4,796 matches
-
tulpin) din care crește aceast) plant) mare, bogat) iese dintr-o adâncitur) de câțiva centimetri În pavaj. Lumină tremur) prin bolta de frunze. În ziua aceasta nu vreau s) merg mai departe. Am avut aceeași senzație atunci când am vizitat biserică armean), unde b)trânul bibliotecar mi-a ar)țâț colecția să de manuscrise cu miniaturi. Mi-a explicat c) sub pardoseala bisericii se afl) un rezervor str)vechi, care asigură exact gradul de umiditate necesar conserv)rii acestor documente. Că și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
Început s) se dumireasc). În cele din urm), Moshe Își Îmbrac) paltonul și spune: —M) tem c) trebuie s) ne desp)rțim. Lu)m câteva Înghițituri de țuic) româneasc) natural). La Ierusalim poți cump)ra țuic) veritabil). De la un negustor armean de dincolo de vale poți cump)ra vodc) polonez) aromat) sau Stolichnaya. Dar aici nu poți obține nimic comparabil cu țuică aceea curat) din Carpați. Împart aceast) chintesenț) de prune cu Moshe deoarece regret c) trebuie s) plece. M) Întreb prin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
din decembrie 1903.” ... O laudă germanii fiindcă a fost dintre ai lor, o laudă românii fiindcă a devenit a lor - ar zice un necunoscător sau un suflet acru. Dar opera literară a Carmen Sylvei care a fost tradusă în limbile armeană, bulgară, cehă, daneză, engleză, franceză, grecească, italiană, maghiară, neoirlandeză, polonă, română, rusă, spaniolă, suedeză și turcă, această operă nu are nevoie de apărători. Nici nu sar putea găsi atâți vrăjmași care să poată ține piept lumii deprinse a i adora
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
partidului românesc. Iată cum descrie Nicolae Iorga în”Neamul românesc” din Bucovina, București 1905, p.215 situația politică din Bucovina acelui timp: „De o parte aristocrația, alcătuită din coborâtori ai mazililor, boiernașilor celor mici și mai mici ai Moldovei, din armeni și evrei bogați, care au fost și ei înfășurați în mătasa unui titlu de cavaler și baron - culmile până la care se înalță „aristocrația” băștinașă. În sfârșit, din străinii pe care îi aduc funcțiile, căsătoriile cu bucovinene și afacerile (...). Aristocrații au
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
care se înalță „aristocrația” băștinașă. În sfârșit, din străinii pe care îi aduc funcțiile, căsătoriile cu bucovinene și afacerile (...). Aristocrații au pierdut în mare parte moșiile lor, pe care le țin evreii, ei s-au ruinat repede, adică românii și armenii sunt siliți a începe cariera administrativă obișnuită și se văd întrecuți de alții ce se ridică din rândurile celor „mai jos” decât dânșii (...). Toate neamurile se înfrățesc în „aristocrație” prin vorbirea limbii germane. Românește vorbesc cei mai mulți români când nu vor
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
deoarece recrutările au început abia în anul 1831”. ...” În același anuar găsim o statistică din anul 1861 a populației Cernăuțiului tuturor „Hausmeisterilor” și ”lusnicilor” de astăzi, care statistică după neamuri zice așa: români 9177, germani 6944, evrei 4678, ruteni 4113, armeni 171, alte neamuri 1262. Iar pentru districtul Cernăuților aceeași statistică dă următoarele date: din totalul de 29.619 locuitori, 21.068 români și 6.645 ruteni; alții 1906. Aceasta după 87 de ani de dominație străină și de infiltrații galițiene
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
