5,281 matches
-
sau alienării, ori pentru multiplele forme de inerție, nemișcare, opacitate. Aproape că nu există poem al lui Voronca (o excepție ar fi, poate, Colomba) în care să nu se manifeste, în chip explicit sau indirect, fie și doar în fugitive aluzii, opoziția față de asemenea stări de lucruri (și de spirit), devenite astfel motivații ale acțiunii transformatoare a verbului poetic. Unul dintre exemplele cele mai caracteristice îl oferă, în acest sens, debutul primei secvențe din Ulise, închinată „veacului mediocrității”, unde închiderea în
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
Dumnezeu ucis e doar umbră, patria o frază etc. Mai departe, în confruntarea himenală, implicând clipa ruperii de simetrie, care, în limbaj, e sintaxă, producătoare de sens, Derrida e nevoit la alte nuanțări, zicând că jocul nu e falsitate, ci aluzie iar nu simplă iluzie. Derrida e foarte aproape de taina oglinzii ca intermediar ontologic, intuiție verificabilă în daoism, de pildă, acel moment abisal din diferența ontologică, pe care-l exprimă citându-l pe Jean Pierre Richard: "oglinda constituie astfel câmpul sensibil
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
în această postură a făcut "minuni". Dumnezeul lui era Helios (Amon-Ra), dovadă ultimele cuvinte spuse pe cruce, Eli! Eli! Lama sabactani?, care, în traducere corectă semnificau: "Soare! Soare! De ce m-ai părăsit?" De altfel, în acele momente cerul se întunecase, aluzia la Soare fiind și mai evidentă. Comentatorii sunt convinși că dacă tentativa de reformare a Bisericii iudaice ar fi reușit în direcția voită de Iisus și de Maria Magdalena, altfel ar arăta astăzi lumea și, bineînțeles, creștinismul. Din nenorocire, creștinismul
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
sângele la cap. În cazul în care un schimb direct poate fi prea incendiar sau excesiv de conflictual, este de preferat un atac „din flanc”, prin analiz]; A îl informeaz] pe B asupra plângerii sale în leg]tur] cu C, prin aluzii mai mult sau mai putin indirecte. C r]spunde adresându-i lui D o replic] sau o dezaprobare la fel de indirect] și o contraacuzație. În triburile G/wi, satirizarea era folosit] frecvent pentru a în]buși din fâs] orice încercare de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Voyage en Cythère). V. este acum, dar în primul rând în culegerile de după 1920, mai aproape de a-și fi găsit un ton propriu. Un erotism nu mereu controlat își află expresia în formulări ce puteau să pară șocante. Versul ascunde aluzii îndrăznețe, jocurile imaginației surprind, însă alăturările de vocabule nu au tensiune lirică, rămânând simple jocuri de cuvinte. SCRIERI: Bacante, București, 1910; ed. Bistrița, 1925; Jurnalul unei fete de pension, București, 1914; La sânul tău, Cytheră..., Constanța, 1915; ed. Bistrița, 1933
VIŢIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290589_a_291918]
-
să se atingă ușor cu limba cerul gurii, pentru a Încheia Micul Ciclu Ceresc. Aceasta leagă meridianul „de funcționare” de cel „de guvernare”, care altfel ar fi despărțite. De aici vine numele de punte. În China, „puntea coțofenelor” este o aluzie literară. Ea se referă la un basm despre doi Îndrăgostiți din Ceruri care au fost siliți de Mama Cerească să se despartă, ca pedeapsă pentru că Încălcaseră legile. Li se Îngăduia să se Întâlnească doar o dată pe an, În noaptea celei
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
acest manifest. Împăratul era presat de guvernul maghiar al contelui Batthyány XE "Batthyány" Lajos XE "Lajos" să dezavueze revolta deschisă a grănicerilor croați, conduși de banul Jellačić XE "Jellačić" , Împotriva autorităților de la Pesta; aceasta este „Împotrivirea” la care se face aluzie. Știm Însă că Împăratul practica un joc dublu, deoarece banul croat se va bucura În continuare de Încrederea suveranului și a cercurilor de la Curte, ostile Ungariei, și va pregăti nestânjenit intervenția din toamnă Împotriva guvernului maghiar. Cel de-al doilea
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
de sărbători, la care se adăugau cele 52 de duminici, ajungându-se la un total de 125 de zile de sărbătoare pe an. Mai mult de o treime din durata fiecărui an era sustrasă timpului muncii, situație la care făcea aluzie și Petru Maior XE "Maior" , după două sute de ani. Mai mult decât atât, erau stabilite pedepse aspre pentru cei care nu se conformau acestei rânduieli: ... nime să nu cuteze a lucra, nici sie, nici În clacă, că cine va lucra
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
favorit al Vienei, pentru a răspunde sensibilității oaspeților austrieci și a le Încânta ochii cu un spectacol pe măsura gustului și așteptărilor lor. De altfel, conform respectivei relatări, ardelencele Își vor atinge scopul urmărit prin această primire fastuoasă, În care aluziile livrești la antichitatea romană Își găsesc, de asemenea, un loc privilegiat În cadrul aceleiași paradigme neoclasice. Împăratul le va recunoaște așadar individualitatea etnică și ascendența latină, cele mai de preț trăsături implicate În prezența sărbătorească și decorativă a româncelor, deoarece el
