13,008 matches
-
Megalithproblem", pp. 164 sq. 27 Cf. M. Eliade, Le Yoga, pp. 348 sq. 28 B. și R. Allchin, The Birâh of Indian Civilization, p. 136. primele aglomerări importante au fost clădite pe lângă structuri având o funcție ceremonială. In importantul complex arheologic săpat în regiunea râului Porali și cunoscut sub numele de "Edith Shabr Complex", s-a scos la lumină o movilă înaltă de șapte până la doisprezece metri, și numeroase construcții înconjurate de ziduri. În vârf, structura era ridicată în fonnă de
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
în Grecia continentală, într-adevăr, cultura și religia elenică sunt rezultatul simbiozei între substratul mediteranean și cuceritorii indo-eu-ropeni, coborâți din nord. La fel ca și în India, ideile și credințele religioase ale autohtonilor ne sunt accesibile mai ales din mărturiile arheologice, în timp ce cele mai vechi texte, în primul rând Homer și Hesiod, reflectă, în parte, tradițiile năvălitorilor ariofoni. Trebuie să precizăm totuși că Homer și Hesiod reprezintă deja primele faze ale sintezei elenice. 40. Creta: grote sacre, labirinturi, zeițe în Creta
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
fază a minoicului târziu, numită perioada miceniană (~ 1400-1150), se încheie cu invazia dorienilor (către ~1150) și distrugerea definitivă a civilizației cretane. Până la descifrarea Linearului B de către Michael Ventris, în 1952, singurele documente privind cultura și religia minoică proveneau din săpăturile arheologice. Ele rămân și acum cele mai importante. Primele mărturii ale actelor cu intenție religioasă au fost descoperite în peșteri, în Creta, ca de altfel pretutindeni în Mediterana, peșterile au servit mult timp drept locuință, și de asemenea, mai ales după
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
legendare. Dar de o jumătate de 12 Evident, "Iahve" este un anacronism, aici, ca și în toate celelalte pasaje citate până acum, căci numele a fost revelat mai târziu lui Moise. Când Israel era copil." secol, grație mai ales descoperirilor arheologice, unii autori sunt înclinați să accepte, cel puțin în parte, istoricitatea tradițiilor patriarhale. Aceasta nu înseamnă, desigur, că cap. 11-50 din Facerea constituie "documente istorice". Pentru subiectul nostru, puțin contează să știm dacă strămoșii evreilor, acei 'Apiru, erau crescători de
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
De mai bine de un secol, critica s-a străduit să separe elementele "verosimile" și, prin urmare, "istorice", din aceste narațiuni biblice, de masa de excrescențe și sedimentări "mitologice" și "folclorice"23. S-au folosit, de asemenea, documente filologice și arheologice referitoare la istoria politică, culturală și religioasă a egiptenilor, canaaneenilor și a altor popoare din Orientul Apropiat. Cu ajutorul unor asemenea documente se spera să se clarifice și să se precizeze, poate chiar să se reconstituie istoria diferitelor grupuri de evrei
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
spune: felix culpa! La fel cum imortalizarea ratată a lui Demophon a provocat epifania strălucitoare a lui Demeter și întemeierea Misterelor. 97. Inițierile: ceremonii publice și ritualuri secrete Conform tradiției, primii locuitori din Eleusis erau tracii. Cele mai noi săpături arheologice au permis sa se reconstituie în mare parte istoria sanctuarului. Eleusis pare să fi fost colonizat către 1580-1500 î. Hr., dar primul sanctuar (o cameră cu două coloane interioare sprijinind acoperișul) a fost clădit în secolul al XV-lea; și tot
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
lipsa de cunoștințe și de conștiință asupra valorii sale materiale produce desconsiderare, neglijare” și deci „prin conferirea unor valori bănești, realizăm și o operă firească de culturalizare, În sensul că oricine va sesiza că nu este vorba la un obiect arheologic, istoric, o lucrare de artă, o piesă etnografică sau din domeniul științific și tehnicii, doar de așa-zisa valoarea simbolică, ci de una concretă, exprimată În bani, ca atare procedînd cu toată grija și responsabilitatea pentru nepăgubirea ei”. Pe o
