6,861 matches
-
Ideile sale au contribuit la fundamentarea unui adevărat program politic de acțiune în Ardeal, în baza căruia s-a putut constitui acolo una dintre cele mai puternice organizații politice liberale din țară. Alexandru Lapedatu a fost unul dintre liberalii români ardeleni care a înțeles necesitatea unei adaptări a ideilor și acțiunilor formațiunii politice din care făcea parte, la imperativele dictate de noul context social și politic din țară, cu precădere după realizarea Marii Uniri de la 1918. Ajutat de talentul său oratoric
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
consolideze o organizație liberală solidă dincoace de munți. Din aceste considerente se explică, în opinia noastră, afirmația lui Constantin Brătianu, care preciza cu privire la omul politic: ,,D-sa a avut marele merit de a realiza o coordonare a dezideratelor organizațiunilor noastre ardelene și de a asigura solidaritatea lor la lumina doctrinei și tradiției acestui partid”1. Afirmându-se, încă din perioada luptei pentru Unire, ca individualitate marcantă în plan politic, a reușit să susțină, prin diverse mijloace, lupta pentru realizarea unității naționale
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
nașterea fraților Alexandru și Ion Lapedatu, în ,,Cultura națională”, an I, nr. 17, București, 12 septembrie 1996, p. 7. 23 D. Braharu, Ion I. Lapedatu. Note bio bibliografice..., p. LIX. 12 ocupând de la funcția de secretar și director al băncilor “Ardeleana” din Orăștie în 1906 și a celei de Asigurare “Albina” din Sibiu în 1911, pe cea de director al Băncii Naționale a României în anul 1928. A ajuns să fie ales în perioada anilor 1944/1945 și guvernator general al Băncii României, după
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
în Istorie și Geografie cu calificativul “Magna cum laude”, procesul formării sale intră într-o fază evolutivă, căreia i se datorează, credem noi, amprenta finală asupra caracterului și concepțiilor. Contactul cu ,,triada critică”, cu membrii comitetului național-studențesc, cu intelectualii români ardeleni ce se manifestau în diferite cercuri și reuniuni culturale și naționale denotă interesul său pentru cunoașterea realităților cu care se confrunta societatea românească la începutul secolului XX, interes care va sta la baza reconstituirii trecutului prin intermediul chestionării aprofundate și de
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
disciplinei de abia afirmată și în plan european. Sunt în discuție studiile: Activitatea istorică a lui Nicolae Densușianu (1846-191164), Petru Maior în cadrul vieții naționale și culturale a epocii sale65, Nouă împrejurări de dezvoltare ale istoriografiei naționale 66 și Istoriografia română ardeleană în legătură cu desfășurarea vieții politice a neamului românesc de peste Carpați 67. Ultimele două au fost scrise cu ocazia deschiderii cursului de Istoria Veche a Românilor la Universitatea din Cluj la 6 noiembrie 1919 și la recepția la Academia Română din 2 iunie
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
București, 1912, p. 10-67. 65 Alexandru Lapedatu, Petru Maior în cadrul vieții naționale și culturale a epocii sale, în Scrieri alese..., p. 80-89. 66 Idem, Nouă împrejurări de dezvoltare ale istoriografiei naționale, în Scrieri alese..., p. 56-80. 67 Idem, Istoriografia română ardeleană în legătură cu desfășurarea vieții politice a neamului românesc de peste Carpați, în Discursuri de recepție la Academia Română, Ediție îngrijită de Octav Păun și Antoaneta Tănăsescu, Editura Academiei Române, București, 1980, p. 161-169; vezi și în Prelegeri universitare inaugurale. Un secol de gândire istoriografică
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
Xenopol, la Nicolae Iorga a propus un curs de istoria istoriografiei române ,,de la anonimii analiști la istoricii zilelor noastre”, după cum el însuși spunea. Cursul a devenit realitate, odată cu numirea sa ca profesor. El trasa și principalele direcții pe care istoriografia ardeleană trebuia să le urmeze. În ordinea priorităților, Lapedatu îndemna la cercetări de istorie medievală, în sfera istoriei politice, la ample investigări de istorie culturală, instituțională, socială și economică. Cu acest prilej el sesiza și îndatorirea învățământului istoric superior de a
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
Transilvania și Ungaria” 68. Meditația pe marginea istoriografiei naționale a fost una din componentele principale ale concepției istoricului. În 1923, în discursul de recepție la Academia Română revenea la examinarea scrisului istoric românesc. Discursul este o tentativă de explicare a istoriografiei ardelene românești prin raportare la viața politică a românilor ardeleni. Prin cunoașterea istoriei Transilvaniei, Lapedatu a relaționat scrisul istoric cu factorii politici. De aceea a remarcat că istoriografia română din Ardeal s-a născut și s-a dezvoltat în ambianța în
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