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
a doua jumătate a secolului al XIX-lea, În Munții Apuseni. Ele se cântau pe o melodie studențească, În multe case și familii românești din Abrud, Roșia Montană sau Baia-de-Criș, fiind atribuite lui „Craiul Munților”, cu mențiunea că reprezintă o aluzie la Háni. Versurile cântecului sunau cam așa: Naltă-i floarea și frumoasă Și din trup e sănătoasă - Dar nu-mi place Știu de ce! Albă-i fața, rumenită, Și ochirea-i e vrăjită - Dar nu-mi place Știu de ce! Ochi-s
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
invocă orice naționalist, cea care ne arată drumul drept și ne oferă bazele pentru deciziile optime, Într-un mod mai „pertinent” decât orice analiză care aparține prezentului), la fel ca În gesta transmisă de Anonymus XE "Anonymus" , la care face aluzie Papiu, românii „adevărați” trebuie să se alieze cu slavii, Împotriva opresiunii maghiare. Ultimul fragment citat din cartea lui Papiu XE "Papiu" Ilarian XE "Papiu Ilarian" limpezește cu exactitate și adevăratul sens al propunerii de alianță cu maghiarii, pe care o
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
desfășurare al acțiunii este plasat În comitatul Hunedoarei, Într-un cadru natural pitoresc și exotic, a cărui sălbăticie se armonizează perfect cu evenimentele. Prototipul real al lui Față Neagră este probabil baronul Vasile Nopcea, la care Însuși Jókai face o aluzie discretă, Într-un articol În presă, scris după moartea magnatului ardelean. Fără a atinge, desigur, performanțele negative ale eroului din roman, Nopcea fusese o figură foarte controversată, atât În rândul românilor, cât și al maghiarilor, fiindu-i atribuite toate păcatele
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
de la natură, Înfrumusețară și de la sine frumoasa Italie, ca grecii Grecia”. Imaginea se desprinde, mai Întâi, din formulările verbale prin care este definită Italia, potrivit acestei perspective. Printre mărcile sale distinctive, se observă tocmai aplicarea epitetului „clasic”, precum și infuzia de aluzii mitologice și livrești În caracterizarea realităților italice. Ele aparțin, exclusiv, intelectualilor cu orizont larg, refuzându-se intelectualului de nivel mediu, care se mulțumește cu imaginea Italiei strămoșești. Aceasta din urmă se difuzează larg În societatea ardeleană, Încă de pe băncile școlilor
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
năzuințele și străduințele de a atinge un scop care...”. Un al treilea aspect caracterizant pentru atitudinile grupului de la Padova Îl constituie implicarea efectivă În acțiunea politică, În demersul revoluționar. În această privință, cum era de așteptat, exprimările sunt mai ezoterice, aluziile mai voalate, suficiente totuși pentru a furniza unele indicii. Neliniștile studenților padovani trădează un orizont al așteptării de cea mai autentică factură carbonară, complotistă. A. Petri mărturisește: „Aici trăim În așteptarea unui viitor ale cărui taine ne Îngrijorează”; sau, În
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Surprinzătoare este asemănarea dintre această acțiune de presă a lui Havliček și cea similară a lui George Bariț XE "Bariț" . La fel ca În presa ardeleană, ziaristul praghez folosea de fapt problema irlandeză ca un paravan, pentru a evidenția, prin aluzie, oprimarea națională din Imperiul Habsburgic și pentru a camufla programele de acțiune și revendicările mișcării cehilor. Atari similitudini În practica jurnalistică a cehilor și românilor se explică prin confruntarea lor cu un adversar comun: cenzura austriacă din anii erei Metternich
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
prezintă „starea de luptă dintre clasele de sus și cele de jos” din Irlanda sau practicile proprietarilor „care tractează cu asprime pe clăcașii lor”, e vorba, de fapt, de atenția acordată dimensiunii sociale a lecției irlandeze și, totodată, de o aluzie la stările de lucruri din Muntenia. Tot ca un reflex al urmăririi propriilor interese se explică și atenția manifestată față de problemele alimentare și foametea din Irlanda, dincolo de conotația de empatie și de compasiune preluată din presa internațională. Opinia publică din
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
cenzurii austriece. În aceste condiții complexe, neputând aborda În mod direct situația de acasă, problemele spinoase și complicate ale Monarhiei Austriece, Bariț va duce o politică de educație prin exemple și modele, de reliefare, adeseori indirectă, a problemelor românești, prin aluzie și analogie. Era, de fapt, o trăsătură mai generală, caracteristică sistemelor de presă lipsite de libertate și transparență. Acest fapt explică de ce problemele politice externe, iar În particular situația Irlandei, ocupau un spațiu atât de Întins În foile lui Bariț
