15,564 matches
-
să joace un anumit rol în economia generală a epocii, deși diminuat față de perioada precedentă, căpătând în schimb un rol strategic din ce în ce mai important odată cu începuturile penetrării puterilor occidentale (britanici, francezi, spanioli) în regiune. Tot din evul mediu datează întemeierea de către arabi a primelor porturi pe coasta meridională a peninsulei arabe, odată cu apetența emirilor locali pentru expansiunea către Africa de est și odată cu dezvoltarea rutelor comerciale între Europa șiAsia de sud.Așa s-au dezvoltat nucleele portuare Masqat,Aden, folosite până în prima
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
epocii, deși diminuat față de perioada precedentă, căpătând în schimb un rol strategic din ce în ce mai important odată cu începuturile penetrării puterilor occidentale (britanici, francezi, spanioli) în regiune. Tot din evul mediu datează întemeierea de către arabi a primelor porturi pe coasta meridională a peninsulei arabe, odată cu apetența emirilor locali pentru expansiunea către Africa de est și odată cu dezvoltarea rutelor comerciale între Europa șiAsia de sud.Așa s-au dezvoltat nucleele portuare Masqat,Aden, folosite până în prima jumătate a secolului al XIX-lea drept baze de
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
locali pentru expansiunea către Africa de est și odată cu dezvoltarea rutelor comerciale între Europa șiAsia de sud.Așa s-au dezvoltat nucleele portuare Masqat,Aden, folosite până în prima jumătate a secolului al XIX-lea drept baze de plecare către factoriile arabe înființate pe țărmul oriental al Africii (Zanzibar, Kilwa, Mombasa, Mogadishu). După începerea epopeii coloniale europene din a doua jumătate a secolului al XIX-lea și mai ales după inaugurarea Canalului Suez în 1869, rutele maritime ce traversează spațiul arab au
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
factoriile arabe înființate pe țărmul oriental al Africii (Zanzibar, Kilwa, Mombasa, Mogadishu). După începerea epopeii coloniale europene din a doua jumătate a secolului al XIX-lea și mai ales după inaugurarea Canalului Suez în 1869, rutele maritime ce traversează spațiul arab au devenit tot mai solicitate, iar infrastructurile portuare din regiunile adiacente au fost dezvoltate de europeni, de data aceasta în calitate de puncte de sprijin strategice în lungul noii rute deschise de canal. Aceste valențe geostrategice au rămas în vigoare până astăzi
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
deschise de canal. Aceste valențe geostrategice au rămas în vigoare până astăzi, când ruta în cauză asigură principala legătură comercială dintreAsia și Europa și reprezintă unul din principalele trasee de pe Glob de “afluire” a hidrocarburilor. În atari condiții, periferiile litorale arabe constituie importante aliniamente strategice echipate cu infrastructuri navale civile și militare, aflate în orizontul de interes atât al diferitelor puteri exterioare, cât și al puterilor regionale arabe și nearabe (vezi Capitolul 4.2.2.1. Prioritățile centrilor de putere în
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
principalele trasee de pe Glob de “afluire” a hidrocarburilor. În atari condiții, periferiile litorale arabe constituie importante aliniamente strategice echipate cu infrastructuri navale civile și militare, aflate în orizontul de interes atât al diferitelor puteri exterioare, cât și al puterilor regionale arabe și nearabe (vezi Capitolul 4.2.2.1. Prioritățile centrilor de putere în spațiul arabofon - interese strategice comerciale și militare). În prezent spațiul arabofon are o deschidere maritimă de 25.129 km., adică 54,3% din perimetrul său teritorial, procent
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
3.429 km. (13,7% din conturul maritim total), Marea Mediterană - 5.734 km. (22,8%), Marea Roșie - 6.240 km. (24,8%), Oceanul Indian - 6.737 km. (26,8%), Golful Persic - 2.989 km. (11,9%). Maritimitatea geografică de care beneficiază spațiul arab reprezintă un atu natural valorificat în mod diferențiat și nu întotdeauna la nivelul cel mai ridicat, distingându-se state ce valorifică bine potențialul maritim și state, de regulă mai puțin dezvoltate și răvășite de conflicte prelungite, pentru care valorificarea maritimității
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
5,5%, Australia Oceania - 5,2%, fiind superioară ca pondere doar celei din Africa subsahariană - 3,3% și C.S.I. - 2,4%. Din acest punct de vedere se remarcă îndeosebi statele al căror teritoriu se află pe traseele ce “străpung” arealul arab, precum ruta atlantico-asiatică prin Gibraltar - Mediterana - Suez - Marea Roșie - Oceanul Indian. Astfel, fără prea mari eforturi proprii, state ca Egipt, Maroc, E.A.U., Oman, beneficiază de uzufructul trecerilor obligatorii prin Gibraltar, Suez, Bab-el-Mandheb sau Ormuz. Acest lucru se realizează fie prin încasarea
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
