5,016 matches
-
Early Medicine, Duquesne University Press, 1995, pp. 38-65. 43. Hesse, Hermann, Giovanni Boccaccio, in My Belief: Essays on Life and Art, edited by Theodore Ziolkowski, translated by Denver Lindley, Farrar, Straus and Giroux, 1974, pp. 294 304. 44. Huizinga, Johan, Amurgul Evului Mediu, traducere de H. R. Radian, Editura Univers, București, 1970. 45. Johnson, Samuel, Gower, Chaucer, John the Chaplain, Thomas Hoccleves, or Occleve, Lydgate, în A Dictionary of the English Language, vol. I, 2nd edition, Longman, Rees, Orme, Brown, and
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
i-a săcat./ Să rămâie Ioana curată, luminată/ Ca argintul strecurat/ Ca Maica Domnului ce-a făcut/ Ca Dumnezeu ce a lăsat./ Maica Domnului când a plecat/ Pe toată lumea lecuia./ Lecuiește și pe Ioana/ Din creierii capului/, Din fața obrazului,/ Din amurgul ochilor,/ Din interiorul ochilor,/ Să rămâie ca roua de soare/ Ca vântul curat’’. Descântecul „de junghi” Din cauza unui efort mare sau a unei răceli apăreau junghiurile care își găseau leacul și cu ajutorul unui descântec pentru care se foloseau o ață
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
locul ei. Apoi o lăudă zicând că știe a călări, a duce un șoim la vânătoare, a scrie și a citi, a face o socoteală mai bine ca un negustor.”192 Ilustrează, fără îndoială, un prototip ideal al feminității din amurgul Evului Mediu, care nu deține doar frumusețe, ci și o pricepere desăvârșită în treburile domestice (țesut, organizarea unui ospăț), dar are și o educație temeinică: poate scrie și calcula, poate gestiona o afacere, ba chiar mai mult, nu evită nici
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
erau permanent în căutarea miracolelor și dispuși să le recunoască în orice fenomen ieșit din comun.” André Vaucher, Spiritualitatea Evului Mediu occidental, secolele VIII-XII, traducere de Doina Marian și Daniel Barbu, Editura Meridiane, București, 1994, p. 136. 506 Johan Huizinga, Amurgul Evului Mediu, traducere de H. R. Radian, Editura Univers, București, 1970, p. 243. 507 Ibidem, p. 250. 508 Ibidem, p. 262. 509 Ibidem, p. 269. 137 ajutorul sfântului Iulian, protectorul călătorilor, spre amuzamentul tâlharilor care îl vor prăda și-l
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Early Medicine, Duquesne University Press, 1995, pp. 38-65. 43. Hesse, Hermann, Giovanni Boccaccio, in My Belief: Essays on Life and Art, edited by Theodore Ziolkowski, translated by Denver Lindley, Farrar, Straus and Giroux, 1974, pp. 294 304. 44. Huizinga, Johan, Amurgul Evului Mediu, traducere de H. R. Radian, Editura Univers, București, 1970. 45. Johnson, Samuel, Gower, Chaucer, John the Chaplain, Thomas Hoccleves, or Occleve, Lydgate, în A Dictionary of the English Language, vol. I, 2nd edition, Longman, Rees, Orme, Brown, and
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
tineri, prindeți clipa să nu zboare , Cât florile pe caldarâm nu cad. Am fost și eu ca voi, nutrind răsad Să pot rodi în vremea călătoare, Au înflorit salcâmii la Bârlad Orașul e-o legendă de ninsoare. Ci astăzi, în amurg, ce desfătare Să mă cufund, cum flăcările-mi scad, În amintiri, ca-ntr-un dulce vad, Suava ei tortură mă doboare... Au înflorit salcâmii la Bârlad...” Președintele comitetului municipal pentru cultură și educație socialistă, dr. Paul Sârbu, scria despre Festivalul
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
fi putut crede că omul acesta mai și iubește. Poezia lui, publicată în numărul 23-24 din noiembrie-decembrie 1932 se intitulează: VINO ,, Vin, să ne-alintăm în murmur de izvoare care curg/ Și să ascultăm cum toacă, în deal, talanga în amurg./ Vino, să privim deasupra, iar măiastra bolt 'albastră,/ Și cum lunaruncă raze, printre ramuri spre fereastră./ Vino, iar, de-mi spune taine, cum mi-ai spus de atâtea ori/ Când vrăjea tăcerea nopții, triluri de privighetori./ Și târziu, când înecându
