9,933 matches
-
de folos. N-a rezistat prea mult și a acceptat ospitalitatea guvernului român. Așa au fost evitate multe momente jenante sau chiar neplăcute. * În 1984 am ajuns din nou la Haga, în calitate de Însărcinat cu afaceri a.i., pentru a asigura conducerea ambasadei după plecarea vechiului ambasador, până la sosirea celui nou. Am regăsit multe dintre vechile mele cunoștințe. Încă din primele zile, un diplomat din MAE olandez a organizat un cocteil intim cu prilejul pensionării sale. Invitat la acest eveniment, am avut cea
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
discuții și dispute, a demisionat la 11 aprilie 2008, după scandalul consular cu Polonia (decesul unui cetățean român), Lazăr Comănescu, numit în aprilie 2008; de la 1 ianuarie 2009, România are un nou ministru de externe, în persoana lui Cristian Diaconescu. Ambasada României de la Moscova, deși este la fel de importantă ca și misiunile diplomatice de la Londra, Paris, Berlin și Washington, a fost, în acești ani, încadrată, în mod necorespunzător, atât cu ambasadori, care nu au dat satisfacție, cât și cu diplomați fără experiență
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
să trateze problemele privind Tezaurul României, depus la Moscova în anul 1916, prin două transporturi feroviare, este Comisia Comună româno-rusă, constituită în conformitate cu Declarația Miniștrilor Afacerilor Externe ai României și Federației Ruse din 4 iulie 2003". La cererea MAE al României, ambasada Federației Ruse a comunicat că "singurul organ împuternicit să discute cu reprezentanții părții române problema Tezaurului românesc este Comisia constituită, pe plan bilateral, la 4 iulie 2003", alte posibilități fiind negate de partea rusă. În anul 2005, a mai fost
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
României, care, fără a media direct, a intermediat contactele americano-vietnameze, a facilitat întâlnirile dintre cele două părți de la Paris și, mai ales, au sugerat soluția negocierilor directe între SUA și Vietnam privind retragerea trupelor americane din Vietnam, la propunerea unor ambasade ale României din Asia (Pekin ș.a.), unde mă aflam la post ca prim secretar, și, la sugestia conducerii României, oprirea bombardamentelor, soluții care s-au concretizat în câțiva ani buni de luptă și negocieri; odată cu această acțiune, s-a realizat
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
definitorie, ca și cea de față, a prof. univ. dr. Ion M. Anghel, ambasador, m-am gândit să supun atenției, în cele ce urmează, și alte momente din periplul meu diplomatic. 1. În anul 1960, aflându-mă în post la ambasada României din Moscova, care gira și relațiile româno-mongole, am fost trimis la Ulan Bator să duc o scrisoare din partea CC al PMR către CC al PM din Mongolia. La sosirea în capitala Mongoliei, am avut surpriza să constat că secretarul
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
Ulan Bator, am raportat asupra celor realizate și ca răspuns am fost gratulat cu o nouă sarcină: pe lângă cea de atașat de presă pe care o aveam, să mă ocup permanent și de relațiile româno-mongole prin contacte de lucru cu ambasada R.P.Mongole la Moscova și deplasări la Ulan Bator, până la înființarea ambasadei României în Mongolia. 3. În noua calitate ce o primisem de Însărcinat cu afaceri a.i. al României în Mongolia, la una din următoarele deplasări la Ulan Bator, Direcția
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
gratulat cu o nouă sarcină: pe lângă cea de atașat de presă pe care o aveam, să mă ocup permanent și de relațiile româno-mongole prin contacte de lucru cu ambasada R.P.Mongole la Moscova și deplasări la Ulan Bator, până la înființarea ambasadei României în Mongolia. 3. În noua calitate ce o primisem de Însărcinat cu afaceri a.i. al României în Mongolia, la una din următoarele deplasări la Ulan Bator, Direcția Protocolului din MAE mongol mi-a oferit posibilitatea de a face vizite
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
Mongolia. 3. În noua calitate ce o primisem de Însărcinat cu afaceri a.i. al României în Mongolia, la una din următoarele deplasări la Ulan Bator, Direcția Protocolului din MAE mongol mi-a oferit posibilitatea de a face vizite oficiale la ambasadele din Mongolia, înmânându-mi în acest scop o listă a corpului diplomatic de acolo. În lista respectivă, la ambasada URSS figura ca șef de misiune V. Molotov, fost ministru sovietic de externe, care împreună cu Ribbentrop semnase odiosul pact germano-sovietic de
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
din următoarele deplasări la Ulan Bator, Direcția Protocolului din MAE mongol mi-a oferit posibilitatea de a face vizite oficiale la ambasadele din Mongolia, înmânându-mi în acest scop o listă a corpului diplomatic de acolo. În lista respectivă, la ambasada URSS figura ca șef de misiune V. Molotov, fost ministru sovietic de externe, care împreună cu Ribbentrop semnase odiosul pact germano-sovietic de neagresiune și împărțire a zonelor de influență ale celor două țări. Pe atunci nu se prea vorbea despre numitul
