8,708 matches
-
cu metodele de obținere și proprietățile caracteristice care sunt verificate experimental. 2. Considerații teoretice Sulful a fost cunoscut din timpuri străvechi, deoarece se găsește în natură în stare solidă. De fapt, sulful și carbonul erau singurele elemente nemetalice cunoscute din antichitate. Numele grecesc al acestui element este “theion” cuvânt care înseamnă divin, ceresc, denumire dată după inflamabilitatea acestui element, focul fiind atribuit zeilor. Alchimiștii foloseau foarte mult acidul sulfuric, unul din compușii cei mai utilizați ai sulfului. Importanță biologică. Sulful este
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
cu metodele de obținere și proprietățile caracteristice care sunt verificate experimental. 2. Considerații teoretice Sulful a fost cunoscut din timpuri străvechi, deoarece se găsește în natură în stare solidă. De fapt, sulful și carbonul erau singurele elemente nemetalice cunoscute din antichitate. Numele grecesc al acestui element este “theion” cuvânt care înseamnă divin, ceresc, denumire dată după inflamabilitatea acestui element, focul fiind atribuit zeilor. Alchimiștii foloseau foarte mult acidul sulfuric, unul din compușii cei mai utilizați ai sulfului. Importanță biologică. Sulful este
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
în cazul de față reducerile salariale sub nivelul la care omul își poate plăti datoriile din venit, își schimbă modul în care se raportează la sine și la ceilalți, iar acest fenomen merită toată atenția. Motivația a fost încă din antichitate un concept ce a intrigat pe cei mai mari oameni de știință, însă aceștia reușeau să șlefuiască doar o latură a problemei, observând în final că noțiunea îngloba mai mult decât reușiseră ei să descopere. Ideea de motivație îi este
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
Structura substanțelor a constituit o problemă importantă, care a preocupat cercetătorii încă din cele mai vechi timpuri. Astfel, din antichitate s-a emis teoria conform căreia materia este alcătuită din particule extrem de mici, invizibile și indivizibile, numite atomi. Atomii substanțelor diferite se deosebesc între ei prin proprietăți, masă și dimensiune. În substanțele chimice, atomii nu sunt izolați ci se reunesc
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
Rübsamen-Waigmann și U. Dietrich de Francfort consideră că aceste virusuri sunt mai vechi dar anumite modificări au făcut să apară această epidemie. Imunodeficiența psihoafectivă și comportamentală în raport cu H.I.V./S.I.D.A. Doina Ursaci Editura Polirom 2003 S.I.D.A. EXISTA ȘI ÎN ANTICHITATE Afirmație ce a fost făcută de cotidianul „Sunday Mail” . Acest cotidian a anunțat că medicii indieni cunoșteau această maladie din timpuri străvechi. Această maladie a fost descrisă în tratatele de medicină tradițională Aiurveda către Maharajah Ciarak. El amintește despre o
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
viruși care are o virulență mai mică este cea mai apropiată de virusul inițial am împărțit în două teoria apariției virusului H.I.V.. Mai apoi am găsit că virusul H.I.V. notat de mine cu numele H.I.V. 0 era cunoscut încă din antichitate, fiind descrise unele cazuri de către un maharajah. *Teoria apariției tulpinilor virulente care au fost produse prin transplantu de organe de la un pacient ce avea o infecțe latentă cu virusul H.I.V.0 la un pacient de tip H.I.V.-1 . Prin acest
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
permanentă trecere. Teza primă a realismului susține că ceea ce se găsește indubitabil, realitatea radicală, este Lumea, cu toate lucrurile ce se află în ea. Această teză a constituit principiul multor filosofii și temelia multor sisteme de gîndire, pe tot parcursul antichității și evului mediu în spațiul occidental european. Cel puțin la nivel lingvistic dacă nu și în fond căci dualismul substanțelor o susține Descartes este realist, trăgînd în metafizica sa o parte din cultura preexistentă, fundamentată pe convingerea că . ) Descartes caută
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
apropie de sfârșit fără să știe și care în fond nu va dispărea niciodată complet, ci va fi transformată, va lua un alt chip, va purta o altă mască. Sfârșitul evului mediu este în fond la fel cu cel al antichității și cel al epocii moderne va fi la fel cu cel al evului mediu sau nu va mai fi. Nu va mai fi sfârșit ci dispariție. Medievalii timpurii i-au respins la început pe antici, au vrut să se dispenseze
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
va fi la fel cu cel al evului mediu sau nu va mai fi. Nu va mai fi sfârșit ci dispariție. Medievalii timpurii i-au respins la început pe antici, au vrut să se dispenseze complet de tot ce însemna antichitate. Fără antici însă, fără înțelegerea lor, evul mediu nu ar fi fost ceea ce a fost: epoca unei gîndiri profunde și a unui spirit înălțat în nesfârșit către divin. Epoca modernă n-ar fi fost nimic din ceea ce a fost decât
