4,162 matches
-
lux, frânează această întâlnire a perspectivelor. Mijloacele alocate cercetării sunt atât de inegal repartizate încât numeroși cercetători africani, asiatici, sud-americani sau din Oceania caută refugiu în universitățile și institutele occidentale. Nord sau Sud, Est sau Vest, un curent viguros al antropologiei contemporane a întors definitiv pagina nostalgiei și a căutării de paradisuri pierdute pentru a încerca să înțeleagă lumea așa cum este ea. Viziunea conservatoare a moștenirii culturale, reificată de cuvântul "tradiție", a favorizat o concepție prea simplă a schimbării sociale, în
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
la transa posesiei, că schimburile "globale" sub formă de transporturi de orice fel, de migrații, transferuri de bunuri pe distanțe lungi și pe durate îndelungate nu datează de la inventarea mașinii cu abur. Trebuie eliminată neînțelegerea care persistă în a considera antropologia fie ca o căutare a originilor sau a paradisurilor pierdute, fie ca inventarul rezistențelor față de occidentalizare. Rolul antropologilor nu este de a descoperi grupuri necunoscute, nici de a acoperi lacunele atlasului cultural mondial, ci, mai degrabă, de a propune o
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
care le dă sens. Pentru acest lucru, ei trebuie să ia măsura transformărilor din lumea noastră (ingineria genetică, tehnologiile informației, imaginile digitale) și a provocărilor majore care i se pun în față: disparitatea bogățiilor, distrugerile mediului înconjurător, noile pandemii. Mizele antropologiei din secolul XXI nu se referă la dispariția sau la păstrarea societăților denumite "tradiționale", ci la relațiile dintre grupuri, la interacțiunile între ceea ce ține de local, observabil din punct de vedere empiric pe teren și ceea ce ține de global sau
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
sau la păstrarea societăților denumite "tradiționale", ci la relațiile dintre grupuri, la interacțiunile între ceea ce ține de local, observabil din punct de vedere empiric pe teren și ceea ce ține de global sau mondial. Etnografia, metodologia fundamentală pe care se bazează antropologia, are ceva de spus despre o lume în care grupurile virtuale de presiune, rețelele informatice, biotehnologiile, fluxurile (de capitaluri, de imigranți, de mesaje), imaginile digitale străpung bariera etanșă, prin definiție imperfectă, a societăților și a culturilor. La granițele istoriei, antropologiei
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
antropologia, are ceva de spus despre o lume în care grupurile virtuale de presiune, rețelele informatice, biotehnologiile, fluxurile (de capitaluri, de imigranți, de mesaje), imaginile digitale străpung bariera etanșă, prin definiție imperfectă, a societăților și a culturilor. La granițele istoriei, antropologiei și sociologiei și noi trebuie să reflectăm astăzi la ultimele forme de dezvoltare a individualismului în societățile occidentale. Analiza acestui individualism de consumator trebuie să țină seama de impactul considerabil al mijloacelor de comunicare în masă și de slăbirea instituțiilor
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
acestui individualism de consumator trebuie să țină seama de impactul considerabil al mijloacelor de comunicare în masă și de slăbirea instituțiilor care creează legături sociale, ca familia, rudele, clanul, Statul, Școala și chiar, în pofida salturilor spectaculoase, religia. De acum înainte, antropologia trebuie neapărat să țină cont de diferitele niveluri local, național și "mondial". Științele umane nu pot face economia unei analize contextualizate a relațiilor între indivizi într-un grup dat. Într-adevăr, asistăm, la scară mică sau mare, la frecvente recompuneri
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