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
despre Molotov și atitudinea lui neprietenească față de România. Ca urmare, invocând faptul că nu aveam mandat pentru efectuarea vizitelor ce mi s-au propus, le-am refuzat politicos. Totuși, am avut unele contacte informale cu diplomați de rangul meu de la ambasadele R.P. Chineze, Cehoslovaciei, R.D.G., R.P. Polone și R.P. Ungare. Ambasadorul R.P. Ungare, un distins diplomat, aflând de prezența mea la Ulan Bator, m-a invitat la el și mi-a oferit o masă la reședința sa, informându-mă asupra unor
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
și R.P. Ungare. Ambasadorul R.P. Ungare, un distins diplomat, aflând de prezența mea la Ulan Bator, m-a invitat la el și mi-a oferit o masă la reședința sa, informându-mă asupra unor aspecte de interes pentru construirea sediului ambasadei române, care urma să înceapă 4. La scurtă vreme după declanșarea cunoscutei dispute sovieto-chineze, am fost gratulat cu sarcina de a urmări evoluția respectivei dispute, motivându-mi-se de către ambasadorul N. Guină că am experiența spațiului. 5. Încheindu-mi activitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
40 de ani de la invazia Cehoslovaciei de către armatele sovietice, bulgare, poloneze, ungare și ale RDG, manifestări ce au culminat cu Conferința Internațională, organizată la București în zilele de 13 și 14 octombrie 2008 de către Academia Română, Institutul Național pentru Studierea Totalitarismului, Ambasada Republicii Cehe, Ambasada Republicii Slovace la București, precum și de Fundația Europeană Titulescu, m-au determinat să îmi amintesc de un episod legat direct de invazie. Mă aflam la post în Ungaria și în cadrul repartizării între membrii ambasadei a sarcinilor de
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
de la invazia Cehoslovaciei de către armatele sovietice, bulgare, poloneze, ungare și ale RDG, manifestări ce au culminat cu Conferința Internațională, organizată la București în zilele de 13 și 14 octombrie 2008 de către Academia Română, Institutul Național pentru Studierea Totalitarismului, Ambasada Republicii Cehe, Ambasada Republicii Slovace la București, precum și de Fundația Europeană Titulescu, m-au determinat să îmi amintesc de un episod legat direct de invazie. Mă aflam la post în Ungaria și în cadrul repartizării între membrii ambasadei a sarcinilor de comemorare a memoriei
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
pentru Studierea Totalitarismului, Ambasada Republicii Cehe, Ambasada Republicii Slovace la București, precum și de Fundația Europeană Titulescu, m-au determinat să îmi amintesc de un episod legat direct de invazie. Mă aflam la post în Ungaria și în cadrul repartizării între membrii ambasadei a sarcinilor de comemorare a memoriei soldaților români căzuți în această țară pentru eliberarea ei de sub ocupația hitleristă, mi-a revenit sarcina de a mă deplasa la Miskolc, pentru depunerea obișnuită de coroane de flori la mormintele eroilor români. Am
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
că unele căutau să justifice acțiunea prin invocarea tezei eronate a suveranității limitate, în timp ce altele respingeau cu fermitate invazia. Existau și oficialități care cel puțin păreau nedumerite. La întoarcerea de la Miskolc, am luat cunoștință de amplul program de securitate a ambasadei, trimis de la București, pentru asigurarea cu orice preț a pazei cetățenilor români ce lucrau în oficiu și a bunurilor din dotare. În program erau prevăzute măsuri speciale pentru securitatea delegației de nivel și a personalităților aflate pe teritoriul R.P. Ungare
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
și ridicării CAER la statutul unei structuri suprastatale, ca și a lansării de către E.B.Valev a conceptului de ,,complexe economice interstatale" devin din ce în ce mai cunoscute și chinezilor. Deja în decembrie 1962, prin participarea reprezentativă a conducerii chineze la recepția oferită de Ambasada României la Beijing cu prilejul zilei ,,proclamării republicii", partea română este încunoștințată de faptul că liderii chinezi sunt sensibili la situația primejdioasă în care se află România. Prin inițiativele sovietice, sprijinite de alte state socialiste europene, României i se puneau
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
a acționa pozitiv, conform intereselor naționale, a căror legitimitate nu putea fi pusă de nimeni la îndoială. Despre România anilor '60 se vorbește în termeni elogioși. După ce, la 19 martie 1964, Nicolae Ceaușescu a informat conducerea Partidului Comunist Chinez, prin intermediul ambasadei de la București, despre convorbirile româno-sovietice de la Pițunda, între conducerile P.M.R. și P.C.C., ale României și Chinei s-a angajat un dialog substanțial, fie direct, fie prin intermediul misiunilor diplomatice de la București, respectiv Beijing. Astfel, până în martie 1965, timp în care acest
