviste, caiete, casete, ceasuri și multe rujuri. La un moment dat, grămezile de pe mal crescuseră așa de mult, încât
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
greutăți imense de noroi negru. Se simțeau exilați pe o planetă străină, iar planeta își trimitea spre ei duhoarea de pământ putrezit, înmuindu-se sub tălpile lor. Crampele din stomac îl făcură pe Emil să se oprească și să se adune tot în jurul burții. Daniel îl văzu, se întoarse spre el și scoase din rucsac un pachet de biscuiți. Fiecare bucată era udată de ploaie înainte să ajungă în gură, dar lui Emil i se păru că avea gust de ceai
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
va fi interesată de Leo Raman și cu atât mai puțin critica. Trecuse aproape un an de când avusese această discuție, dar Zara încă nu putea renunța. Munca părea simplă, însă de multe ori era de-a dreptul plictisitoare. Reușise să adune enorm de multe fișe; la început le așezase în bibliotecă, apoi prin sertare, ca în cele din urmă să umple cutiile de pantofi. În fiecare seară mai introducea o analiză în cutia albastră, încântat de comoara sa. Avea mereu impresia
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
ar explica nimic, fie de o valorație prea puternică, care ar înnegri orice tentativă de analiză imparțială; îi mai rămăseseră liniile de fugă ce ar putea crea impresia de echilibru asupra concepției de ansamblu. După Anul Nou se hotărî să adune informații despre viața prozatorului, în fond avusese în vedere acest lucru de la bun început. Însă atunci se petrecu ceva care mări nesiguranța lui Zara. Nu găsi absolut nimic, nici un articol de ziar, nici o copie a unui act, nu se făcuse
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
a rațiunii, cu intenția vădită de a preciza Înțelesul „ieșirii omului din starea de minorat” și totodată răspândirea printre oameni a spiritului libertății. Această distincție, care avea să fie capitală Încă din anii pregătitori ai Revoluției Franceze de la 1789, se adună În următoarele notații: „Folosirea privată a rațiunii este, după mine - releva Kant -, aceea pe care el și-o poate Încredința În slujba Încredințată lui de către societate. E drept că pentru anumite preocupări către care converg interesele obștii, este necesar un
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
de viață că, întotdeauna înaintea furtunii, se remarcă o liniște suspectă. Când Ina îi mărturisi că este gravidă, că în curând va fi mamă și că Alex era în culmea fericirii, cupa cu răutăți ascunse vederii, în care turnase acumulările adunate în timp, se încărcă până la refuz. Ura Olgăi, care mocnea asemenea unor cărbuni nestinși aflați sub cenușa aparenței, era gata în orice clipă să iște un incendiu. Ea nu putea suporta gândul că îna va avea un copil de la Alex
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
au scris în calendarul timpului de atunci!? - De ce ești așa de prăpăstios? Tu chiar în lumina zilei vezi un petic de noapte!? - Fiindcă există în toată această poveste, cel puțin așa intuiesc eu, un virus al îndoielii. Ființa asta a adunat atâta ură împotriva noastră, încât sunt sigur că are și sângele otrăvit. Să dea Dumnezeu să mă înșel! Totuși, eu te avertizez, nu te hazarda! Cântărește bine fiecare gest, atitudine, cuvânt; vicleniile unei femei sunt cu atât mai periculoase, cu
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
a-și satisface curiozitatea feminină. Se simțea roasă de gelozie și de un egoism înrădăcinat. Ca un ecou obsedant, seara aceea îndepărtată în care-l vizitase pe Alex revenea din când în când, tulburându-i liniștea, amintindu-i câtă ură adunase o dată cu închiderea ușii în urma ei și cum zgomotul strident al yalei o scosese dintr-o lume atât de mult visată! De atunci, se deschisese o prăpastie între ea și Alex și acum, una și mai adâncă între ea și Ina
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