Terorismul, Jean Servier Bun de tipar : 2013 • Apărut: 2013 • Format 11 × 18 cm Iași, str. Grigore Ghica Vodă nr. 13 • cod 707027 Tel. Difuzare: 0788.319462 • Fax: 0232/230197 editura ie@yahoo.com • www.euroinst.ro 1 Marc Augé, Jean-Paul Colleyn, Antropologie, traducere de Camelia Grădinaru, Editura Institutul European, Iași, 2013, p. 23. 2 Ibidem. 3 Ibidem. 4 Ibidem. 5 Ibidem, p. 100. 6 Cristina Gavriluță, "Lumea văzută prin ochii antropologului vizual. Interviu cu Jean-Paul Colleyn", în volumul Sacrul și californizarea culturii
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
despre religie și globalizare, București, Editura Paideia, 2008, p. 188. 7 Marc Augé, Jean-Paul Colleyn, op. cit., p. 102. 8 Ibidem. 9 Ibidem, p. 30. 10 Ibidem, p. 31. 11 Ibidem, p. 44. 12 Pentru detalii asupra subiectului vezi Nicu Gavriluță, Antropologie socială și culturală, Editura Polirom, Iași, 2009, pp. 210-216; 250-257. 13 Amănunte despre semnificațiile metafizice, juridice, politice, sociale și religioase ale darului se regăsesc și în volumul meu, Mentalități și ritualuri magico- religioase. Studii și eseuri de sociologie a sacrului
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
21 A se vedea Alain Coulon, L'ethnométhodologie, PUF, "Que sais-je?", ediția a V-a, Paris, 2002. 22 Claude Lévi-Strauss, 1960, reluat în Anthropologie structurale II, 1973, pp. 25 și 48. -----------------------------------------------------------------------2 1 NICU GAVRILUȚĂ Prefață MARC AUGÉ, JEAN-PAUL COLLEYN Antropologia
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
mai degrabă caracter de probabilitate, iar progresul nu este o lege universală 9. Noul curent derivat din evoluționism încearcă să-și argumenteze punctul de vedere prin rezultate concrete, empirice, nu numai din sociologie, ci și din domenii conexe acesteia. Astfel antropologia, prin doi reprezentanți își aduce aportul la înțelegerea neo-evoluționismului. Etnologul american Leslie White își concentrează atenția pe modul în care evoluează cultura, ca și creștere a dominației naturii de către om. Cultura are o anumită autonomie față de celelalte aspecte ale vieții
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
mai degrabă un continuum. 2.2.2. Perspective teoretice actuale în cercetarea comunității După ce au debutat cu metode caracteristice monografiei (realizate de antropologi ca R. Redfield și M. Gluckman), studiile comunitare au devenit începând cu anii 1920-1930 foarte frecvente în antropologie și sociologie. Comunitatea a devenit un concept foarte seductiv, datorită valorii lui simbolice și aspiraționale, datorate faptului că face referire la calități umane extrem de dezirabile. Continuând analiza fenomenului comunitar și lăsând în urmă contribuțiile sociologilor clasici, trebuie amintite alte cinci
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
articulare cu acestea. Granița, în termenii lui Barth, trebuie înțeleasă ca fiind de factură socială si nu neapărat teritorială. Concepția lui Barth a deschis calea multor altor teoretizări ale semnificațiilor conceptului de graniță 40, astăzi vorbindu-se chiar de o antropologie a graniței. Mai aproape de noi, Anthony Smith, caracterizează grupurile etnice prin combinarea a șase trăsături (Smith, 1999a): * Un nume sau o emblemă specifice; Existența unui mit al unei descendențe comune; * Memorie colectivă și tradiții comune; * Unul sau mai multe elemente
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
sau politic (națiunea) (Smolina, 2003: 259-261). O definiție mai complexă spune că etnicitatea este acea stare percepută și perpetuată prin interacțiune socială de către un grup de oameni ce împărtășesc același model cognitiv etnic (Coggeshall, 1986). O altă definiție din sfera antropologiei sociale, explică etnicitatea ca fiind acel aspect relațional caracteristic unor grupuri ce consideră că le este specifică o anumită diferență din punct de vedere cultural, iar această diferență este recunoscută și de alte grupuri. (Eriksen, T, 2002) Diferențele culturale nu
