3,713 matches
-
ha. Parohia avea în îngrijire spirituală 380 familii cu 1.548 credincioși. În acel an, comunitatea ortodoxă din Burdujeni-Sat era păstorită de preotul paroh Dimitrie Berariu (născut în 1898). După cum se vede într-o fotografie a bisericii publicată în acel anuar, în acel an biserica nu avea pridvorul de pe latura sudică. În timpul păstoririi preotului Dumitru Hrițcu (1957-1986) s-au realizat mai multe lucrări de reparații și întreținere la biserica parohială. Între anii 1984-1986, s-au pictat în frescă pereții interiori ai
Biserica Sfânta Treime din Suceava () [Corola-website/Science/317467_a_318796]
-
Bucovina. Este vorba de acoperișul segmentat, realizat din plăci de țiglă roșie. Acestei restaurări i se datorează probabil și tencuiala cu ciment a fațadelor și decorul realizat din cărămidă nesmălțuită și smălțuită a firidelor și ocnițelor. După cum se precizează în ""Anuarul Mitropoliei Bucovinei pe anul 1937"", Biserica "Sfântul Ilie" din Sfânt Ilie avea o casă parohială de cărămidă, o sesie parohială de 12 ha, o sesie a cântărețului de 3 ha și o sesie a ponomarului de 1 ha. Parohia avea
Biserica Sfântul Ilie din Sfântu Ilie () [Corola-website/Science/317461_a_318790]
-
cluburile, și media regionale și naționale, care nu au suficiente resurse pentru a acoperi toate cluburile în mod corespunzător. Agențiile de știri filtrează articolele locale și le evidențiază pe cele de interes național. De obicei, majoritatea sporturilor importante publică un anuar de succes la începutul sezonului sportiv, care constituie o sursă valoroasă de evidențe și statistici. Probabil cel mai cunoscut este Wisden, almanahul jucătorului de crichet, ce a înregistat statistici ale jocului timp de mai bine de un secol și care
Sursele media () [Corola-website/Science/321981_a_323310]
-
poezie ani, în revista Cosânzeana, Cluj (revistă literară condusă de Dr. Sebastian Bornemisa) nr. 115, din 10.08.1925, publicând la pag. 237, poezia „Liniște”, (cu această revistă continuă colaborarea timp de câțiva ani). În aceiași perioadă colaborează la revista „Anuarul Liceului” și revista „Someșul” din Dej, (săptămânal independent). Primele publicații literare le semnează cu pseudonim I.V. Cătană (Dicționar al Presei Literare Românești, de I Hangiu, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1987, p. 311 „Scînteia”). A absolvit Universitatea „Regele Ferdinand I
Aurel Zegreanu () [Corola-website/Science/321411_a_322740]
-
Pop, C. Maniu, R. Boilă.). Este doctor în Științe juridice și Științe de Stat - „Doctoreum Juris Universi” - cu teza „Administrația Justiției”, nr. 47 din 08.01.1934, Facultatea de Drept, Universitatea „Regele Ferdinand I” nr. 1733/1934, Ministerul Instrucțiuni (vezi Anuarul Universității, lista doctorilor în drept promovați în anul universitar 1935 - 1936, poziția 121, pag. 24 - Senatul Universității. Rector Prof Florian Ștefănescu Goangă). În guvernarea Goga - Cuza, între anii 1937 - 1938, până la Lovitura de Stat care a instaurat Dictatura Regală (Consiliul
Aurel Zegreanu () [Corola-website/Science/321411_a_322740]
-
Direcția Arhivelor Statului. Muzeul Central Militar i-a solicitat ajutorul pentru a descifra inscripțiile de pe armele orientale. În ultimii ani de viață, a fost fondator și președinte de onoare al Societății de Orientalistică din România și a contribuit la redactarea anuarului „Studia et Acta Orientalia”. A murit la data de 7 aprilie 1973, în București. În decursul timpului, el a adunat o impresionantă arhivă de lucrări științifice pe următoarele teme: mărturii armenești despre români, izvoare turcești despre români, izvoare referitoare la
H.Dj. Siruni () [Corola-website/Science/316477_a_317806]
-