mult timp numai pe lupul cel rău. În drum spre holul principal, răsturnă o măsuță pe care se afla un pahar plin cu apă. Paharul se vărsă, sfărâmându-se în sute de cioburi. O fi paharul în care s-au adunat toate otrăvurile acumulate în sufletul meu de-a lungul timpului?, gândi Olga. Veni apoi lângă mama Inei și lângă Alex, șoptindule: - S-a trezit Ina, vă conduc la ea. - Dar băiețelul? - Dacă aveți puțină răbdare, o să-l vedeți... Copleșită de
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
sub același sceptru. Secretul lui, dacă se poate numi așa, nu era altul decât acela aflat la îndemâna unui om cu știința conducerii, de a se socoti egal cu toți colaboratorii săi, de a le acorda încredere, stimă și afecțiune, toate adunate sub umbrela unei prietenii nedisimulate. Pentru Olga însă, nu colegii de serviciu se aflau pe mările ei tulburate de furtuni, ci Ina. Starea de bine, aparentă, nu putea dura la infinit. Olga ajunsese în stadiul când nu mai era capabilă
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
starea în care mă aflu, de aceea, te rog să ai răbdare cu mine, Ina dragă. Te mai rețin numai un pic, cu o poveste scurtă care poate ar vorbi în locul meu mai bine și mai mult decât toate cuvintele adunate în această scrisoare dezlânată. Într-o seară, când se îngâna ziua cu noaptea, ni s-a luat lumina, timp de aproape două ore. Am aprins o lumânare la flacăra căreia am și cinat. După masă, în așteptarea revenirii luminii, neputând
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
greu pe umeri, ar fi avut totuși chef de vorbă. Începu prin a-i povesti Inei cât de apreciată e această lucrare a lui, cum l-au felicitat șefii de la centru. Făcea pauze prelungite, simțindu-le necesare fiindcă silabele se adunau anevoie pentru rostirea întreagă a cuvântului. Faptele relatate erau disparate, un fel de amestecătură asemenea legumelor dintr-un ghiveci călugăresc. Ina găsi că ar fi mai înțelept să-și sfătuiască soțul să meargă în dormitor și că discuția ar putea
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
prin care își trimitea sau își rechema amintirile, rememorând punctele cheie ale vieții. Dacă ar fi încercat să pună în cele două talere ale unui cântar numit soartă sau destin faptele și evenimentele parcurse, talerul în care aveau să se adune mâhnirile, necazurile și neîmplinirile nu ar fi putut să păstreze un echilibru cu cel al zilelor cu adevărat fericite, lipsite de griji. Viața de spital curgea ca o apă pe un șes nămolit, ducând între maluri multele ei suferințe. Victor
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
după amiază și de la care nu poate lipsi. Îți promit că am să mai vin să te văd. Eu mai sper că Dumnezeu nu poate să ia la el o ființă așa de bună ca tine. Un zâmbet palid, ce adunase toate vorbele Inei într-un buchet, nemeritat, se prefiră pe buzele Olgăi arse de boală. - Nu, nu pleca! N-am vorbit îndeajuns. - Ți-am spus motivul pentru care mă grăbesc. Și tu Olga ai nevoie de odihnă. - Mai stai o
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
sus al inimii este așezat fotoliul rotativ al șefei. În partea din dreapta, un fotoliu, din același tip, destinat sponsorului; în partea stângă, un altul, pentru domnul colector, redistribuitor de banii tuturor, în raport cu cerințele doamnei deputate. Coada inimii, loc unde se adună tot ce vine din celelalte părți, e destinată marelui socotitor. De aici, se poate afla, în orice clipă, cum stă, mica mare împărăție a doamnei Rița. Acum are loc o întâlnire de taină. A secretelor activităților, în special a veniturilor
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
Dă-mi o gură. Fata i-a dat două. Repetate, scurt, una după alta. Apoi, părăsi mașina de servici, făcându-i, discret, pa, cu mâna ei mică și frumoasă, lui Tinel Blezneac. Ăsta păși iute spre căciula în care erau adunați euroii proveniți din șpaga trecătorilor graniței, culese vreo două mâini de bancnote de pe jos, le îndesă peste celelalte, legă căciula, cu bentițele, una de alta, strângând binișor, ca nu cumva să cadă din bani. Culese de pe alături, o pungă mizerabilă