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Laura și Rotariu Traian (coord.), 2005. România socială. Drumul schimbării și al integrării europene. Conferința anuală a Asociației Române de Sociologie și a Asociației Române de Promovare a Asistenței Sociale (Cluj-napoca, 2004), vol I, Cluj-Napoca, Editura Eikon. Balandier, Georges. 1998. Antropologie politică. Timișoara: Editura Amarcord. Banciu, Dan și Rădulescu, Sorin. 1996. Sociologia crimei și criminalității. București: Casa de Editură și Presă "Șansa" SRL. Barth, Fredrik. 1976. Los grupos etnicos y sus fronteras. La organización social de las diferencias culturales. Introducción. FEC
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Interiorul locuinței. Organizarea interiorului, în Irimie, Cornel, Dunăre, Nicolae și Petrescu, Paul (coord.) Mărginenii Sibiului. Civilizație și cultură populară românească. București: Editura Științifică și Enciclopedică. Caramelea, V., Vasile. 1961. Considerații demografic-antropologice asupra migrațiunilor populației din Mărginimea Sibiului, în Probleme de Antropologie, vol. VI, Editura Academiei Republicii Populare Române. Caramelea, V., Vasile. 2006. Satul Berivoiești, Muscel. Obștea Moșnenilor. Pitești: Editura Universității. Cartwright, Andrew. 2001. Avoiding collectivisation: land reform in Romania 1990-92. Worging paper nr. 50, Rural Transition Series, http://www.liv.ac
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Institutions and Technologies for Subsistence Agriculture: How to Increase Commercialization în Abele, Steffen, Frohberg, Klaus (eds). 2003. Subsistence Agriculture in Central and Eastern Europe: How to Break the Vicious Circle. Halle, Institute of Agriculture Development In CEE. Levi-Strauss, Claude. 1978. Antropologia structurală. București: Editura Politică. Lorenzi-Cioldi, Fabio și Doise, Willem. 1996. Relațiile între grupuri: identitate socială și identitate personală, în Neculau, Adrian (coord). 1996. Psihologie Socială. Aspecte contemporane. Iași: Editura Polirom. Luca, Sabin, Adrian, Pinter, Zeno, Karl și Georgescu, Adrian (coord
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
sau boală. Între ele există numeroase și variate nuanțe de care trebuie să țină seamă. Un factor important ce poate determina sensul vieții sau destinul unei persoane îl reprezintă frustrările, conflictele și stările complexuale. Boala psihică nu înseamnă, în spiritul antropologiei psihopatologice, numai o stare de alteritate a persoanei, ci și un mod de viață, un tip de existență particulară, nevrotică, psihotică etc. Observația este acțiunea de a privi cu atenție ființele, lucrurile, evenimentele, fenomenele pentru a le studia, supraveghea și
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
Colecția MENTALITĂȚI, ANTROPOLOGIE ISTORICĂ, ISTORIE CULTURALĂ HISTORIA MENTIS 6 Coordonatorul colecției este Laurențiu Vlad Anca Filipovici este doctor în istorie al Universității BabeșBolyai din ClujNapoca, având ca domenii de interes științific identitățile regionale și locale, istoria culturală și socială, istoria educației. A publicat
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
dinspre poststructuralism, feminism, noul istorism sau postcolonialism. În accepția lui Nünning, naratologia postclasică beneficiază de o serie de evoluții din teoria literară și culturală cum ar fi receptarea scrierilor influente ale lui Hayden White, criza poststructuralismului, întoarcerea spre istorie, cultură, antropologie și etică și ascensiunea interesului pentru ceea ce Jerome Bruner numește construcția narativă a realității . Narratology or Narratologies? nu expune o istorie particulară despre naratologie, ci dezvoltă imaginea exploziei de abordări teoretice din naratologia ramificată a lui David Herman dominată de