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
date după fiecare sursă În parte și completîndu-le, a rezultat o serie nouă de date care, deși nu este destul de completă, totuși este aproape de realitate. Astfel, obiectivele turistice ale Carpaților Meridionali au fost cercetate pe 19 structuri, pornind de la săpături arheologice, ruine, cetăți dacice și castre romane și mergînd pînă la elementele bazei materiale. Dispunem deci așa cum se prezintă și În anexa nr. 1, de o listă aproape, completă a obiectivelor turistice din Carpații Meridionali prezentate nu numai pe structură ci
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
precum și castrul Arutela - Călimănești (VÎlcea), care este parțial reconstituit și care poate fi vizitat. Rețin atenția turiștilor apoi așezările dacoromane de la Moieciu, Cristian și RÎșnov (Brașov) etc. Un rol tot mai important În special În cadrul turismului tematic Îl ocupă rezervațiile arheologice complexe, care pe raza Carpaților Meridionali se găsesc În număr de peste 9 centre. Important de reținut, sunt cele de la: Cetățeni (Argeș); Sat Ohaba Ponor - comuna Pui (așezare din epoca paleolitică și neolitică); satul Valea Lupului - Baru (Villa Rustica), SÎntămăria Orlea
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
și apreciat de toată lumea - că În munții Orăștiei se află complexul de cetăți dacice, inclusiv capitala Daciei „Sarmisegetusa - Regia”, apoi nu prea departe de aceasta, capitala Daciei Romane „Ulpia - Traiana” Sarmisegetusa, pe suprafața cărora au fost făcute serioase cercetări arheologice și au fost scoase la iveală din negura timpurilor, unele obiective de importanță națională și mondială. Odată descoperirile făcute și popularizate rezultatele, acestea au devenit În mod obiectiv elemente de atracție turistică și deci incluse În circuitele și programele turistice
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
propuneri, pentru Îmbunătățirea activității turistice În Carpații Meridionali sub toate componentele sale, În consens de altfel, atît cu cerințele turiștilor, cît și cu condițiile concrete locale. ANEXA nr. 1 Lista obiectivelor turistice pe județe și localități JUDEȚUL ALBA CÎLNIC. - săpături arheologice: - așezare permanentă din perioada de trecere de la neolitic la bronz, - așezare getodacică, - descoperiri numismatice; - m. arh.: cetate taranească, sec. XIII, restaurată Între anii 1961-1964; - m. arheologic: citate pe piatră, feudală; - etnografie și folclor: - formație muzical coregrafică (repertoriu român german), - cetate
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
ANEXA nr. 1 Lista obiectivelor turistice pe județe și localități JUDEȚUL ALBA CÎLNIC. - săpături arheologice: - așezare permanentă din perioada de trecere de la neolitic la bronz, - așezare getodacică, - descoperiri numismatice; - m. arh.: cetate taranească, sec. XIII, restaurată Între anii 1961-1964; - m. arheologic: citate pe piatră, feudală; - etnografie și folclor: - formație muzical coregrafică (repertoriu român german), - cetate țărănească, sec. XIII, restaurată Între anii 1961-1964; - popas turistic. CUGIR. - săpături arheologice: - cetate dacică, - castru roman, la sud de VÎrful lui Petru; - etnografie și folclor: echipa
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
getodacică, - descoperiri numismatice; - m. arh.: cetate taranească, sec. XIII, restaurată Între anii 1961-1964; - m. arheologic: citate pe piatră, feudală; - etnografie și folclor: - formație muzical coregrafică (repertoriu român german), - cetate țărănească, sec. XIII, restaurată Între anii 1961-1964; - popas turistic. CUGIR. - săpături arheologice: - cetate dacică, - castru roman, la sud de VÎrful lui Petru; - etnografie și folclor: echipa de dansuri - călușari - la Vinerea; - rezervație naturală: lac glaciar Șureanu; - animale rare: În munții Șureanu - Capra Neagră, Antilopa de munte (singurul loc În Europa); - hotel și