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
unde au ajuns. Atâta știau, unul despre altul: că sunt soț și soție. Lucrau pe unde găseau, câte ceva; în localitate erau o sută de case. Mâncau ce, cât și pe unde li se dădea, câte ceva. Dormeau pe unde apucau. și adunau, bănuț cu bănuț, când le cădea în mână câte așa ceva. Până când au putut să-și cumpere, o rulotă, de la un turist nimerit de ocazie pe la sută de case. și-au instalat-o la marginea Sutei... A o sută una. și-
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
fost în rulotă. Când au sosit pompierii, aceasta era, aproape în întregime, cenușă. S-a oprit, însingurată și speriată, și femeia, locatara, mama copilului surprins de foc înlăuntru. Pompierii i l au arătat. Era o moviliță de scrum. S-a adunat și satul. A sosit și locatarul fostei rulote. Înmărmurit, împreună cu soția, a luat bucata de carbon, care, până în urmă cu douătrei ore, fusese băiețelul lor scump și drag, au învelit-o într-o bucată de folie din polietilenă și au
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
cumva, ca arma aceasta să dispară. După multe căutări, găsi și soluția pe care o aprecie ca fiind cea mai de acceptat. Prin urmare, luă arma, două cartușe și porni, către malul acelui canal de irigații, unde săvârșise odioasa crimă. Adună o grămadă de crengi și crenguțe, de vegetație uscată și făcu o movilă destul de mare, pentru scopul pe care și-l propusese. Puse cele două cartușe pe țevi. Urcă arma cu țevile spre cer, și trase, fără să ochească ceva
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
e n regulă. În consecință, nu ia răspuns. Furios, eroul, a alergat acasă la el. și - a tras un foc în cap. Ca să moară, dar, n-a murit,însă, nici mult nu mai avea. S-au alarmat vecinii. S-au adunat. L-au dus la spital. Vocile poporului: vai, tocmai el, polițistul nostru cel viteaz, și scump, măi-măi ... Da, tocmai el! De ce, oare? Nu l-au lăsat părinții, să se însoare cu amanta. Ce vorbă e asta? Ce motiv? Vorbă, iată
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
ca, o trupă de pompieri, cu mașină specială cu scări și alte ustensile, să vină la Scobinți. Militarii - pompieri au adus-o și pe femee în sat. De îndată, s-a făcut o mobilizare general, și întreaga suflare s-a adunat la locul cu pricina. Auzind de una ca asta, primarul și-a făcut, pe nepusă masă, apariția. Lumea l-a luat, de îndată, la rost, reproșându-i faptul că le neglijează siguranța publică, și, că, găinariihoti, își fac de cap
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
Da. Acum, am ce lăsa amintire omenirii. Am. Da. Sămi fie de bine. și, spre noi întreprinderi. Grozăvenia Grozăvenia s-a răspândit extrem de repede prin întreaga parte a localității. O localitate semiurbană, semirurală, numită Adam. Mai cu seamă bătrânele, se adunau cu pași repezi către locul nenorocirii. Către casa nebunului Dragoslav. Căci, până acum, doar numele i se dusese până departe. De acum încolo, cu siguranță, la fel îi va rămâne în lume și pronumele. Bun muncitor, dar, amarnic bețiv. Pe cât
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
ca să se apere. Nereușind, însă, voi să se apere cu toporul. și-l pocni, cu tăișul, drept în mijlocul frunții. Aceasta i se despică asemeni uniu harbuz copt. Atacatorul căzu și, după câteva zbateri, sucombă. Așa se iscă grozăvia. Lumea se aduna, se tot aduna, se îngrozea de ce vedea și auzea, o parte din ea facându-și semnul crucii, o alta, dând înapoi, cu mare frică. și timpul curgea. Curgea, lent, transformându-se în istorie. O istorie sângeroasă, a acelei localități, în timp ce bătrâna
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]