în calcul volumul și structura tipologică a facilităților portuare dintr-un teritoriu/stat și capacitatea de racord extern oferită de acestea teritoriului pe care îl echipează. A. Volumul și tipologia infrastructurilor portuare Acești parametri dau măsura unor particularități ale spațiului arab sub aspectul echipării cu facilități de navigație (Tabelul nr. 64). O trăsătură distinctă este dată de numărul mare de porturi cu care este echipat spațiul arab nord-african (119 porturi maritime și fluviale - 65,7% din totalul porturilor arabe), comparativ cu
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
A. Volumul și tipologia infrastructurilor portuare Acești parametri dau măsura unor particularități ale spațiului arab sub aspectul echipării cu facilități de navigație (Tabelul nr. 64). O trăsătură distinctă este dată de numărul mare de porturi cu care este echipat spațiul arab nord-african (119 porturi maritime și fluviale - 65,7% din totalul porturilor arabe), comparativ cu arealul arabo-asiatic (62 porturi - 34,3%), în ciuda faptului că statele arabe asiatice (în special bogatele petromonarhii din Golful Persic) dispun resursele necesare și de deschiderile maritime
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
ale spațiului arab sub aspectul echipării cu facilități de navigație (Tabelul nr. 64). O trăsătură distinctă este dată de numărul mare de porturi cu care este echipat spațiul arab nord-african (119 porturi maritime și fluviale - 65,7% din totalul porturilor arabe), comparativ cu arealul arabo-asiatic (62 porturi - 34,3%), în ciuda faptului că statele arabe asiatice (în special bogatele petromonarhii din Golful Persic) dispun resursele necesare și de deschiderile maritime largi, care le-ar fi permis construirea unor amenajări portuare mai numeroase
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
O trăsătură distinctă este dată de numărul mare de porturi cu care este echipat spațiul arab nord-african (119 porturi maritime și fluviale - 65,7% din totalul porturilor arabe), comparativ cu arealul arabo-asiatic (62 porturi - 34,3%), în ciuda faptului că statele arabe asiatice (în special bogatele petromonarhii din Golful Persic) dispun resursele necesare și de deschiderile maritime largi, care le-ar fi permis construirea unor amenajări portuare mai numeroase și de anvergură mai mare. În virtutea valențelor istorice de racord și interfață ale
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
Persic) dispun resursele necesare și de deschiderile maritime largi, care le-ar fi permis construirea unor amenajări portuare mai numeroase și de anvergură mai mare. În virtutea valențelor istorice de racord și interfață ale lumii mediteraneene, în aria nord-africană, spre deosebire de peninsula arabă, existau încă din perioadele anterioare infrastructuri portuare, care au trebuit doar modernizate și adaptate exigențelor modernității. Cele mai dotate state din acest punct de vedere sunt tot din Africa, respectiv Egipt cu 39 porturi maritime și fluviale - cel mai mare
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
portuare, care au trebuit doar modernizate și adaptate exigențelor modernității. Cele mai dotate state din acest punct de vedere sunt tot din Africa, respectiv Egipt cu 39 porturi maritime și fluviale - cel mai mare volum de facilități portuare din lumea arabă, Sudan cu 18 porturi, Algeria și Maroc cu câte 13, Libia cu 12. Unele dintre aceste cifre ascund însă realități cu totul diferite. Dacă pentru Egipt volumul infrastructurii portuare reflectă într-adevăr nivelul său general de dezvoltare, în cazul Sudanului
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
structurii tipologice a infrastructurilor portuare relevă o preponderență covârșitoare a porturilor maritime comparativ cu cele fluviale și fluvial-maritime în toate statele arabofone, ca o reflectare a condițiilor naturale sau a celor economice existente (fig. 108). De altfel, doar 4 state arabe dispun de căi fluviale amenajate pentru navigație, respectiv Egipt și Sudan (pe Nil), Irak și Siria (pe Eufrat); Irakul și Sudanul sunt statele arabe cu cea mai semnificativă pondere a căilor fluviale navigabile: 0,78% din rețeaua fluvială navigabilă de pe
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
reflectare a condițiilor naturale sau a celor economice existente (fig. 108). De altfel, doar 4 state arabe dispun de căi fluviale amenajate pentru navigație, respectiv Egipt și Sudan (pe Nil), Irak și Siria (pe Eufrat); Irakul și Sudanul sunt statele arabe cu cea mai semnificativă pondere a căilor fluviale navigabile: 0,78% din rețeaua fluvială navigabilă de pe mapamond, respectiv 0,6%. Irakul și Egiptul, datorită configurației morfo-hidrografice a teritoriilor lor, și-au amenajat o serie de facilități portuare în arealul deltaic
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
hinterlandului teritorial intern cu spațiul economic al mării. B. Structura funcțională a infrastructurilor portuare Ponderea diferitelor tipuri de porturi, funcție de profilele de specializare ale acestora, redau unele particularități ale infrastructurilor maritime caracteristice spațiilor subdezvoltate, deși o bună parte din lumea arabă este bine înzestrată cu resurse materiale (Tabelul nr. 65). Una dintre caracteristici constă în predominarea porturilor mici de interes local, fără o semnificație economică deosebită, ce deservesc în general hinterlanduri de mică anvergură din sfera teritorială a comunităților locale (fig