spaime. Jurnal, 1978-1989, vol. I, Editura Victor Frunză, București, 2000. Crăciun, G., Iași, 12-14 septembrie 1985: Vizita celui mai iubit fiu al poporului. Ficțiune și adevăr, Editura Noël, Iași, 2006. Diradurian, Eliza, Amintiri ale unei profesoare și directoare de la Școala Armeană din București (1950-1955), Editura Ararat, București, 2002. Dragomir, Corneliu, Rememorări ale vieții cotidiene din timpul comunismului într-un oraș provincial. Studiu de caz: Drobeta Turnu Severin, Editura Lumen, Iași, 2009. Giurescu, Dinu C., De la Sovromconstrucții nr. 6 la Academia Română. Amintiri
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
intrigă, de ordonare cronologică și de finalitate. Ele se remarcă ușor dacă vom compara unele cărți de memorii (cum ar fi Eduard Ștraub, Mărturii peste timp..., Editura Psyhelp, Bacău, 2000; Eliza Diradurian, Amintiri ale unei profesoare și directoare de la Școala Armeană din București (1950-1955), Editura Ararat, București, 2002; Constantin Sporea, Memorii, Editura Timpul, Iași, 2001; Lăcrămioara Stoenescu, Copii, dușmani ai poporului, Editura Curtea Veche, București, 2007 ș.a.) cu fragmente de interviuri ale unor foști elevi și profesori (vezi, de exemplu, Dan
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
56 bucureștii de altădată La științele naturale Ananescu 12, un conștiincios profesor și foarte serios care nu putea pronunța nici pe c, nici pe ge. De exemplu în loc de geografie zicea gheografie și în loc de măciucă pronunța: măchiucă. Se spunea că este armean. La filozofie Dimitrie Laurian 13, un foarte distins dascăl. La istorie Dragomir 14, cea mai impunătoare figură a liceului. Admirabil explicator, orator de valoare, o podoabă a învățământului.* Aceștia mi-au fost profesorii. Încă din liceu un sentiment se deșteaptă
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Mi-ar fi greu să prelungesc această enumerație, fiindcă nici nu-mi pot reaminti toate transformările făcute în curs de aproape 50 de ani.195 128 bucureștii de altădată 190. Hanul Manuc a fost construit în 1808 de un bogătaș armean, Emanuel Mârzaian (Manuc-bei), în partea de sud-est a fostei Curți Domnești; după 1870, noul proprietar al hanului, Lambru Vasilescu, îl modernizează și-i dă un nume nou, Hotel Dacia; spre 1880 în incinta hanului se amenajează o sală de spectacole
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Giurescu (Istoria Bucureștilor, pp. 267-268) s-a ridicat întotdeauna la un procent destul de important. Printre elementele etnice străine C.C. Giurescu îi enumeră pe greci (care apar menționați pentru prima oară în documente din secolul al XVI-lea), sârbi și bulgari, armeni, evrei (pomeniți documentar începând de pe vremea lui Mircea Ciobanul, prin 1550), unguri (în special secui), germani, albanezi (arbănași) ș.a. E adevărat însă că după Primul Război Mondial, odată cu dezvoltarea impetuoasă a Bucureștilor, deveniți capitală a statului unitar român, populația alogenă
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
în porturi, respectiv cei care lucrau în fabrici. Aceștia din urmă, în Constanța, au fost „mult mai favorizați” din punct de vedere financiar, ajungând la câștiguri de 4 - 8000 lei/lună. Problema socială a apărut în urma afluenței de greci și armeni izgoniți din Imperiul Otoman, care au acaparat locurile de muncă ale autohtonilor. Mai mult, antreprenorii străini au angajat în fabricile lor, în mare majoritate, conaționali, în defavoarea muncitorului român, pe care „îl urăște și îl disprețuiește”. Pentru o mai bună reprezentare
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
în amar și mizerie insuportabilă” din cauza creșterii prețurilor la alimente și a taxelor foarte mari. Tot la capitolul economic s-a înregistrat o agitație a populației în raporturile dintre proprietari și chiriași, în urma „invaziei de străini”, mai ales greci și armeni, care au acaparat piața imobiliară. Acestei probleme i-a pus capăt Legea chiriilor, care a acordat o protecție sporită chiriașilor, astfel că aceștia nu mai puteau fi scoși în stradă la cheremul proprietarului. În Tulcea, din cauza crizei de locuințe, s-