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
la sud de VÎrful lui Petru; - etnografie și folclor: echipa de dansuri - călușari - la Vinerea; - rezervație naturală: lac glaciar Șureanu; - animale rare: În munții Șureanu - Capra Neagră, Antilopa de munte (singurul loc În Europa); - hotel și popas turistic. GÎRBOVA. - săpături arheologice: - așezare neolitică: Pianul de Jos, așezare omenească din perioada de trecere de la neolitic la bronz: Pianul de Sus; - cetate și așezare dacică; - m. m.: monumentul eroilor din primul război mondial și din războiul antifascist (Pianul de Jos); - etnografie și folclor
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
bronz: Pianul de Sus; - cetate și așezare dacică; - m. m.: monumentul eroilor din primul război mondial și din războiul antifascist (Pianul de Jos); - etnografie și folclor: formație muzical-coregrafică (româno-germană). - Pensiune turistică: Poarta Oilor; - Pensiunea Iedera (Pianu de Sus) SĂSCIORI. - săpături arheologice: - cetate de piatră, - urmele unui castru medieval, sec. II, - ruinele unei cetăți dacice pe dealul Cetățuia din satul Căpîlna, construită din blocuri mari de piatră după sistemul celor din Orăștie; - cetate din pămînt, sec. VIII-IX e.n., pe dealul Ghergheleu, lungă
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Brădetul); CORBENI. - M.i. și de arh. - biserica din satul Bucșănești (1747), ctitor postelnicu Sandu Bucșinescu; - hidrocentrala de la Oești cu lac de acumulare; - popas turistic Dumbrava (căsuțe Încheiate din trunchiuri de brad); CETĂȚENI. - așezare geto - dacă sec. III Î.e.n.; - descoperirea arheologică la punctul Valea Chiliilor din satul Cetățenii din Vale - urmele unor așezări din sec. III Î.e.n. și sec. XV e.n., precum și ruinele a trei biserici; - m. arh. - biserica rupestră (dimensiunea 12/4 m) de pe vîrful dealului Abrud din stînga DÎmboviței
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
a lui Paraschiv Runceanu - zonă etnofolclorică; - cabana Bran; - stațiune climaterică de interes local; - hanul Bran, Cabana Bran și foarte multe pensiuni turistice rurale și agroturistice; - drum de pornire spre cabana Omu din Bucegi; CRISTIAN. - vestigii dacice; - așezare daco -romană; - descoperire arheologică din epoca feudală; - m. arh. - biserică fortificată; - m. arh. - biserică nefortificată; FUNDATA. (altitudinea peste 1100 m) - m. m. - monument al eroilor din 1916 - 1918; - m. de arh. - biserică nefortificată; - vatră folclorică: formație de cor și dans laureată, centru artizanal; - festival
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
localitatea Îndeplinește condițiile pentru a fi declarată „sat turistic”; - animale rare ocrotite de lege - ursul; CORNEA. - m. arh. - biserica „Cuvioasa Paraschiva” (1775) din satul Crușavăț; - m. de teh. pop. - mori de apă; - muzeu școlar de istorie și etnografie; DOMAȘNEA. - săpături arheologice - vestigii din neolitic, eneolitic romană și prefeudal - feudală; - ruinele cetății feudale; - m. arh.: biserica din piatră Sfîntul Atanasie, secolul XVIII; - muzeu școlar de etnografie; - pasul Domașnea - așa numită Poartă Orientală; - locul nașterii savantului Trăian Lalescu (1882 - 1929), care a publicat
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
sporturi de iarnă; OBREJA. - monument comemorativ; - vatra folclorică și etnografică, formație de dansuri laureată, formație de cor renumită; - locul nașterii cîntărețului de muzică populară (doine) Achim Nica; OȚELUL ROȘU. - colecție de etnografie (particulară); - hotel Bistra; - pensiuni turistice. TURNU RUIENI. - săpături arheologice - urme materiale din epoca prefeudală și feudală; - m. arh. și tehnică populară: mori cu roată verticală; - turnul lui Ovidiu, construit În 1467 - avea la Început o formă pătrată cu trei niveluri; - casa memorială a istoricului Patriciu Dragalina din satul Borlova
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