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
interes local (Egipt - 41% din totalul porturilor proprii, Libia - 41,6%, Algeria - 30,7%, Oman - 50%, Arabia Saudită - 25%), folosite pentru pescuit, pentru tranzit local sau chiar pentru ocupații tradiționale astăzi revolute, precum pescuitul de perle (pe șelful continental din jurul peninsulei arabe). Astfel, porturile de interes local dețin majoritatea în infrastructura portuară a 5 state (Sahara Occidentală, Sudan, Somalia, Comore, Irak), dețin ponderi între 25 - 50% în 10 state (Algeria, Maroc, Egipt, Libia, Tunisia, Eritrea, Arabia Saudită, Oman, Yemen, Siria), iar alte 9 state
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
constituie majoritatea infrastructurii maritime în 3 state (Iordania, Liban și fâșia Gaza); Djibouti și Sahara Occidentală nu au porturi mixte; în restul statelor reprezintă 11 - 50% din infrastructura portuară. Cele 18 terminale destinate exportului hidrocarburilor echipează un număr de 12 state arabe dintre care nu toate sunt deținătoare de resurse petro-gazeifere. Spre exemplu, Libanul deține două terminale la Saïda și El-Mina care reprezintă debușeul mediteraneean a două conducte magistrale petroliere ce pornesc una din Golful Persic și una ca derivație a unei
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
de resurse petro-gazeifere. Spre exemplu, Libanul deține două terminale la Saïda și El-Mina care reprezintă debușeul mediteraneean a două conducte magistrale petroliere ce pornesc una din Golful Persic și una ca derivație a unei conducte de pe teritoriul Siriei, traversează peninsula arabă și aduc țițeiul pe țărmul libanez de unde este transbordat pe nave pentru export. Într-o situație asemănătoare se află terminalul Baniyas din Siria, aprovizionat de conducta care traversează deșertul sirian și aduce hidrocarburile exploatate în câmpurile petrogazeifere din nordul Irakului
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
unui port maritim este de 221 km., valoare ce se situează ușor sub media mondială (247,8 km. de țărm), dar care maschează mari diferențe de densitate între state și între cele cinci fațade maritime ale domeniului arabofon. Astfel, fațada arabă de la Oceanul Indian se caracterizează prin cea mai redusă echipare portuară (19 porturi maritime), exprimată prin cea mai mare lungime de coastă ce revine unui port (377,4 km. de țărm), aici situându-se câteva dintre cele mai subdezvoltate state arabofone
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
cu mult mai mare: Mauritania (un port deservește o suprafață de 515.200 kmp.), Arabia Saudită (268.711 kmp.), Algeria (183.210 kmp.), Somalia (156.834 kmp.), Libia (146.628 kmp.), Sahara Occidentală (133.000 kmp.), Sudan (132.000 kmp.). Majoritatea statelor arabe de dimensiuni mai reduse (16 state), au mărimile hinterlandurilor deservite de porturi sub media regională: Malta (158 kmp.), Bahrain (332 kmp.), Comore (723 kmp.), Liban (2.046 kmp.), Qatar (3.812 kmp.), Kuwait (5.940 kmp.), Teritoriile palestiniene (6.000
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
67): spațiile bine deservite de infrastructurile portuare se caracterizează prin hinterlanduri cu suprafață de până la 50.000 kmp. ce revin fiecărui port și segmente costiere litorale de până la 200 km. lungime pentru fiecare port existent. Cele mai multe state (12) din spațiul arab, plus Israelul, dispun de infrastructuri portuare încadrabile în limitele parametrilor menționați: Liban, Teritoriile palestiniene (fâșia Gaza), Siria, Irak, Bahrain, E.A.U., Kuwait, Qatar, Egipt, Tunisia, Maroc, Insulele Comore, Malta. Cu excepția Comorelor, toate infrastructurile portuare ale statelor menționate sunt situate pe
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
un control insuficient al zborurilor, ca urmare a ordinelor inexacte ale turnului de control. 4.1.1.5. Infrastructura transporturilor prin conducte - repartiție inegală, miză geostrategică plurivalentă Infrastructura transporturilor prin conducte reprezintă principala componentă a sistemului transporturilor speciale în spațiul arab, alcătuită din magistrale destinate transportului hidrocarburilor (petrol, gaze naturale), produselor derivate din acestea (gaze lichefiate, produse de rafinare, produse condensate). Desenul spațial al rețelei de conducte se prezintă sub forma unor nervuri de contact între câmpurile petro-gazeifere de exploatare, terminalele
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
Mării Roșii. Pe cât este de diversificată repartiția spațială a oleoductelor, pe atât sunt de diferite și vechimea lor și gradul lor de utilizare. Primele conducte petroliere au fost construite imediat după începerea exploatării pe scară industrială a hidrocarburilor în peninsula arabă și în Irak, dar datorită complicațiilor conflictuale araboisraeliene ce au urmat întemeierii statului Israel, aceste petroducte au cunoscut un regim de funcționare parțial și cu sincope. Astfel, în anii ’40 a fost construit oleoductul menit să transporte hidrocarburile din nordul
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]