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
nmlădie Ca zarea de lozii Când vântul o‐ mbie. 136 Seninul din șoaptă‐i Stă mintea să‐ ți fure Ca zvonul de șipot Sub bolți de pădure. Și‐n ochi i se‐ aprinde Noian de‐ nțelesuri Ca vraja ce‐așterne Amurgul pe șesuri. (Din „O vizită la Natalia Negru” de C.D. Zeletin: Bârladul odinioară și astăzi - 1984). Prin 1993 - 1994, când făceam ziaristică la Monitorul de Iași, maestrul Aurel Leon a scris un cursiv la „Cafeaua de dimineață” despre Natalia Negru
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
dintre vii: “La noi cireșele s au copt, floarea de iasomie s-a trecut, iar vinul roșu a început să prindă floare. În schimb, cel alb (vinul de cursă lungă), se învigorează pentru prieteni. Ce-ar fi ca, într-un amurg, o să veniți să vedeți cum stă?! În așteptarea unei revederi - întreaga dragoste a lui I. Al. A.” Și cum venirile la Huși a ieșenilor, dar și a celor din alte localități, nu se putea să nu se termine la Cenaclu
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Lindekens, René, 1985 "Semiotica discursului publicitar" în Semnificație și comunicare în lumea contemporană (ed. Solomon Marcus), București, Editura Politică Lipovetsky, Gilles, 1987 L'empire de l'éphémère, Paris, Gallimard Lipovetsky, Gilles, 1993 Le crépuscule du devoir, Paris, Gallimard (trad.rom. Amurgul datoriei, 1996, București, Babel) Mc Luhan, Marshall, 1968 Pour comprendre les média, Paris, Mame Moles, Abraham, 1973 La communication et les mass-média, les dictionnaires Marabout Université Metz, Christian, 1970 "Au-delà de l'image" în Communications 15, pp. 1-11 Nöth, Winfried
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
lui Tenno, dovedește o bună cunoaștere a tehnicii suspansului. Fiecare mișcare a celor doi evadați este descrisă lent, cu lux de amănunte. Treptat, narațiunea se pliază pe ritmul de mers. Epuizarea fizică a personajelor își are corespondent în enunțuri scurte: "Amurg. Stele. Direcția nord-est. Ne târâm cu greu picioarele [...]. Ne furișăm. Ne târâm"289. Însă autorul-narator, atât de prezent, nu poate lăsa prea ușor locul altui narator și nu poate renunța complet la controlul narațiunii. El intervine acolo unde percepția personajului-narator
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
acum este mai deschis la toate solicitările simțurilor și la toate hatârurile" (Motru, 1998:177). Concepția lui Motru despre identitate, înțeleasă drept conștiința comună, se rafinează în timp și este reflectată poate mai potrivit de lucrarea Etnicul românesc, scrisă în amurgul vieții. Etnicul are multe înțelesuri: suflet al poporului, comunitate de suflete, caracter național adică un anume tip de personalitate răspândit în societate, ca la Kardiner (1939) sau Linton (1968:155-95) -, un complex de manifestări tipice pe care individul le găsește
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
luate de la biserici și cimitire, din terminologia militară, chiar de la stele, planete și alte corpuri cerești ori din mitologie (str. Mercur, Muzel or, Venus, Soarelui), denumiri care provin de la anotimpuri ori mo ment e ale zilelor și nopților (str. Primăverii, Amurgului, Zori lor) , după aspecte și stări ale atmosferei (Liniștii, Luminii, Văzd uhului). Toponimia legată de piețele și oboarele orașului, de cartiere și barierele târgului, obiectivele economice și social culturale dau autorului ocazia de consistente concluzii privitoare la trecutul, prezentul și
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