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
să elucideze importanța și valoarea artei religioase. S‑a clarificat totoda‑ tă și ce înseamnă pentru artist a crea descrie o mișcare culturală care a început în secolul al XV‑lea, ea fiind impulsionată de dorința de a reanima arta antichității clasice: artiștii au luat drept modele literatura și artele plastice (îndeosebi statuile) ale lumii antice. Această mișcare culturală a pus bazele unei schimbări profunde a ide‑ ilor religioase: centrul interesului artistic nu era atât Dumnezeu - ființa omni‑ prezentă - dar, umanitatea
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
ducător grec din Asia Mică, și‑a construit‑o în propria criptă, cunoscută ca mausoleu, dând numele lui tuturor acestor tipuri de construcții. O influență deosebită asupra elenismului timpuriu 1‑a avut Lysippus și școala sa. Rea‑ lismul clasic al antichității târzii s‑a transformat către mijlocul secolului al II‑lea î.Cr., într‑un dramatism aproape baroc. Sunt celebre lucrările: Gal murind, ofrandă adusă regelui Attalos I al Pergamului și mai târziu, Nike (Victoria) din Samotrace 11. Ca și grecii, etruscii
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
asemănător egiptenilor, etruscii credeau într‑o viață viitoare, acest lucru având o influență puternică asupra ornamentării bogate a mormin‑ telor nobililor. Lucrări cum ar fi Lupa Capitolină, simbolul Romei, sau Hime‑ ra din Arezzo, au fost apreciate încă din timpul antichității 12. 1.2. Perioada romană Dincolo de raportarea la lumea materială, la istorie, la contextul cultural sau religios, arta este pusă și într‑o raportare cu lumea fizică, cu natura, iar în legătură cu acest lucru de‑a lungul istoriei esteticii, sunt atât
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
13. De aici apar acele păreri care afirmă fie că arta ar fi doar mimesis 14, fie că arta este originalitate. În această perioadă, un loc aparte îl ocupă busturile considerate a fi cea mai importantă contribuție romană în sculptura antichității, deși au fost influențate în mare măsură de modele gre‑ cești. Odată cu uciderea lui Cezar și victoria lui Octavian care mai târziu a devenit Augustus (27 î.Cr.‑14 d.Cr.), republica romană s‑a transformat în im‑ 11 Cf. i. Câmpianu
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
Augustus (27 î.Cr.‑14 d.Cr.), republica romană s‑a transformat în im‑ 11 Cf. i. Câmpianu, o.c., 53. 12 Ibidem. 13 Cf. s. luiGi, Estetica, Ed. Editrice Studium, Roma 1953, 59. 14 Mimesis - principiu estetic, dezvoltat mai ales în antichitate, potrivit căruia arta este imitarea realului. În acest timp, Augustus a cultivat un stil clasic asemănător cu cel grecesc. Ulterior, succesorii săi din dinastiile Iulia‑Claudia și Flavia (69‑96 d.Cr. ) au extins granițele imperiului încercând să impună un stil
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
prin arta lor magnifică au glorificat umanitatea; în schimb romanii, în ciuda faptului că au fost mai puțin originali, au extins moștenirea greacă creând o tradiție de îmbinare durabilă a artelor greco‑romane de o mare importanță istorică 15. 1.3. Antichitatea târzie Opera de artă vine pe fundalul unei activități de creație (fantezie, studiu, înfăptuire) și se înfățișează ca un produs spiritual finit. Și de ce finit? Pentru că practic nimic nu i se mai poate adăuga. Spiritualul finit este finit în compo
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
iar în interiorul ei se observă atitudini de autorevelare. Această perioadă debutează sub semnul crucii în anul 312 d.Cr., cu victo‑ ria lui Constantin cel Mare de la podul Milvius. În lumea bizantină se vorbea limba greacă, iar oamenii fiind mai aproape de antichitate, stilurile antice s‑au perpetuat în ciuda faptului că în Vest ele căzuseră în uitare de multă vreme. Modul definitor de reprezentare picturală pentru lumea din Est era mozai‑ cul, în timp ce în Vest, locul central îl ocupa alături de pictura murală, arta
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
exemplu, cupola bazilicii Santa Maria del Fiore din Florența va forma un model pe care mulți dintre arhitecții Renaște‑ rii îl vor urma59. Leon Battista Alberti - spre deosebire de Brunelleschi - se va strădui să impună cu mai multă vigoare exemplul conferit de antichitatea romană. Teo‑ retician de mare profunzime, autor al mai multor lucrări, cum ar fi De re ae‑ dificatoria, Il trattato della pittura e i cinque ordini architettonici, spirit mul‑ tilateral, este în același timp și unul dintre principalii practicieni. Prin
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