a fost una din componentele principale ale concepției istoricului. În 1923, în discursul de recepție la Academia Română revenea la examinarea scrisului istoric românesc. Discursul este o tentativă de explicare a istoriografiei ardelene românești prin raportare la viața politică a românilor ardeleni. Prin cunoașterea istoriei Transilvaniei, Lapedatu a relaționat scrisul istoric cu factorii politici. De aceea a remarcat că istoriografia română din Ardeal s-a născut și s-a dezvoltat în ambianța în care s-a desfășurat viața politică a românilor de peste
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
cu factorii politici. De aceea a remarcat că istoriografia română din Ardeal s-a născut și s-a dezvoltat în ambianța în care s-a desfășurat viața politică a românilor de peste Carpați. Semnalând inexistența unei tradiții istoriografice medievale la românii ardeleni, istoricul precizează, în opinia sa că istoriografia critică ardeleană a fost determinată de împrejurările vieții politice ale secolului al XVIII-lea, care i-au impus și caracterul militant. Faptul se explică prin necesitățile de interes național, cărora a fost chemată
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
română din Ardeal s-a născut și s-a dezvoltat în ambianța în care s-a desfășurat viața politică a românilor de peste Carpați. Semnalând inexistența unei tradiții istoriografice medievale la românii ardeleni, istoricul precizează, în opinia sa că istoriografia critică ardeleană a fost determinată de împrejurările vieții politice ale secolului al XVIII-lea, care i-au impus și caracterul militant. Faptul se explică prin necesitățile de interes național, cărora a fost chemată să răspundă această istoriografie. Istoriografia marilor corifei s-a
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
în contact cu clasicismul, cu opera istorică a umaniștilor și care i-a edificat asupra originii române. În 68 Alexandru Lapedatu, Nouă împrejurări de dezvoltare ale istoriografiei naționale, în Scrieri alese..., p. 69-78. 25 același timp a accentuat aportul erudiției ardelene în istoriografia română modernă. Lapedatu a semnalat și evoluția particulară a istoriografiei românești ardelene, izolată la un moment dat de progresele cercetărilor istorice din România, așa cum aceasta din urmă era mai puțin preocupată până la un timp de istoria Transilvaniei. El
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
asupra originii române. În 68 Alexandru Lapedatu, Nouă împrejurări de dezvoltare ale istoriografiei naționale, în Scrieri alese..., p. 69-78. 25 același timp a accentuat aportul erudiției ardelene în istoriografia română modernă. Lapedatu a semnalat și evoluția particulară a istoriografiei românești ardelene, izolată la un moment dat de progresele cercetărilor istorice din România, așa cum aceasta din urmă era mai puțin preocupată până la un timp de istoria Transilvaniei. El considera că prin studiile lui Nicolae Iorga s-a realizat apropierea dintre istoriografiile naționale
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
a înțeles că opera de cunoaștere a trecutului trebuie să fie și una de organizare a științei istorice. De aceea, a cristalizat un program de cercetare care acorda un loc major Universității, Institutelor și Academiei. 69 Alexandru Lapedatu, Istoriografia română ardeleană în legătură cu desfășurarea vieții politice a neamului românesc de peste Carpați,în Discursuri de recepție... p. 165-169. 70 Ion Agrigoroaiei, România interbelică, vol. 1, Editura Universității ,,Al. I. Cuza“, Iași, 2001, p. 75. 71 Lucian Boia, Evoluția istoriografiei române, Editura “Albatros”, București
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
secretar al Comisiunii Monumentelor Istorice, secția centrală și ca secretar al Comisiunii Istorice a României, unde s-a impus ca susținător al ocrotirii patrimoniului cultural românesc 6. De admirat este exemplaritatea prieteniilor durabile cu intelectualii vremii, în special cu cei ardeleni. A stabilit cu mare parte din ei, colaborări de ordin cultural și mai târziu de ordin politic. Cu Vasile Pârvan, director al Muzeului Național de Antichități și ulterior, coleg cu Alexandru Lapedatu la Universitatea Dacia Superioară de la Cluj, ca profesor
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
decembrie 1916. În aceste împrejurări, guvernul român și armata s-au retras la Iași15, iar Alexandru Lapedatu a fost nevoit să se refugieze și el în capitala Moldovei. La Iași, el a intrat mai activ în mișcarea politică a românilor ardeleni și bucovineni pentru unitatea națională, publicând în “Neamul Românesc” a lui Nicolae Iorga, o serie de articole referitoare la situația în care războiul adusese naționalitățile din Austro Ungaria și asupra acțiunii iredentiste a acestor naționalități. Printre aceste articole se 12
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
dea Partidului Național Liberal, una din cele mai bune organizații politice din țară. Ca lider al organizațiilor liberale din Ardeal, s-a afirmat despre el: ,,D-sa a avut marele merit de a realiza o coordonare a dezideratelor organizațiilor noastre ardelene și de a asigura solidaritatea lor, la lumina doctrinei și tradiției acestui partid 1”. Activitatea sa politică nu s-a rezumat numai la atât, ci s-a dovedit a fi mult mai amplă, odată cu numirea sa ca ministru al Cultelor