numărau decât 56%. În anul 1912, cu ocazia centenarului anexării Basarabiei, numărul total al populației era de 2.496,054 locuitori dar nu mai era menționat numărul moldovenilor, care nici nu mai apăreau în 1910, după spusele lui Casso. În Anuarul statistic al Imperiului Țarist, evaluări oficiale îi reduceau acum la 48%. Importantă a fost de asemenea mișcarea studenților din Universitatea din Dorpat condusă de [Gheorghe Chicu, Ion Pelivan, Vasile Ouatul și Alexandru Griscov. Membrii acestei organizații se angajau să lupte
Mișcarea de eliberare națională a românilor din Basarabia () [Corola-website/Science/328854_a_330183]
-
orbită. Așa se face că, după doar câțiva ani - odată cu lansarea pe orbită a primilor sateliți și cu aselenizarea - povestirea a devenit depășită. În afara carierei scriitoricești, Asimov era ținea și conferințe, ceea ce a făcut ca numele său să apară în anuarul agenților de conferențiari. Organizația care edita anuarul i-a cerut la un moment dat să scrie o povestire care să apară în carte, lucru pe care Asimov l-a făcut în 1981. Povestirea aparține seriei Multivac. Asimov colabora cu Field
Vântul schimbării () [Corola-website/Science/325373_a_326702]
-
câțiva ani - odată cu lansarea pe orbită a primilor sateliți și cu aselenizarea - povestirea a devenit depășită. În afara carierei scriitoricești, Asimov era ținea și conferințe, ceea ce a făcut ca numele său să apară în anuarul agenților de conferențiari. Organizația care edita anuarul i-a cerut la un moment dat să scrie o povestire care să apară în carte, lucru pe care Asimov l-a făcut în 1981. Povestirea aparține seriei Multivac. Asimov colabora cu Field Enterprises Inc., pentru care scria anual câte
Vântul schimbării () [Corola-website/Science/325373_a_326702]
-
prin intermediul cărora au avut loc discuțiile au utilizat istoriografia, literatura și cinematografia, în studierea principalelor narațiuni ale victimelor, ale perpetratorilor de crime și a martorilor, în situații diverse din timpul Holocaustului. Unele articole din carte au fost introduse ulterior în Anuarul Institutului Leo Baeck, 2004. Rezultatele Conferinței pe tema „Vecini de moarte” au fost publicate în Jurnalul „Mittelweg” 36, al Institutului de Științe Sociale din Hamburg. Alte numeroase publicații ale membrilor asociați ai institutului se ocupă cu istoria actuala a Germaniei
Institutul Bucerius () [Corola-website/Science/325391_a_326720]
-
privește instituția muzeului gherlean, aceasta a apărut în anul 1881 ca muzeu școlar la Preparandia din Gherla. Așadar la baza muzeului de istorie au stat mai multe coleții de piese, dintre care unele aparținând Societății Astra, Muzeului Armenesc, colecția de anuare a Liceului Teoretic „Petru Maior”, precum și o parte dintre colecțiile muzeului din comuna Sic. În anul 1951 muzeul de istorie din Gherla a fost transformat în muzeu raional, funcționând la acea vreme într-o clădire de pe strada Avram Iancu, care
Casa Karácsonyi din Gherla () [Corola-website/Science/324988_a_326317]
-
funcționa în aceeași plasă și comuna Herăstrău, formată din satele Herăstrău, Podu Șchiopului, Ungureni și Vetrești, având în total 517 locuitori ce trăiau în 142 de case. În această comună funcționau o biserică și o școală mixtă cu 19 elevi. Anuarul Socec din 1925 consemnează cele două comune în aceeași plasă. Comuna Nistorești avea aceeași compoziție și 1064 de locuitori, iar comuna Herăstrău avea 580 de locuitori în cele patru satel ale ei. În 1950, comunele au fost arondate raionului Năruja
Comuna Nistorești, Vrancea () [Corola-website/Science/323570_a_324899]
-
de Repta al Bucovinei și Dalmației. Vechea biserică de lemn a fost desfăcută și mutată în satul Bădeuți din apropierea orașului Rădăuți. Locul unde se afla masa altarului a fost împrejmuit cu o construcție circulară de scânduri. După cum se precizează în ""Anuarul Mitropoliei Bucovinei pe anul 1937"", Biserica "Adormirea Maicii Domnului" din Câmpulung Moldovenesc avea o casă parohială de cărămidă, o casă a cooperatorului de cărămidă, o sesie parohială de 12 ha, o sesie a cooperatorului de 6 ha, o sesie a