valurilor; sinonim: perisip. CRATER VULCANIC formă de relief vulcanic aproape circulară care localizează o erupție vulcanică; sinonim: gura vulcanului. CREEK curs de apă cu caracter temporar, specific regiunilor deșertice australiene. CREPUSCUL lumină vizibilă înaintea răsăritului (zori) și după apusul Soarelui (amurg), formată datorită reflectării și difuzării razelor solare de către straturile superioare ale atmosferei. CRÂNG grup de gospodării situate la o anumită depărtare de centrul unei așezări rurale, care utilizează un anumit teritoriu; exemplu: în Munții Apuseni sunt foarte numeroase, existând și
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
găsim o explicație parcurgând un drum simbolic al reconstituirii unor fragmente din viața de student a tinerilor care au pășit, mai mult sau mai putin emoționați, prin amfiteatrele Universității Libere sau pe străzile pitorești ale capitalei Belgiei în timpurile de amurg ale civilizației europene de la trecerea dintre secole și până puțin după Întâiul Război Mondial. Istoria stereotipului, ce a avut o oarecare circulație în spațiul cultural autohton, pornea probabil dintr-un fapt real interpretat abuziv: în conformitate cu legile relative la învățământul superior
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
învățate de acum cu rugii și spinii câmpului, s-a luat după el urmărindu-l de departe. Băiatul a mers înainte fără să privească măcar odată în urma sa, spre pădurea mare și neagră cu reflexe albăstrui în lumina incertă a amurgului. Părea că-l cheamă adâncimile ei nevăzute și nu avea urechi de auzit sau ochi de văzut altceva. Tatăl său, om înstărit și respectat în sat, văzu cu groază cum fiul său după ce bea apă dintr-un izvor ce abia
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
Eugen, Ficțiunea jurnalului intim, volumul III. Diarismul românesc, Editura Univers Enciclopedic, București, 2005. Solomovici, Teșu, Un dosar incendiar: Pacepa, Editura Teșu, București, 2005. Starobinski, Jean, Textul și interpretul, traducere și prefață de Ion Pop, Editura Univers, București, 1985. Stolojan, Sanda, Amurg senin: jurnal din exilul parizian: 1997-2001, traducere din franceză de Sanda Stolojan și Dana Petrișor, Editura Humanitas, București, 2007. Stolojan, Sanda, Stolojan, Vlad, Să nu plecăm toți odată: amintiri din România anilor '50, traducere din franceză de Dana Petrișor, postfață
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
178. 169 Doina Jela, O sută de zile cu Monica Lovinescu, Editura Vremea, București, 2008. 170 Harold Bloom, Anxietatea influenței: o teorie a poeziei, Editura Paralela 45, Pitești, 2008, p. 126. 171 Nicoleta Sălcudeanu, op. cit., p. 150. 172 Sanda Stolojan, Amurg senin: jurnal din exilul parizian: 1997-2001,Editura Humanitas, București, 2007, pp. 63-64. 173 Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu, op. cit., p. 19. 174 Ibidem, p. 55. 175 Ibidem, p. 100. 176 Ibidem, p. 167. 177 Doina Jela, Această dragoste care ne leagă: reconstituirea unui
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
și liniștită. După un scurt schimb de călători și o staționare de aproape două minute, trenul a pornit din nou, silențios, lăsând în urmă peronul aproape pustiu. Soarele s-a ascuns deja după orizont. Pe cer se observau semnele unui amurg liniștit. Încă puțin și se va întuneca complet. După o liniște relativă, discuția, întreruptă accidental, a reînceput. Dacă vreți să vizitați satul, cred că trebuie să angajați un ghid! Nimic nu mai este cum a fost cândva. Noroiul a fost
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