la munte; - festival folcloric interjudețean „Sărbătoarea narciselor”, ținut de regulă În a II-a duminică din mai la Zernești; - m. n.: Poiana narciselor de la Zernești; - condiții optime pentru ca localitățile Borlova și Zernești să fie declarate sate turistice; ZĂVOI. - săpături arheologice - urme materiale din epoca romană și halstatniană; - stațiune climaterică de interes național la Poiana Mărului; - hotel Scorilo la Poiana Mărului cu unități de alimentație publică, hotel Geas III (Poiana MĂrului); - pensiuni la Poiana MĂrului: Florina, Casa cu Meri, Casa Vigh
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Cara, Dolwec, Mili, Pinter Casa Germană, Sucu, Valeria; - vile la Poiana MĂrului: Florina; - tabără școlară „Poiana Mărului”; - lac de baraj artificial - lacul de acumulare „Poiana Mărului”; JUDEȚUL DÎMBOVIȚA BEZDEAD. - izvoare de apă minerală sulfuroase, clorosodice, bicarbonatate; MALU CU FLORI. - săpături arheologice: urme din epoca bronzului; - etnografie și folclor: producție de obiecte de artă populară, formații muzicale populare (fluier, caval, cimpoi); - motel Malu cu Flori; MOROENI. - săpături arheologice: urme din epoca geto-dacică; - m. n. - cascade impunătoare pe rîul Ialomița; - m.n. - cheile (Peșterii
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
JUDEȚUL DÎMBOVIȚA BEZDEAD. - izvoare de apă minerală sulfuroase, clorosodice, bicarbonatate; MALU CU FLORI. - săpături arheologice: urme din epoca bronzului; - etnografie și folclor: producție de obiecte de artă populară, formații muzicale populare (fluier, caval, cimpoi); - motel Malu cu Flori; MOROENI. - săpături arheologice: urme din epoca geto-dacică; - m. n. - cascade impunătoare pe rîul Ialomița; - m.n. - cheile (Peșterii, Tătarului, Zănoagei); - m.n. - Peștera Ialomiței; - rezervația Peștera Ialomiței (225 ha), rezervația Zănoaga; - centrul pomicol și forestier; - hidrocentrala; - lacul de acumulare Scropoasa; - colecție muzeală sătească; - telecabina Peștera-Babele
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
ha), rezervația Zănoaga; - centrul pomicol și forestier; - hidrocentrala; - lacul de acumulare Scropoasa; - colecție muzeală sătească; - telecabina Peștera-Babele; - cabanele Peștera, Zănoaga, Scropoasa, Bolboci, Cota 1000, Popasul la cruce; - tabere școlare: Căprioara, VÎnătorul, Cerbul, Șoimii; - stațiune balneoclimaterică de interes local. PIETROȘIȚA. - săpături arheologice: urme din epoca bronzului; - etnografie și folclor: atelier de țesut covoare, -producție de obiecte de artizanat; - muzee: casa Serb Popescu; - muzeu sătesc (din 1975 - etnografie și artă populară); - expoziție de carte și icoane vechi În cartierul Ioșeni; - punct de plecare
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
și folclor: atelier de țesut covoare, -producție de obiecte de artizanat; - muzee: casa Serb Popescu; - muzeu sătesc (din 1975 - etnografie și artă populară); - expoziție de carte și icoane vechi În cartierul Ioșeni; - punct de plecare spre Munții Bucegi. PUCHENI. - săpături arheologice: urme din epoca bronzului, urme geto-dacice; - centru pomicol; - centru artizanal: arta țesutului. RUNCU. - etnografie și folclor: cioplitorii de furci și de porți de lemn de la Brebu, formații populare muzicale (fluier); VĂLENI. - săpături arheologice: urme din epoca bronzului, epoca romană și
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
de plecare spre Munții Bucegi. PUCHENI. - săpături arheologice: urme din epoca bronzului, urme geto-dacice; - centru pomicol; - centru artizanal: arta țesutului. RUNCU. - etnografie și folclor: cioplitorii de furci și de porți de lemn de la Brebu, formații populare muzicale (fluier); VĂLENI. - săpături arheologice: urme din epoca bronzului, epoca romană și epoca feudală; - etnografie și folclor: producție de obiecte de artă populară, festivalul colindelor laice; - centru pomicol. JUDEȚUL GORJ BAIA DE FIER. - m. n.: Peștera Muierii electrificată din 1963 (prima din țară); - etnografie și
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]