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
fost identificați Alioglu Ismail Bey (pașaport persan), Arnoldov, Sima și Rostovski-Bruharov (toți foști ofițeri de Stat Major în armata țaristă), Lidia Deliss (poloneză, deținea un atelier de pălării în str. Sf. Ștefan nr. 5), Witgenstein și Hasnikov (ruși), Arzuman Arzumanian (armean rus, comerciant de covoare). Alături de aceștia, în serviciul de informații britanic s-au aflat și agenți sovietici, fie infiltrați, fie dubli, monitorizați atent de structurile de contraspionaj locale. În Pasajul Imobiliara a fost identificat un oarecare Zeldin, născut în Soroca
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
rapoarte informative pentru Serviciul de Informații din D.P.S., a efectuat 170 de delegații ordonate de Serviciul Cercetări și 21 acțiuni de urmărire cerute de Serviciul Filaj. Secția a II-a a supravegheat iredentele, organizațiile ruse, mișcarea evreiască, cea germană și armeană, precum și unii din străinii care au vizitat România. Mișcările de stânga au fost în atenția Secției a III-a, care a întocmit 370 de rapoarte, iar la 2 februarie 1937 a fost identificată și neutralizată organizația Partidului Comunist - Biroul Politic
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
evrei originari din Basarabia și Bucovina, 8561 români de naționalitate germană și 38 de supuși germani cu domiciliul în țară. În antiteză, de la 6 martie 1945 și până la 31 decembrie 1947 au părăsit România 449 polonezi, 537 germani și 1742 armeni, care au fost repatriați în Armenia Sovietică. După preluare puterii de către guvernul dr. Petru Groza, acțiunea informativă a D.P.S. a fost intensificată pentru a se cunoaște „întregul complex al vieții politice, sociale și economice” care avea tangență cu ordinea și
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
lituanieni) = păgâni, „letinilor” = catolici etc.). Pe lângă popoarele vecine (maghiari, secui, sași, sârbi, slovaci, bulgari, turci, ruși, polonezi, ucraineni, tătari, huțuli, lipoveni, țigani), toponimia populară Îi cunoaște pe: abhazi, cerchezi, perși, anatolieni, arabi (În forma „arap”, dar și „sărăcin” = sarazin), greci, armeni, albanezi, evrei, morlaci, bosnieci, croați, cehi, lituanieni, germani, francezi, italieni; posibil pe: flamanzi, frizoni, catalani; mai puțin credibil pe tunguși. Se adaugă amintirea unor popoare dispărute (latini, cumani, pecenegi; posibil: alani, cazari; mai controversați: celți, goți, gepizi). Prezența unor astfel
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Camariano despre opera lui Rigas Velestinlis, iar Victor Papacostea despre legăturile dintre românii nord-dunăreni și cei din Epir. Se publică și note de călătorie (Chr. Geagea), studii despre cronici și izvoare istorice, conținând numeroase date și informații privitoare la turci, armeni, albanezi, greci, sârbi, poloni și unguri. Se remarcă studiul lui Nestor Camariano despre cel dintâi jurnal grecesc din București (8/1945) și prezentările de cărți. Mai colaborează Andrei Oțetea, Mihai Berza, Aurelian Sacerdoțeanu, Const. Moisil, Ion Nistor, Ion Moga, Silviu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285579_a_286908]
-
naționalităților conlocuitoare, pref. Ovidiu Papadima, București, 1971; Székely János, Turnul tăcerii, pref. Mihai Beniuc, București, 1973; Tompa László, Lampa lui Diogene, pref. trad., București, 1975; Cartea celor o mie și una de nopți, I-III, București, 1978-1982; Antologie de poezie armeană clasică și contemporană, București, 1981 (în colaborare cu Dumitru M. Ion și Carolina Ilica); Cele șapte călătorii ale lui Sinbad marinarul, București, 1977; Antologie de poezie bulgară de la începuturi până azi, pref. Simeon Hadjikosev, București, 1977 (în colaborare cu Victor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287340_a_288669]