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
milioane de yuani solicitat în 1971, făcuse pași considerabili înainte colaborarea tehnico-științifică, se extinsese colaborarea științifică și culturală, se încheiaseră formalitățile pentru deschiderea liniei aeriene București-Beijing și se perfectaseră aranjamentele privind construirea pe bază de reciprocitate a sediilor celor două ambasade la Beijing, respectiv, la București. Triumful luptei popoarelor din Indochina oferă părții române care avusese merite incontestabile în atingerea acestui obiectiv -un nou prilej de a continua dialogul cu conducerea Republicii Populare Chineze. Delegația condusă de Paul Niculescu-Mizil se oprește
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
nu au fost decât puțini pași. Premierul Zhou Enlai a întărit semnalul dat americanilor prin primirea personală a echipei de ping-pong americane, ceea ce a constituit un indiciu pentru Washington asupra intenției Beijing-ului, fapt sesizat și raportat și de diplomații Ambasadei României de la Beijing. * * * Referitor la noua atitudine americană față de China, Nixon a împărtășit-o parțial și lui Ceaușescu, în timpul celebrei vizite la București, din august 1969 (prima vizită a unui președinte american în România și într-o țară din lagărul
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
în viitor, România va renunța la invocarea prevederilor articolului respectiv. Această dorință este conformă cu poziția Guvernului sud-coreean care a hotărât să nu mai aplice prevederile Articolul respectiv față de țările socialiste". Un an mai târziu, la 22 noiembrie 1972, consilierul ambasadei sud-coreene la Washington, a comunicat, telefonic, șefului Agenției Economice române că "Guvernul Republicii Coreea a votat favorabil cererea română de a adera la Fondul Monetar Internațional și sprijină intrarea României în acest organism financiar internațional". În acest context, voi aminti
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
context, voi aminti și un "altfel de gest sud-coreean" față de România, de această dată cu o profundă semnificație umană. Astfel, la 30 iulie 1972, cu ocazia încetării din viață a atașatului militar adjunct al României la Ankara, Mihai Hristea, la ambasadă a fost deschisă o Carte de Condoleanțe. Printre cei care au prezentat condoleanțe și au semnat în Carte a fost așa cum a fost descrisă de ambasadă și "o persoană necunoscută, îmbrăcată în haine militare și cu o înfățișare asiatică". Uitându
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
încetării din viață a atașatului militar adjunct al României la Ankara, Mihai Hristea, la ambasadă a fost deschisă o Carte de Condoleanțe. Printre cei care au prezentat condoleanțe și au semnat în Carte a fost așa cum a fost descrisă de ambasadă și "o persoană necunoscută, îmbrăcată în haine militare și cu o înfățișare asiatică". Uitându-se ulterior în Cartea de Condoleanțe, reprezentanții ambasadei române au aflat cu uimire că "persoana necunoscută" a scris un scurt text într-o "limbă necunoscută" (n.a.
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
Printre cei care au prezentat condoleanțe și au semnat în Carte a fost așa cum a fost descrisă de ambasadă și "o persoană necunoscută, îmbrăcată în haine militare și cu o înfățișare asiatică". Uitându-se ulterior în Cartea de Condoleanțe, reprezentanții ambasadei române au aflat cu uimire că "persoana necunoscută" a scris un scurt text într-o "limbă necunoscută" (n.a. coreeană) sub care a semnat citeț în limba engleză "Military Attaché of the Republic of Korea". Toate informațiile cu privire la sprijinul primit din partea
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
lor, inclusiv la cele protocolare, reprezentanți sud-coreeni, dar nici să participe la acțiunile organizate de aceștia sau să le facă vizite. În cazul în care un diplomat sau un alt reprezentant sud-coreean ar fi solicitat să facă o vizită la Ambasadă, Consulat sau Reprezentanța Comercială, trebuia să fie cerute instrucțiuni telegrafice în țară. * Misiunile Republicii Socialiste România nu mai aveau obligația de a restitui publicațiile, materialele informative și corespondența primite de la misiunile Coreei de Sud, cum procedau anterior și, la nevoie, nici să
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
a fost repusă pe tapet, de această dată însă, pe alte baze și în alt context. Astfel, la două luni de la instalare, noile autorități românești au aprobat stabilirea de relații diplomatice între România și Republica Coreea și apoi, deschiderea de ambasade la Seul și, respectiv, la București. La initiativa părții române, primele contacte pe această temă au avut loc în lunile februarie-martie 1990, prin intermediul misiunilor diplomatice ale celor două țări la ONU (New York) și Kuwait. Cu acest prilej, s-a convenit
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]