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323652_a_324981]
-
a introdus în biserică și lumina electrică. Tot în 1912 s-a înlocuit policandrul cel mare în greutate de 300 kg cu unul nou, care a costat 210 coroane, Policandrul vechi a fost donat Școlii Speciale. După cum se precizează în ""Anuarul Mitropoliei Bucovinei pe anul 1937"", Biserica "Sf. Nicolae" din Câmpulung Moldovenesc avea o casă parohială de cărămidă, o sesie parohială de 12 ha, o sesie a cântărețului de 3 ha și o sesie a ponomarului de 1 ha. Parohia avea
Biserica Sfântul Nicolae din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323694_a_325023]
-
a înființat o parohie proprie la Brașca. În anul 1907 slujea aici ca paroh preotul George Abager, născut în 1867, preot din 1895. Cantor al bisericii era Alexandru Teleagă, născut în 1858 și angajat din 1893. După cum se precizează în "„Anuarul Mitropoliei Bucovinei pe anul 1937”", Biserica „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din Brașca avea o casă pentru expozit parohial din lemn, o sesie parohială de 12 hectare, o sesie a cântărețului de 3 hectare și o sesie a ponomarului de
Biserica de lemn din Brașca () [Corola-website/Science/323152_a_324481]
-
de 1 hectar. Parohia avea în îngrijire spirituală 188 familii cu 657 credincioși. În acel an, comunitatea ortodoxă din Brașca era păstorită de preotul expozit parohial Octavian Burac (născut în 1910). După cum se observă dintr-o fotografie publicată în acel anuar, biserica avea numai trei încăperi: pronaos, naos și altar și era acoperită cu draniță. Bisericii i-a fost adăugat ulterior un pridvor în partea de vest. De asemenea, învelitoarea din draniță a acoperișului a fost înlocuită cu una din tablă
Biserica de lemn din Brașca () [Corola-website/Science/323152_a_324481]
-
părțile cele mai vechi ale construcției, de o vechime mai mare decât secolul 18. Modelul bisericilor de lemn fără tindă este cel mai vechi cunoscut, fiind o trăsătură arhaică în arhitectura sacrală de lemn de la noi. Datarea lăcașului, într-un anuar bisericesc de la 1909, din anii 1742-1743 trimit la anul 7251 al erei bizantine. Datarea nu se poate verifica, însă se presupune originea ei într-o pisanie sau însemnare, pierdută între timp. Nu se poate stabili dacă această datare marchează momentul
Biserica de lemn din Ioanicești-Găbrieni () [Corola-website/Science/323235_a_324564]
-
nordic al pronaosului s-a pictat următoarea pisanie: ""În timpul Împăratului Francisc Iosif I și a Mitropolitului Arcadie, a parohului Simion Cobilanschi, s-a zugrăvit în anul 1900, biserică zidită din anul 1870-1877, de pictorul Anton Orobic"". După cum se precizează în ""Anuarul Mitropoliei Bucovinei pe anul 1937"", Biserica "Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil" din Mihoveni avea o casă parohială de cărămidă, o sesie parohială de 12 ha, o sesie rezervată pentru cooperator de 6 ha, o sesie a cântărețului de 3 ha
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Mihoveni () [Corola-website/Science/323293_a_324622]
-
lângă altarul bisericii din Cacica, pe monumentul său funerar aflându-se următoarea inscripție: ""Parohul JLARIE BĂDĂLUȚĂ păstor de suflete din comunile Părteștii-de-Sus și Căcica, prin a cărui stăruință s'a zidit și sfințit această biserică. 1-VIII-1858-9-V-1916"". După cum se precizează în ""Anuarul Mitropoliei Bucovinei pe anul 1937"", Biserica " Sfântul Ioan cel Nou" din Cacica avea o casă parohială de cărămidă, o sesie parohială de 12 ha, o sesie a cântărețului de 3 ha și o sesie a ponomarului de 3 ha. Parohia
