6,796 matches
-
deviza sa era "Dumnezeu și poporul"). Pentru Sangnier, care-și spunea "catolic pasionat și democrat ardent", democrația era un ideal moral, sistemul creștin prin excelență, "organizarea politică și socială care tinde să dezvolte la maximum conștiința și responsabilitatea fiecăruia"12. Ambiția sa era aceea de a reuși acolo unde ralierea dorită de Leon al XIII-lea nu dăduse decît rezultate negative. Aspectele formative și educative erau dezvoltate prin intermediul ziarului L'Eveil démocratique, al Cercurilor de Studii Sociale, al Instituțiilor Populare, prin
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
adică a fostului Partid Comunist și aliaților săi. Printre aceștia se afla și Partidul Țărănesc Polonez care provenea din fostul Partid Popular, satelit al Partidului Comunist, dar reînnoit de prezența cîtorva personalități apropiate Bisericii. Aceste scindări nu sînt doar oglinda ambițiilor personale. Ele oglindeau clivajele fundamentale din sînul catolicismului polonez, tras între tendința progresist-liberală reprezentată de Mazowiecki, de Jerzy Turowicz, (redactorul șef al revistei Tygodnik Powszechny), sau de provincialul iezuit Stanislaw Opiela și tendința național-populistă, care tindea să identifice Polonia cu
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Europa, a unei conștiințe politice dezvoltate la credincioși, în puternică opoziție cu comunismul. În Bulgaria, zonă a Islamului pentru 10% din populație, părintele ortodox Christofor Subev a fondat în martie 1989 Comitetul pentru drepturile religioase, pacea conștiințelor și valorile spirituale. Ambiția lui era de a aduna toate religiile Bibliei înrădăcinate în țară, pentru a cere libertatea conștiinței, separarea Bisericii ortodoxe de Stat și pentru a da politicului o dimensiune spirituală și etică. Această organizație a făcut parte din Uniunea Forțelor Democratice
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
mări și țări. Stere invocă din nou autoritatea istoricului Mitrofanov de la Universitatea din Petersburg, care a spus că drumul Rusiei spre Constantinopol "trece prin Berlin"174. Ca și Eminescu, Stere observă că "perfidul Albion" este regizorul din umbră al stimulării ambițiilor imperiale ale Rusiei. Poetului nu i-a scăpat amănuntul că Poarta Otomană a fost presată să "renunțe" la Basarabia, în 1812, și din pricina prezenței unei flote engleze în preajmă. S-a dovedit că, prin forțe interne proprii, poporul rus nu
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
Iată de ce a pregătit răbdător Germania lui Hitler 241 pentru a deveni "spărgător de gheață", ajutând-o să ajungă să se înarmeze în pofida tratatelor internaționale, pentru ca, la rândul său, spre contracarare, să primească tot ajutorul de la Statele Unite. Cert e că ambițiile lui Hitler le concurau pe cele ale lui Stalin, încât Pactul din 1939 a fost încălcat, ceea ce a produs Tătucului uluire fără margini în momentul declanșării "războiului-fulger" contra URSS. S-a creat legenda, de către Stalin (Gabriel Gorodețki ș.a. încă o
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
de la Blair House, Ceaușescu și-a semnat declinul și condamnarea la moarte. Faptul a fost recunoscut și de Nicu Ceaușescu în mai multe interviuri din 1990-1991, regretând că tatăl său n-a adoptat măcar "soluția Tito" pentru a scăpa de ambițiile nesățioase ale mamei. Se iluziona, la rându-i, căci acestea i-au fost lui Nicolae Ceaușescu limitele. Dictatorul nu s-a putut desprinde nici în clipa morții de Internaționala, primită ca mângâiere și autoprohod în fața gloanțelor de la Târgoviște. Comunismul bolșevic
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
aplica schema uzitată, cea de a înregistra descoperirea vocației și cultivarea ei sistematică, emergența proiectului unei opere și înfăptuirea lui pas cu pas, pentru a conchide că opera vorbește de la sine, că ea ne spune singură totul. Altfel spus, nu ambiția intelectuală, dorința de a lăsa în urma lui o operă l-au determinat pe Wittgenstein să scrie, ci, în primul rând, nevoia de a obține clarificări care aveau pentru el o semnificație existențială nemijlocită. După ce a crezut că a răspuns întrebărilor
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
reprezentări proprii despre excelența unui text filozofic. Acesta trebuia să reunească virtuți greu de armonizat. Prima dintre ele a fost concizia extremă. Tractatus-ul se întinde doar pe câteva zeci de pagini. A spune mult în cuvinte puține a fost întotdeauna ambiția celui care admira texte literare și filozofice care au această calitate. Ca motto, Wittgenstein a ales cuvintele unui scriitor și foiletonist mai puțin cunoscut, prețuit de Karl Kraus, vienezul Ferdinand Kürnberger: „Ăși tot ceea ce știm, ceea ce nu am auzit doar
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