Renașterii era la apogeu: însă el tindea către o perfecțiune a formelor, căutând în exemplele arhitecturii clasice romane elemente care să‑i permită atingerea idealurilor. Această frumusețe a formei concepută pe baza canoanelor matematice, izvo‑ râtă din studiul operelor din antichitate, a condus la adevărate realizări la Florența ca și la Roma; armonia generală a proporțiilor imprimând un carac‑ ter de seninătate gravă, reținută. Edificiile realizate de Michelangelo aduc prin tendința către grandios și colosal o orientare cu totul nouă în
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
stilistic, secolul al XVII‑lea a fost o perioadă de tranziție. După artificialitatea manierismului artiștii erau în căutarea unor noi căi de exprimare. Frații Annibale și Augustino Carracci din Bologna au încercat să reînno‑ iască pictura printr‑o reîntoarcere la antichitate și la Renașterea matură. În opoziție cu frații Carracci, întâlnim pictura lui Caravaggio, care prin tehnica de clar‑obscur bogată în contraste de un naturalism surprinzător și de un puternic dramatism al sentimentelor, a fost adoptată de numeroși alți pic
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
pentru a interpreta mesajul evanghelic și aplicarea lui concretă în viața omului. Aceasta nu înseamnă că geniul uman nu și‑a găsit și alte sugestii sti‑ mulatoare și în alte contexte religioase. Este suficient să ne amintim de arta din antichitate mai ales cea greacă și romană precum și cea a civilizațiilor foarte vechi din Orient: totuși rămâne adevărat că, în virtutea dogmei centrale a întrupării cuvântului lui Dumnezeu creștinismul oferă artistului un orizont deosebit de bogat în motive de inspirație. În finalul acestei
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
reprezinte din ce în ce mai fidel omul și natura. Ele se apropie de natură tratând mai liber temele religioase și mai exact realitatea care le servea de model. Figurile reprezentate încep să devină portrete. Sculptura Renașterii se în‑ toarce la materiile nobile ale antichității, la marmura cu grăuntele fin care cu timpul ia tonul cald al pielii și la bronzul care permite modelajul fin și mișcările vii. Arta Renașterii a creat genuri noi cum ar fi: bustul‑portret, medalia, statuia ecvestră. Sculptura își concentrează
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
formă neîntrecută cele două tendințe ale Renașterii: cultul frumuseții corporale și ilustrarea suferinței privită prin prisma religiei creștine. Dintre toate artele Renașterii, pictura este cea mai modernă deoarece artiștii s‑au exprimat mai direct și mai complet și fiindcă influența antichității a fost mai redusă decât în domeniul arhitecturii și sculpturii. În secolul al XVI‑lea apogeul picturii Renașterii este atins în operele lui Leonardo da Vinci, Raffaelo Sanzio, Michelangelo Buonarroti și în cele ale venețienilor Giorgione, Tiziano, Veronese. Renașterea este
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
construit în stil gotic era ridiculizat fiind comparat cu un arici în timpul Renașterii. De altfel o astfel de respinge‑ re a abstractizării gotice face parte din temperamentul italian. Nevoia de concret s‑a materializat prin reîntoarcerea la natură și la antichitate dar și la studiul științelor naturale. Nu trebuie uitat faptul că totuși spiritul meticulos al preciziei și indubitabilului era o condiție pentru revolta ce se pregătea mocnit la nivelul mentalității nordice de desprindere religioasă de Roma. Senzualismul italian se regăsea
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
meticulos al preciziei și indubitabilului era o condiție pentru revolta ce se pregătea mocnit la nivelul mentalității nordice de desprindere religioasă de Roma. Senzualismul italian se regăsea în toate sectoarele vieții italiene și devenise deja obositor față de rigoarea nordică. Vocea antichității era din ce în ce mai auzită în Italia. De la repulsia origi‑ nară creștină față de antichitate, creștinismul papal s‑a văzut în situația de a face o curbă completă către reintegrarea acesteia prin simpla identitate între stilul de viață papal, clerical în general, cu
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
pregătea mocnit la nivelul mentalității nordice de desprindere religioasă de Roma. Senzualismul italian se regăsea în toate sectoarele vieții italiene și devenise deja obositor față de rigoarea nordică. Vocea antichității era din ce în ce mai auzită în Italia. De la repulsia origi‑ nară creștină față de antichitate, creștinismul papal s‑a văzut în situația de a face o curbă completă către reintegrarea acesteia prin simpla identitate între stilul de viață papal, clerical în general, cu cel roman în special. Imediat după arta bizantină în arta occidentală culoarea
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]