Biserica Sfântul Ioan cel Nou din Cacica () [Corola-website/Science/323308_a_324637]
-
la locul numit "Via lui Damian", arată originea străveche a obiectelor descoperite aici, legindu-le de cea dinții epoca a vieții umane. Totul e dovedit de el și urmărit în detaliu. Ca profesor la Șimleu Silvaniei, face o largă propagandă în "Anuarul liceului Simion Bărnuțiu", cu două studii : Privire generală asupra morjologiei Sălajului, și al doilea, intitulat: Măgura Șimleului. Ulterior, devine șef de catedră la Institutul Politehnic din Timișoara, la catedră de zăcăminte minerale și geologie economică. Încă în vremea cînd se
Emil Lobonțiu () [Corola-website/Science/324035_a_325364]
-
de îndrumări pentru organizarea și efectuarea de drumeții și de note de călătorie. Această carte a fost scrisă la îndemnul lui Emanoil Bucuța. Această carte a fost denumită de Perpessicius un ""adevărat vademecum al drumețiilor"". În cel de-al doilea anuar al Bucegilor publicat în 1927, Emanoil Bucuța caracteriza astfel această carte: ""Cartea munților e cea mai frumoasă floare sădită în grădina literaturii românești, pe care Bucura a adus-o din drumuri de treizeci de ani. Cu ea, scriitoarea ne însoțește
Bucura Dumbravă () [Corola-website/Science/324117_a_325446]
-
crucilor din piatră sau din beton. Înfățișarea stâlpilor evocă vârsta și rangul decedatului (tânăr, bătrân, fecior sau căsătorit etc.). O lucrare importantă este cea a lui Gheorghe Pavelescu "Pasărea suflet. Contribuții pentru cunoașterea cultului morților la românii din Transilvania," în Anuarul arhivei de folklor, VI, 1942, "Ethnos. Studii de etnografie și folclor", I, Sibiu, 1998. Stâlpii funerari sunt însoțiți uneori de porumbei, dacă cel decedat este tânăr necăsătorit sau copil. El a denumit aceste reprezentări ”păsări ale sufletului” care pot fi
Stâlp funerar () [Corola-website/Science/326576_a_327905]
-
doilea deceniu al secolului 19. În catagrafia Argeșului de la 1824, în Bărbălani este menționată o biserică de lemn cu hramul „Cuvioasa Paraschiva”, "„pe moșiea Cotmenii, făcută de diaconul Ioan [Schițean] i Drăghici ..., epistații moșiei”", alternativ "„Drăguț ot Cotmeana”". Într-un anuar al Mitropoliei din 1909 este notată o renovare la anul 1859. În Anuarul Eparhiei Argeșului de la anul 1934 biserica era în stare de ruină. În lipsa unor inscripții certe, istoricii au datat biserica nuanțat. Radu Crețeanu o datează de pe la anul 1790
Biserica de lemn din Bărbălani () [Corola-website/Science/326570_a_327899]
-
menționată o biserică de lemn cu hramul „Cuvioasa Paraschiva”, "„pe moșiea Cotmenii, făcută de diaconul Ioan [Schițean] i Drăghici ..., epistații moșiei”", alternativ "„Drăguț ot Cotmeana”". Într-un anuar al Mitropoliei din 1909 este notată o renovare la anul 1859. În Anuarul Eparhiei Argeșului de la anul 1934 biserica era în stare de ruină. În lipsa unor inscripții certe, istoricii au datat biserica nuanțat. Radu Crețeanu o datează de pe la anul 1790, interpretând probabil datele catagrafiei de la 1824. Nicolae Stoicescu ia în considerare schimbarea de
Biserica de lemn din Bărbălani () [Corola-website/Science/326570_a_327899]
-
actualul Palat al Telefoanelor, la 27 mai 1896, la cinci luni după reprezentația pariziană, a avut loc prima reprezentație "high-life", cum numea presa, a cinematografului Lumière în România. [Clădirea se afla pe strada Clemenței 1 (azi C. A. Rosetti), cf. Anuarului Bucurescilor 1883, 1885] În perioada interbelică, "L’Indépendance Roumaine" avea un tiraj de 6000 de exemplare. În perioada 1919-1922, director al publicației "L'Indépendance Roumaine" a fost Gheorghe Matei Corbescu (1876-1923?), fruntaș politic liberal, publicist, prefect al Capitalei în anii
L’Indépendance Roumaine () [Corola-website/Science/326714_a_328043]