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
ocolire a aceluiași regim de cenzură. În același timp, această tactică publicistică Își putea revendica o filiație comună În tradiția pamfletului politic iluminist, ilustrată de un Swift, Voltaire sau Benjamin Franklin XE "Franklin" , care recurgeau adeseori la alegorie, parabolă și aluzie pentru a evidenția În mod indirect o situație. De altfel, la origini, o atare tradiție se datora tot unor obstacole ridicate În calea libertății de expresie. După discutarea cauzelor de ordin general care explică interesul presei românești ardelene față de Irlanda
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
total al ocurențelor temelor respective. În al treilea rând, ținând cont de particularitățile unei prese cenzurate, lipsită de transparență, am consemnat aparte cazurile (puține la număr, de altfel) În care problematica irlandeză este folosită ca termen de referință pentru o aluzie directă la stările de lucruri din Transilvania. Am grupat și aceste rezultate Într-un tabel tematic, pentru a scoate În evidență, mai clar, valoarea de model a unei anumite teme, În raport cu celelalte subiecte. 6. Irlanda În presa ardeleană: perioada 1838-1842
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Transilvania, pare să contrazică teza valorii exemplare a modelului irlandez. Fenomenul ar putea fi explicat prin focalizarea atenției lui Bariț XE "Bariț" asupra chestiunilor interne, În ideea că problemele stringente ale momentului (apogeul „luptei pentru limbă” din Transilvania) făceau inutile aluziile indirecte la o realitate atât de Îndepărtată. În general, se poate constata, pentru ansamblul primilor cinci ani de apariție a Gazetei, un interes permanent față de problema irlandeză, manifestat Însă Într-o pondere oscilantă. Modificările se datorau și tendinței de deplasare
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
că acestea sunt „unele adevăruri pre verzi”. Ba mai mult, În consens cu orientarea lor ideologică de tradiție iluministă, moderat-conservatoare, ei ajung chiar să utilizeze exemplul irlandez pe latura sa negativă, extrapolând constatările de mai sus la situația românilor, prin aluzie la stările de lucruri din Ardeal: „Acestea și alte asemenea cuvinte de aur pot să le ia la inimă și alții, fără de Irlandia”. În fine, În ceea ce privește tematica irlandeză din Organul luminării, se mai remarcă faptul, aparent surprinzător, că problemele confesionale
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
22434228%33%17%17%27%7%44%44%21%41%40%53%numerele notate cu asterisc conțin câte două texte ANEXA NR. 2 Distribuția tematică a problematicii irlandeze În Gazeta Transilvaniei șGTȚ și Organul luminării șOLȚ (1838-1847) Aluzii directe la situația din Transilvania inspirate de problematica irlandeză În Gazeta Transilvaniei șGTȚ și Organul luminării șOLȚ Studiile dedicate până acum ideologiei românești ardelene din prima jumătate a secolului al XIX-lea au scos În evidență, În primul rând, caracterul
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Împotriva Angliei și cătră tot ce este englezesc, străini În sânge, limbă și religie, Bariț XE "Bariț" afirmă că prin astfel de atacuri conservatorii mai mult pierd decât câștigă, discreditându-se singuri. De fapt, avem de a face cu o aluzie prin care redactorul brașovean are În vedere tot realitățile din Transilvania, deoarece nici la noi, vrea să spună Bariț, nu lipsesc asemenea atacuri naționale, prin care românii sunt incriminați În termeni similari. O opinie apropiată de cea a lui Bariț
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
suflete și se poate zice cum că jumătate din fărădelegi sunt pricinuite prin beție. Alcoolismul și propaganda din jurul societăților de temperanță reprezentau, de altfel, o temă frecvent Întâlnită În articolele gazetarului ardelean și, ca de obicei, el are În vedere aluzia la realitățile de acasă, Înfățișând ravagiile beției din Irlanda pentru a-și alarma proprii concetățeni. Cu toate acestea, și Bariț XE "Bariț" explică fenomenul alcoolismului prin cauze de natură social-economică, așa cum face Într-un articol din 1846, În care arată
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Învățătorul poporului, pân la altă despunere, se dă și deoseb aici În loc cu preț de 1 cr. pre nr”. „De la redacțiune”, ibidem, nr. 22, p. 98. „Noutăți”, În Învățătorul poporului, 1848, nr. 22, pp. 88-89, articol În care se face aluzie la o proclamație a lui Axente Sever XE "Sever" , publicată În nr. 22, din 13 octombrie, al Organului național. Redactorul Iosif Many XE "Many" , de exemplu, va fi arestat și Încarcerat, În noiembrie 1848, Împreună cu alți partizani ai episcopului Lemeni
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]