7,447 matches
-
ca forme ale unei facultăți de cunoaștere, dar nu se raportează la experiență, fiind transcendente și aducând alături de condiționatul propriu experienței, care capătă "formă" prin categoriile intelectului, necondiționatul. Atunci când există pretenția imanenței Ideilor prin raportare la experiență, se produce cunoaștere aparentă; și se întâmplă astfel, pentru că rațiunea, în funcționarea sa pură prin Idei, "nu se raportează niciodată de-a dreptul la obiecte, ci la conceptele intelectului despre ele."122 În legătură cu cea de-a doua problemă dacă poate fi indicată aparența pe
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
spre necondiționat. Cum a apărut acesta? Ce rost are el în proiectul lui Kant, care încearcă să facă ordine în spațiul cunoașterii veritabile? Pentru a răspunde la astfel de întrebări, trebuie să trecem de la diferența dintre cunoașterea veritabilă și cunoașterea aparentă, ca un prim temei al analiticii și dialecticii transcendentale, la o altă diferență, care este temeiul însuși al celei dintâi. Această nouă diferență are drept termeni fenomenul și aparența. Termenii tocmai numiți sunt atât de legați cu ceilalți doi care
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
diferență, care este temeiul însuși al celei dintâi. Această nouă diferență are drept termeni fenomenul și aparența. Termenii tocmai numiți sunt atât de legați cu ceilalți doi care au constituit diferența anterioară este vorba despre cunoașterea veritabilă și de cea aparentă -, încât punerea lor în discuție înseamnă o continuare a celei vechi. Fenomenul și aparența sunt obiectele celor două specii de cunoaștere. Totuși, legătura aceasta este mediată de o diferență "formală", asupra căreia Kant zăbovește mai degrabă în Estetica transcendentală, acolo
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
analitica și dialectica își pot dezvălui alte aspecte decât cele puse deja în evidență. De fapt, dacă ceea ce vom putea descoperi în orizontul nou deschis condiționează ceea ce a fost semnificativ în orizontul tocmai părăsit diferența dintre cunoașterea veritabilă și cea aparentă ca o condiție a analiticii și dialecticii, apoi diferența dintre forma a priori și obiect, de asemenea ca un temei, mai adânc decât cel dintâi, al analiticii și dialecticii atunci, poate, vom căpăta șansa de a vorbi despre un temei
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
obiectul ei ca atare (ea însăși realizată, și nu doar ca un simplu concept, care poate rămâne fără un obiect potrivit), atunci conceptul acesta este unul sofistic, iar manipularea lui rațională (rațiocinantă, de fapt) creează alte sofisme, adică o cunoaștere aparentă. Pe de o parte, în fiecare din aceste instanțe ale teoriei lui Kant despre fenomen și aparență își anunță prezența și anumite sensuri non-judicative, semnalate mai sus. Pe de altă parte, materialul, substanța, "obiectul" prelucrat pe întreaga schemă a "criticii
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
de determinarea sa judicativă. Cele două determinări logice (judicative), formal și alethic, deși resemnificate fenomenologic, socotite, altfel spus, existențiali, nu-i lipsesc enunțului; astfel încât, condiționarea sa (a enunțului) în structura factică din care face parte ar putea să fie doar aparentă. E drept, formalul nu mai constă acum decât în abstracție: ființarea-simplu-prezentă, corelatul "obiectual" al enunțului, survine prin abstragerea tuturor sensurilor ustensilice ale ființării-la-îndemână. Dar nu cumva în felul acesta formalul semnifică tocmai ordinea în care este operată abstracția, atestând astfel
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
timpului și a statutului (poziției) său (sale) în orizontul dictaturii judicativului. Mai trebuie spus, de asemenea, că anumite aspecte ale constituirii fenomenale în regim judicativ și non-judicativ vor fi puse în discuție în partea a doua a acestei interpretări. O aparentă revenire la legătura non-judicativă a timpului și ființei ceea ce ar putea însemna, în limbajul lui Heidegger, repotențarea gândirii non-metafizice (și non-enunțiative etc.) descoperim în Zeit und Sein / Timp și ființă, conferința din 1962. Revenirea este întruchipată într-o reechilibrare a
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
din structura în cauză la timp; în privința celei de-a treia sarcini, lucrurile se complică, oarecum, dat fiind faptul că cele trei acte din structura formei ideologie devin posibile tocmai prin prezentuirea timpului din a doua timporizare, adică printr-o (aparentă) scoatere din scenă a chemării trecutului și survenirii viitorului, ca ecstaze temporale. În al patrulea rând, trebuie arătat că trecerea de la logic la ontologic nu este suficientă bineînțeles, în orizontul de operare a reducției judicative pentru ca dictatura judicativului să ajungă