floarea, copacul etc./elemente primordiale: apa, focul, pământul, aerul (cerul) - ființe sau obiecte: visătorul, străinul, orfanul, răzvrătitul, pribeagul; pasărea, sălbăticiunea, calul năzdrăvan etc./oglinda, cartea, vioara, icoana, clepsidra, inelul, cheia, masca etc. - simboluri spațiale sau temporale: casa părintească, orașul, parcul/amurgul, toamna etc. - simboluri cromatice sau muzicale: albul, negrul, violetul ș.a./cântecul, doina, serenada - simboluri geometrice ori cifre: cercul, sfera, triunghiul (erotic)/motivul cifrei trei, șapte - sentimente: dorul, suferința, nostalgia absolutului, tristețea, solitudinea, spleenul, bucuria - acțiuni, situații arhetipale: călătoria, vânătoarea magică
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
tempus“, „râul heraclitean“ al timpului)/ilimitat (vecia, veacurile, prezentul etern al naturii, eternitatea creației)/timp bivalent (universal și individual)/atemporalul (asociat divinității, increatului) timp al începuturilor (timp originar; zori de zi, primăvara; copilăria)/al sfârșitului (timp tragic, agonic, durată thanatică: amurg, toamnă, golul istoric, preatârziul etc.) timp sacru: timp mitic, arhetipal (timp al genezei/al etnogenezei; „vârsta de aur“, timpi eroici; timp echinocțial, armonios, paradisiac, „răbdător“)/timp profan: durata existențială, timp al înstrăinării, al exilului existențial, al dezacordului eu- lume; timp
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
știu dacă suie, sau coboară. Și nu știu dacă mapropiu, sau mă depărtez. Ce bine că ești aici. Tu început și sfârșit, tu totul. (L. Blaga) - epiforă (reluarea unui cuvânt/a unei structuri la sfârșitul mai multor unități prozodice/sintactice): Amurg de toamnă violet... / Din turn, pe câmp, văd voievozi cu plete; / Străbunii trec în pâlcuri violete, /Orașul tot e violet. (G. Bacovia) - anadiploză (repetiția leagă începutul și sfârșitul versului/al enunțului sau începutul unui vers și finalul versului următor): Mereu
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
ornant (de mare generalitate): Stânca stă să se prăvale / În prăpastia măreață (M. Emi nescu); Iubeam diminețile, înainte de răsăritul zorilor [...]; o singurătate aproape umană, [...] sub cel mai frumos cer care mia fost dat săl văd vreodată. (M. Eliade) - epitet cromatic: Amurg de toamnă violet (G. Bacovia); peste care trecealene / o leoaică arămie (N. Stănescu); Puiu căzuse întro toropeală cenușie. (L. Rebreanu) - epitet metaforic: Spășivoi visul de lumină (M. Eminescu); Pasul meu, pasul vremii de lut (I. Pillat); - epitet personificator: Aud materia
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
continuând enunțul în versul următor. Segmentarea unității sintactico lexicale (atributul sau complementul izolat de cuvântulregent, articolul ori prepoziția de substantiv etc.) în două versuri succesive are ca efect stilistic crearea unor rime rare și a unor cadențe sonore neobișnuite: Străbatem amurguri / cu crini albi în gură. / Închidem în noi un / sfârșit sub armură. (L. Blaga) Sau: afară era moină, urâtă și o mare,//din totdeauna știută, zădărnicie. îmi spuneam, / nam să mai trec niciodată de locul acesta de aici, / cu mese
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
ruperea timpului în nopți și zile În tonul mâhnit-melancolic din acest 56 de ani (datat 1960), și nu numai în ton, dar și în tandrul așteptând să-mi răsară stelele, se simte un Blaga în filigran, acela din Mi-aștept amurgul. Montaje lirice ca acestea, reiterate, introduc într-un context metafizic crispant. Performanțe și umbre Numai cineva pătruns de organica unitate a cosmosului, cineva care, iscoditor, își îndreaptă Văzutul, Auzitul și Pipăitul spre toți și spre toate orchestrându-le ca Victor
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]