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
de strălucită carieră la Spitalul Sf. Spiridon. Cariera soților Rainer, începută la Iași, a continuat apoi, tot mai strălucit, la București, unde Francisc Iosif Rainer s-a impus ca un distins medic, profesor, șef de catedră, întemeietor al școlii de antropologie și al institutului cu același profil. Ca o încununare a activității sale pe tărâm didactic și științific, Iosif Rainer primește, în anul 1937, titlul de membru de onoare al Academiei Române și, mai apoi, în anul 1940, la retragerea din activitatea
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
puțin bust intrat în câmpul medaliei, nimbat de inscripția PROFESORULUI DR. FR. I. RAINER OMAGIU 1940 (fig 116av). Reversul, prin reprezentări foarte sugestive (discobolul sculptorului Myron, din secolul al Vlea î.e.n, profilat pe imaginea Parthenonului), face trimiteri la antropologie în general, dar și la cursul de anatomie plastică, susținut de profesorul Rainer la Școala de Arte Frumoase, cât și la conducerea de către acesta a Institutului de Educație Fizică și organizarea Catedrei de Anatomie din cadrul acestuia (fig. 116rv). Inscripția, cu
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
București, 2007. Pomeranz, Kenneth, Marea diveregență. China, Europa și nașterea economiei mondiale moderne, Editura Polirom, Iași, 2012. Popescu, Gheorghe, Evoluția gândirii economice, Editura ,,George Barițiu", Cluj-Napoca, 2000. Popper, Karl, Societatea deschisă și dușmanii ei, Editura Humanitas, București, 2005. Radkowski, Georges-Hubert, Antropologie generală, Editura Amarcord, Timișoara, 2000. Ralea, Mihai, D., Contribuții la știința societății, Editura Casei Școalelor, București, 1927. Randell, Keith, Jean Calvin și Reforma târzie, Editura ALL, București, 1996. Rădulescu-Motru, Constantin, Personalismul eenergetic și alte scrieri, Editura Eminescu, București, 1984. Rădulescu-Motru
[Corola-publishinghouse/Science/84935_a_85720]
-
despre intelectualii din Franța, Pascal Ory și Jean-François Sirinelli 3 situează istoria intelectualilor la răspîntia istoriilor politică, socială și culturală; totuși, se face foarte rar referire la alți oameni de știință decît cei din domeniul științelor așa-zis umane (sociologie, antropologie, științe politice, psihologie socială, economie și lingvistică). Prin intermediul studierii unui grup particular, Grupul celor Zece, această lucrare propune o reflecție asupra influenței, în Franța anilor `70, a noilor concepte și practici științifice dezvoltate mai ales în biologie, fizică și informatică
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
transdisciplinaritate vom ajunge în viitor la o paradigmă a intelectualității care va depăși paradigma încă limitată pe care unii ar dori să o centreze prea mult pe științele sociale. Chiar dacă științele sociale au progresat deoarece țin cont de noțiuni de antropologie, economie și de istorie, le lipsește relația cu conceptele de informație și de complexitate. În opinia mea, ele nu pot ajunge la o nouă paradigmă. B.C. V-ați gîndit la un efect pervers al folosirii termenului de "transdisciplinaritate"? Mai puteți
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
întrebării. Puțini responsabili puneau efectiv în discuție noțiunea de progres. În Grupul celor Zece, ne-am dat seama, mulțumită lui, de catastrofele la care putea conduce supraîncălzirea creșterii. Dezbaterea a fost animată. François Meyer a deveni președintele Societății franceze de antropologie. A plecat în Aix-en-Provence și își continuă și acum cercetările. În 1993, a scris în Transversales un articol destul de pesimist numit Le rush technologique (Precipitarea tehnologică). B.C. Jacques Delors a asistat la unele dintre întîlnirile dumneavoastră? J.R. Da, la cîteva
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]