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
care e vorba în capitolul 13 al primei epistole adresate de Apostolul Pavel corintenilor. Scurt acces de optimism Mi se întâmplă rar. Din ce în ce mai rar. De regulă, ceea ce văd, ceea ce aud, ceea ce trăiesc mă indispune până la depresie. Și totuși, fără motiv aparent, fără iluzii și fără speranțe utopice, mă trezesc, uneori, cuprins de o nerezonabilă încredere în soarta lumii. Iată, îmi spun, lucrurile funcțio nează: există încă versiuni cordiale ale luminii solare, există încă tineri sfioși și bine crescuți, există o mul
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
ai lui Moș Crăciun, aflat în pericol. Moș Crăciun, simbol al necredinței, ce paradox ! Căci, în povestea aceasta, totul se petrece ca și cum Biserica ar adopta un spirit critic însetat de onestitate și de adevăr, în timp ce raționaliștii se fac apărătorii superstiției. Aparenta inversare a rolurilor este de ajuns pentru a sugera că această poveste naivă acoperă niște realități mai profunde. Ne aflăm în fața unei manifestări simptomatice pentru o evoluție foarte rapidă a moravurilor și a credințelor, în primul rînd în Franța, dar
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
este păstrată, cu toate momentele ei și cu fiecare dintre nuanțele ei ; dar și mai dificil, pentru că în asemenea ocazii, prea rare, ne dăm seama de extrema complexitate a transformărilor sociale, chiar și a celor mai mici, și pentru că motivele aparente pe care le atribuim evenimentelor ai căror actori sîntem diferă foarte mult de cauzele reale care ne conferă un rol în cadrul acestora. Astfel, ar fi prea simplu să explicăm dezvoltarea celebrării Crăciunului în Franța numai prin influența Statelor Unite. Împrumutul este
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
importanță moralizatoare, se regăsește sub aceeași formă sau sub forme foarte asemănătoare de la un capăt la altul al celor două Americi. În anii de imediat după descoperire, a fost auzită de călători sau de misionari în Mexic, Brazilia, Perú... în ciuda aparentei sale insignifianțe, ea manifestă o uimitoare stabilitate, nu numai în spațiu - din Canada pînă la țărmurile Atlanticului de Sud și pînă la Anzi -, ci și în timp, de vreme ce relatările culese cu mai bine de patru secole în urmă nu diferă
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
le propun miturile se vor dovedi adecvate acestei lumi și apropriate pentru a ilustra unele aspecte ale ei. Drept urmare, înțelegem mai bine fap tul că unul dintre părinții fizicii cuantice, Niels Bohr, și-a îndemnat contemporanii, pentru a depăși contradicțiile aparente ale acesteia, să se îndrepte către etnologi și poeți. Către etnologi deoarece, recunoștea el încă de acum patruzeci de ani în fața acestora reuniți în congres, „diferențele tradiționale dintre culturile umane seamănă în multe privințe cu modurile diferite, dar echivalente, în
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
s-au oprit Germania și Anglia, sau cea a deismului voltairian care l-a înlocuit în Franța nu erau deloc inevitabile. Italia și chiar Spania vor putea ușor să le depășească, tot așa cum Franța a depășit calvinismul. În compensație pentru aparenta lor rămînere în urmă, meridionalii vor trece direct de la catolicism la pozitivism. Căci religia Umanității, eliberată de spiritul teologic și de credința într-o revelație, va fi un nou catolicism, luînd termenul în sensul său etimologic de vocație pentru universalitate
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
devenirii sale În Natură, Între biomassă - să-i spunem, de exemplu, grăsimea de viezure - și petrol. „Radioalmanah“, 21 septembrie 1996, ora 14,52 5. O istorie ecologică 24 ianuarie 1859. Disonanța dintre dată și vocea proprie altei rubrici este doar aparentă. Căci desemnarea - nu alegerea - ultimului principe moldovean a avut loc „la elefant“; expresia desemna Muzeul de naturale din Iași care ființa - și În aceeași clădire - ca și astăzi. Și, Încă, societatea umană, În sânul căreia se desfășoară istoria, e un
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
necesar direct din atmosferă, exploatându-și rizosfera, adică microflora solului din imediata apropiere a rădăcinilor. Iar prolificitatea ei proverbială o ajută și pe ea și pe noi și pe mine pentru un alt comentariu. Un bun prieten Îmi reproșa o aparentă inconsecvență: că sunt ostil vânatului, nu și culesului, după expresia lui tot un fel de vânătoare, căci și plantele sunt ființe. Cu păpădia Însă, treaba e alta. Chiar dacă, culeasă intensiv, vreuna piere, locul Îi va fi luat deîndată de o
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