lumii mele.“ 5.632 „Subiectul nu aparține lumii, ci este o limită a lumii.“ 6.44 „Nu cum este lumea reprezintă misticul, ci faptul că ea există.“ 7 „Despre ceea ce nu se poate vorbi trebuie să se tacă.“ În sfârșit, ambiția autorului pare să fi fost aceea de a produce o operă cu cheie, o lucrare care să exprime prin chiar modul în care este scrisă distincția dintre ceea ce se poate spune și ceea ce se arată. Cheia cărții pare să fie
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
sens vieții se arată în mod direct și firesc, fără nici o ostentație. Atât Engelmann, cât și Malcolm amintesc preferința lui pentru filme naive, cum sunt westernurile, al căror mesaj moral este simplu și transparent, în contrast cu cele în care sunt etalate ambițiile intelectuale și artistice ale regizorului. Lui Wittgenstein îi plăcea să citească prietenilor basme populare pentru copii, de exemplu povestirile fraților Grimm. El valoriza marile opere ale gândirii speculative din aceeași perspectivă din care recepta arta și textele religioase. Contestarea pretenției
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
cum sunt cele inaugurate de Platon și Aristotel, de Descartes, Kant și idealismul german, pentru orientări fenomenologice, hermeneutice, analitice sau naturaliste care solicită, în epoci mai recente, atenția celor interesați de filozofie. De diversele înfățișări pe care le-a luat ambiția filozofică s-au distanțat doar gânditori cu înclinații sceptice. Și anume, în moduri dintre cele mai diferite, pe care le exemplifică scrieri cum sunt cele ale lui Pierre Bayle, Voltaire, David Hume sau Friedrich Nietzsche. Îndoielile sceptice privitoare la capacitatea
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
de la Viena, Friedrich Stadler, comparându-l pe Wittgenstein cu Carnap, formulează concluzii sensibil diferite, scriind: „Pe de o parte, Wittgenstein cel extrem de scrupulos, năzuind spre moralitate, gândind aforistic, de cealaltă parte, gânditorul sistematic cu program, logicianul rece și empiristul cu ambiții luministe, ca prototip al modernității filozofice. Îl vedem astfel la un pol pe sensibilul gânditor solitar, pentru care critica limbajului, claritatea și exactitatea sunt o preocupare morală, la celălalt pe intelectualul care este obișnuit să lucreze în colectiv, cu intenții
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
însăși are integrată în sine o filozofie, o perspectivă de a vedea lumea. Trăsături ale limbii ca trăsături ale textului filozofic Filozofia a ambiționat din totdeauna să fie o explicație a lumii, a cauzelor ultime sau a esenței lumii. Această ambiție nu a fost părăsită niciodată, dar evoluția științei a arătat că asemenea cauze și asemenea esență se dezvăluie treptat pe măsura dezvoltării cunoașterii. În asemenea condiții, filozofia s-a orientat spre această cunoaștere, dar nu atît spre cunoștințele care alcătuiesc
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
să fie consumată a doua zi. Acest fapt a reprezentat, se pare, picătura care a făcut să se reverse paharul amărăciunilor pe care le-a trăit, aici, tânărul profesor și, în clipa aceea, i s-au năruit toate visele și ambițiile cu care venise să-și ocupe postul de dascăl, țel pentru care muncise până la sacrificiu în cei patru ani de studii universitare. La prima oră, în ziua următoare s-a prezentat la director și l-a anunțat că pleacă să
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
se integrează în piața mondială. În țările dezvoltate, statul client este primul consumator de produse industriale, sub forma comenzilor publice. Dar costul de pregătire a noilor produse, în particular în domeniul aeronautic și al apărării, limitează totuși achizițiile statului și ambițiile lui în materie de mari programe tehnologice. Limitele levierelor tradiționale ale acțiunii Statului politica monetară, politica bugetară, protecția pieței interne, politica tehnologică ș.a. nu trebuie totuși să oculteze alte leviere fundamentale ale puterii. Statele cele mai prospere astăzi, și cu
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
dintre postulatele sau axiomele prea economiciste, dar instrumentele matema tice nu sunt îndepărtate complet. Comportamentul economic al indivizilor este influențat de sugestiile din mediu și de propriile constructe interioare, cum ar fi teama de risc, de eșec, regretele resentimentele, orgoliile, ambițiile și multe altele, toate influențînd luarea deciziilor. Dacă profiturile anticipate, de pildă, sunt mai mici decît sentimentul subiectiv al nereușitei, demersul respectiv nu va avea loc. Un alt reprezentant cunoscut al economiei comportamentale este Dan Ariely (Vezi Iraționalul previzibil: forțele
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