-
BALOTĂ, Nicolae (26.I.1925, Cluj), critic literar, estetician și eseist. Este fiul Adelinei (n. Dragoman), de origine armeană pe linie paternă, și al lui Gheorghe Balotă, avocat. Urmează la Cluj clasele primare la școala „Avram Iancu” (1931-1935), Liceul „G. Barițiu” (1935-1940). În urma Dictatului de la Viena, familia Balotă este obligată să părăsească Clujul. B. își continuă studiile la Liceul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285586_a_286915]
-
are un ren. Aura e mare. Iurie e un nume. Ramura mea are mure. Ene are mere rumene. Nenea Manu ia urma unui ren. 19. Transcrieți propozițiile: Un miner are aur. Manea ne ia mure. 20. Despărțiți în silabe cuvintele: armean; neam; nimenea. 21. Scrieți cuvintele care reprezintă fiecare desen: 16 22. Schimbați ordinea literelor din cuvântul „rac” și formați cuvinte noi. 23. Transcrireți cuvintele: cam, cum., acar, carne, urca, mic, munca, nimic, inamic, camera, crai, crainic, macara, mecanic, canar. 24
Primii paşi în lumea cuvintelor/ Auxiliar curricular pentru perioada preabecedară şi abecedară by Teodora Covrig () [Corola-publishinghouse/Science/697_a_980]
-
și istoria sunt elemente absolut necesare pentru înțelegerea nașterii anticristologiei „sistematice”. Expunerea lui Irineu despre Anticrist ocupă capitolele 25-31 ale cărții a V‑a a amplului tratat polemic Aduersus haereses; singurele versiuni integrale ale acestuia se păstrează în latină și armeană. Antonio Orbe a consacrat un întreg volum de mai multe sute de pagini traducerii și comentării capitolelor amintite, volum care a constituit pentru noi principala sursă de inspirație și principalul partener de dialog. Ceea ce diferențiază demersul nostru de cele anterioare
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
număr de aleși, capabili să trăiască potrivit „legii lui Dumnezeu”. Cf. The Old Testament Pseudepigrapha II, 1985, pp. 443‑462. . Cf., de asemenea, mărturia lui Pliniu cel Bătrân, Istoria naturală V, 27, 4. . Nouă triburi și jumătate, în versiunea siriacă, armeană, prima versiune arabă și cea mai mare parte a versiunilor etiopiene. Temeiul scripturistic al acestui număr se află la Num. 34,14 sq.; Deut. 29,8; Iis. Nav. 4,12: Dumnezeu i‑a alungat din pământul făgăduinței pe Ruben, Gad
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
moarte. A fost executat la Jilava pe 17 decembrie 1954. Kerop Keropeian (pr. Papken Keropeian)1tc " Kerop Keropeian (pr. Papken Keropeian)1" Kerop Keropeian era al doilea fiu al protoereului Nerses Keropeian, stabilit în România după prigoana suferită de poporul armean în 1915. Kerop, născut în 1893, în Bardizag (Armenia bizantină), a fost hirotonit preot pe 13 septembrie 1936, devenind părintele Papken Keropeian 2. A fost preot paroh în Focșani, Bălți și Constanța, însă a fost caterisit din cauza arestării, pe motive
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
fost hirotonit preot pe 13 septembrie 1936, devenind părintele Papken Keropeian 2. A fost preot paroh în Focșani, Bălți și Constanța, însă a fost caterisit din cauza arestării, pe motive politice. Condamnat la 7 ani de detenție pentru că înlesnise fuga unui armean în Turcia și pentru că i s-au găsit la percheziție cocoșei de aur, a fost schingiuit cu un sadism ieșit din comun. La începutul lui 1951 a fost bătut în camera 104 din Gherla, iar Cornel Popovici enumeră torturile la
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]