cam săracă pentru cercetător, dar acceptabilă dacă acela mai visează ca amine acum... Dar arianul 5 e În antiteză cu semiticul 6 și dublul său, duzina - de ouă, de exemplu - adică cheltuiala. În schimb, chinezii au găsit că antiteza e aparentă, căci 5 sunt elementele - filosofice - ce alcătuiesc lumea, dar 12 anii ce rostuiesc ciclurile după care ea trăiește. Vița adoră piatra, În adâncul solului. La fel iedera, dar pe aceea a zidului pe care ea se cațără. Și ambele o
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
potasiu, iar nu sodiul din hrană, pisica câștigă și negentropie, adică ideea care-i va ordona pe mai departe trupușorul ei de cadână... Istețimea pisicii nu se oprește aici. Tortura la care-și supune prada, jucându-se cu ea, e aparentă. Acel animal n’are nici o șansă, căci e rănit de moarte. Dar, În jocul care pentru el Înseamnă speranță și luptă, nu-și simte agonia. Pisica e, În acest caz, glontele care nimerește un ostaș În plin atac, respectiv pe
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
exemple, unele care au nevoie chiar de omătul de acum. Iarna e de fapt anotimpul regenerării, iar asta din pricina plantelor, acelea care, cu pâinea și cuțitul În mână, vreau să spun Soare și clorofilă, și-au permis o adevărată dar aparentă risipă, expediind energie nu numai În propria biomassă ori În fructe, dar chiar În sol. E vorba de substanțele alelopatice prin care ele Își „reglează conturile“ cu suratele ori concurentele, dar care sunt, fără știința lor, un fel de conserve
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
cunoaștem chiar totul... Dar, chiar și așa, găsesc scuzabil feleșagul plantelor: n’au creier, nici măcar sistem nervos. Ceea ce are omul, care Însă până și pe semen - caz unic În lumea animală - Îl ucide, Încă cu toată ferocitatea, reală nu doar aparentă. Doar un exemplu: un condamnat pus la zid, cu un pluton de execuție În față, cu un grefier care-i citește sentința; ba chiar fumându-și - subliniez - ultima țigară, aflat În situația când aparține singurei specii care nu doar conștientizează
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
se poate de nefericită ca finalitate, mai ales că nici măcar printre rânduri nu se Întrevede globalitatea, finalitatea feleșagului lor. Cu scene - zicem noi - spectaculare, căci atât de pervertiți cum ne-am complăcut să devenim, găsim spectaculoasă taman ferocitatea - fie ea aparentă. Ce să mă mai mir? Ce erau altceva luptele gladiatorilor sau, cum Însuși Seneca le pomenea, spectacole? Chiar Înlocuite, printr’un pacifism aparent, acela creștin - la urma urmei cu o istorie plină de cruciade și războaie -, prin cursele de care
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
spectaculare, căci atât de pervertiți cum ne-am complăcut să devenim, găsim spectaculoasă taman ferocitatea - fie ea aparentă. Ce să mă mai mir? Ce erau altceva luptele gladiatorilor sau, cum Însuși Seneca le pomenea, spectacole? Chiar Înlocuite, printr’un pacifism aparent, acela creștin - la urma urmei cu o istorie plină de cruciade și războaie -, prin cursele de care de pe Hipodromul bizantin, În care Învingătorul trecea literalmente peste cadavre... Și ce e chiar sportul - culmea! - promotorul fair play-ului și, culmea din
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
taman dintr’un ostil vas de laborator... Dar mai ales pentru promisiunea de a vă deveni oaspete radiofonic. Știți de ce? Pentru că un om care a săpat 5 fântâni, care Înainte de a fi ministru dar deja academician, a aruncat la coș aparenta Înjosire călcând pas cu pas Prutul, palpându-l precum pe bolnav medicul, nu poate decât să iubească Natura și să-și dorească adunați lângă el pe toți care simt la fel chiar dacă nu simt Încă. À propos de ministru, și
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
câini, Încredințându-ți soarta politicianului... Și à propos de Înțelepciunea nevoii: Iată cu ce ocupă alții În aceeași vreme În care zisele lui sărbători au transformat Iașii Într’un bâlci medieval, cu gunoaiele - materiale și umane - de rigoare... Scuze pentru aparenta răutate; În fond, sunt părintele pisicii negre de vinerea. Și un ultim à propos: 14 octombrie e și ziua Chișinăului, care și-a permis doar un festival al vinului, nu al veneticei beri... Era să uit: Cum Îl cheamă pe
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Pui gaz peste foc. Dar nu știi că asta e o servitute - culmea, În consecința unei lungi lupte, căci ce nu face omul pentru a-și complica situația? - e o servitute deci, a condiției de om civilizat. Te contrariază acest aparent pleonasm? Cum cred că simte și acela care trage cu urechea la conversația noastră? Păi, bine, a existat odată și un om necivilizat, acela abia căzut din copac. Vezi tu, atunci făceam ca și tine: cel mai tare, cât era
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]