democrație la tiranie, ca un proces de dezintegrare atît individuală cît și socială. Iar rădăcinile tiraniei sunt în democrație, cum le vedem. "Omul tiranic și statul tiranic nu sunt decît produsele finite ale unei degenerări progresive care începe atunci cînd ambiția uzurpă democrația" (Platon, op.cit). Deci sunt și lucruri mai rele decît rațiunea, cum ar fi ambiția, orgoliul, invidia și multe altele. Se văd în jur, se văd în ochii noștri. Mai presus de toate aș pune răutatea aceea nudă
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
în democrație, cum le vedem. "Omul tiranic și statul tiranic nu sunt decît produsele finite ale unei degenerări progresive care începe atunci cînd ambiția uzurpă democrația" (Platon, op.cit). Deci sunt și lucruri mai rele decît rațiunea, cum ar fi ambiția, orgoliul, invidia și multe altele. Se văd în jur, se văd în ochii noștri. Mai presus de toate aș pune răutatea aceea nudă, autentică, în formă pură, ce domină personalitatea omului și atîtea programe sociale. Lupi ascunși în blană de
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
ajunge la malurile Bosforului. Privind la suprafață, pare de neconceput așa ceva... Țarii moșteneau de la Genghis Han expansionismul mongol specific stepelor nesfârșite, care i-au făcut o putere continentală de temut. Rusia întrunea toate datele necesare pentru a-și împlini și ambițiile maritime nemăsurate. Drumul cel mai scurt spre apele calde ale oceanului planetar era oarecum la îndemână. Nu trebuia decât să acapareze principatele dunărene pentru a ajunge la popoarele slave din Balcani. Uitându-ne, însă, în adâncul situației, eșecul devine perfect
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
prin Tratatul de la Iași, și-au stabilit granițele pe Nistru, i-a făcut pe austrieci să renunțe la planul lor. Cu timpul, s-au mulțumit doar cu Bucovina pe care o născocise pe seama Moldovei. De atunci nu au mai avut ambiții spre est, înțelegând că vor trebui să se confrunte cu Rusia care reclama aceeași zonă de influență. Inițiind procesul de dezmembrare teritorială a Moldovei, Viena a jucat prost din punct de vedere strategic pe termen lung. La scurt timp, Rusia
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
trecutul și prezentul nostru, ci să scrutăm viitorul, pentru a dezlega din tainele ce ne așteaptă. Confruntarea dintre puterile care au pretins supremația, cu mai multă sau mai puțină îndreptățire, a evoluat pe traiectoria acestor axe strategice. Pentru împlinirea unor ambiții imperiale mai mari sau mai mici, drumurile au fost bătătorite de călcătura adâncă a diverselor puteri europene și eurasiatice. Inevitabil, căutarea propriei măriri i-a adus și prin locurile noastre, dar spre mirarea lor, își dădeau seama că ajungeau pe
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
în niciun caz buricul pământului. A fost doar mașinăria de propagandă pusă în funcțiune de Nicolae Ceaușescu. Ne-a făcut să credem suntem un popor excepțional, iar pe această bază ni s-a fabricat o istorie pe măsura unor asemenea ambiții. Desigur, trebuie nuanțat în sensul că nu tot ce s-a realizat sub comunism a rost rău. După prăbușirea lui, ne-am grăbit să denunțăm tot ce rămăsese bun ca fiind nefolositor. Nici mai mult, nici mai puțin, l-am
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
de km pînă în 2010). O asemenea dezvoltare galopantă nu are cum să nu creeze probleme. China nu se mai poate opri, dar poate să-și tempereze elanul, încercînd să păstreze cît de cît echilibrul social și pe cel ecologic. Ambițiile sale trebuie să țină seama de realitățile complexe ale lumii în care trăim, iar în locul unei creșteri sălbatice, chinezii știu că pot da dovadă de mai mult rafinament. Dar, probabil, asta se va vedea într-o fază viitoare a dezvoltării
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
dar poate fi la fel de rău să fii dependent de exportul lor. Monopolurile de stat controlează aceste sectoare strategice, în timp ce privatizările dubioase din era Elțîn au rămas în continuare necontrolate, ca și marii oligarhi, exceptîndu-i pe cei care și-au afirmat ambiții politice, cum sunt Mihail Hodorkovski sau Boris Berezovski, acuzați în plus că ar fi pregătit intrarea marelui capital american (Exxon-Mobil, Chevron-Texaco) în Siberia. O serie de asasina-te, cum este cel al ziaristei Anna Politkovkaia și al fostului spion Aleksandr
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
multipolară în care trăim, după derapajele americane. În era Putin, Rusia și-a recăpătat încrederea în sine. Este greu să rezolvi astăzi o problemă internațională majoră fără Rusia. Cel puțin așa consideră Anne de Tinguy în lucrarea Moscova și lumea. Ambiția grandorii: o iluzie ?, apărută la Editura Minerva, București, 2008, în traducerea lui Dan Stancu. Într-adevăr, Rusia își apără interesele într-un mod mult mai pragmatic decît în era Elțîn, chiar cu o anumită brutalitate și renunțînd la ideologie. Văzută
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]