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
de la scurt timp de la numirea sa în funcție, omul politic a vorbit la 10 februarie în Camera Deputaților, în numele guvernului despre Vasile Goldiș, apreciindu-l ca fiind ,,un mare român, exponentul calificat al cugetelor și simțămintelor generației de luptători unioniști ardeleni”70. Se poate evidenția faptul că toate acțiunile politice ale lui Alexandru Lapedatu erau susținute de argumentație istorică și culturală. Pentru el, nu exista alt sprijin mai valoros și mai peren decât istoria. A vorbit în 1934 la Blaj, la
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
și graiului românesc”2. Totodată, și-a concentrat activitatea și în cadrul Comisiunii Centrale a Monumentelor Istorice, al cărei președinte a 1 Dorina N. Rusu, Istoria Academiei Române în date (1866-1998), Editura Academiei Române, București, 1997, p. 192. 2 Alexandru Lapedatu, Istoriografia română ardeleană în legătură cu desfășurarea vieții politice a neamului românesc de peste Carpați, în Discursuri de recepție la Academia Română, Ediție îngrijită de Octav Păun și Antoaneta Tănăsescu, Editura Academiei Române, București, 1980, p. 167. 65 fost după dispariția lui Nicolae Iorga, în perioada anilor 1940-1947
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
Ideile sale au contribuit la fundamentarea unui adevărat program politic de acțiune în Ardeal, în baza căruia s-a putut constitui acolo una dintre cele mai puternice organizații politice liberale din țară. Alexandru Lapedatu a fost unul dintre liberalii români ardeleni care a înțeles necesitatea unei adaptări a ideilor și acțiunilor formațiunii politice din care făcea parte, la imperativele dictate de noul context social și politic din țară, cu precădere după realizarea Marii Uniri de la 1918. Ajutat de talentul său oratoric
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
consolideze o organizație liberală solidă dincoace de munți. Din aceste considerente se explică, în opinia noastră, afirmația lui Constantin Brătianu, care preciza cu privire la omul politic: ,,D-sa a avut marele merit de a realiza o coordonare a dezideratelor organizațiunilor noastre ardelene și de a asigura solidaritatea lor la lumina doctrinei și tradiției acestui partid”1. Afirmându-se, încă din perioada luptei pentru Unire, ca individualitate marcantă în plan politic, a reușit să susțină, prin diverse mijloace, lupta pentru realizarea unității naționale
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
ea se datora în mare măsură tocmai studiilor pe care tatăl său avusese grijă să i le asigure. La zece ani Mihail Kogălniceanu a avut șansa de a-l avea ca îndrumător pe călugărul maramureșean Gherman Vida, ce aparținea Școlii Ardelene, apropiat al lui Gheorghe Șincai, care avusese cu el un manuscris al Hronicii lui Șincai. Mihail Kogălniceanu vorbește mai târziu cu o deosebită prețuire despre nemuritorul Șincai ceea ce demonstrează clar influența bătrânului Vida asupra formării sale intelectuale. Tot în cadrul primei
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
ei devenise mult mai larg, cel puțin ca program, și în alte spații. Transformarea începe să fie vizibilă și la noi, începând din jurul anului 1830, abstracție făcând de unele elemente pe care le întâlnim anterior la Dimitrie Cantemir sau Școala Ardeleană. Primul care teoretizează necesitatea lărgirii sferei istoriografiei este Mihail Kogălniceanu . Încă în Histoire de la Valachie, el critica faptul că toți autorii care s-au ocupat până în prezent de analele acestor două principate nu au dat decât biografia principilor, arătând că
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
cunoscută este aceea legată de ideea latinității pure, care s-a reflectat șin faptul că istoria românilor a fost considerată, multă vreme ca o continuare a istoriei românilor. În bună măsură, Mihail Kogălniceanu a preluat în această privință ideile Școlii Ardelene, vorbind despre extirparea națiunii dacilor, după cum reia și unele idei ale contemporanilor privind stăpânirea romană asupra întregii Dacii; Astfel, Mihail Kogălniceanu consideră necesar ca istoria noastră să înceapă cu dacii, apoi, deși vorbește despre stârpirea națiunii lor, se îndepărtează de la
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
istoria noastră să înceapă cu dacii, apoi, deși vorbește despre stârpirea națiunii lor, se îndepărtează de la Eutropius, pe care-l folosește, considerând că unii au reușit să scape în munți, prima afirmație de acest fel în istoriografia noastră după Școala Ardeleană. Mai ales însă, Mihail Kogălniceanu face distincție între romani și români, dând dovadă de o mai bună înțelegere a realității istorice decât unii predecesori sau contemporani de care consideră că este necesar să se departajeze. „ În mine , spune el în
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]