8,108 matches
-
austriacă distinctă până în anul 1786, când a fost inclusă în provincia Galiția. În timpul Revoluției de la 1848, românii bucovineni au întocmit un memoriu de 12 puncte, prin care cereau, între altele, desprinderea Bucovinei de Galiția. Urmarea a fost că prin Constituția austriacă din anul 1849 Bucovina a fost declarată ducat, condus de un guvernator. După anul 1775 împărații Austriei au dus o politică de germanizare treptată a Bucovinei. Pe acest teritoriu au fost colonizați mulți germani, evrei, ucraineni, polonezi etc, astfel că
DIN TRECUTUL BASARABIEI, BUCOVINEI ŞI ŢINUTULUI HERŢA. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ioan Murariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1666]
-
au dus o politică de germanizare treptată a Bucovinei. Pe acest teritoriu au fost colonizați mulți germani, evrei, ucraineni, polonezi etc, astfel că structura demografică a populației s-a modificat mereu în defavoarea românilor. Dar bucovinenii au protestat deseori împotriva stăpânirii austriece. Amintim marea manifestație națională de la Putna din anul 1871, cu ocazia împlinirii a 400 de ani de la sfințirea mănăstirii. Între principalii organizatori ai serbării s-a aflat și tânărul student și poet Mihai Eminescu. Puțin mai târziu, în 1877, bucovinenii
DIN TRECUTUL BASARABIEI, BUCOVINEI ŞI ŢINUTULUI HERŢA. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ioan Murariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1666]
-
ce este omenesc nu socotesc străin de mine." Sunt OM și doresc să fiu tratat ca atare, în spiritul celei mai profunde și autentice democrații universale: nici rob, nici sclav, nici slugă; și nici mujic, iobag sau șerb; nici... supus austriac! NU! Sunt un OM LIBER! Limpede?? Frica de Domnul este curată, rămâne în veacul veacului... (David 18:10) Începutul înțelepciunii este frica de Domnul. (Psalm 110:10) Doamne, încă mai cred în Tine, cred că exiști undeva, acolo și aici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
despre părinți, strămoși... Strămoșii mei sunt austrieci, am prea puține cunoștințe despre ei. Mergând la Viena, am găsit pe panourile dimprejurul unor șantiere numele lui Rudolf Denk. Inginerul și arhitectul face parte dintr-o ramură a familiei mele, pe trunchiul austriac. Numele Denk mai apare în Boemia, ramuri și frunze ale arborelui. Alois Denk, nume încă prezent pe firme, a fost un bijutier al împăratului Franz Iosef. În România, Denk este o familie bucovineană, apoi moldoveană, începând cu Ambrozie, străbunicul, Adolf
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
amintit de perioada interbelică de la noi, un spațiu în care m-am întâlnit cu diferiți artiști internaționali, în care am avut seri de lecturi publice la diferite galerii de artă ale fundației, am citit din poezia mea iar o actriță austriacă le-a rostit în fața publicului prezent în limba germană (pot spune cu certitudine că managerul Annemarie Türk și ceilalți membri ai Fundației Kulturkontakt Austria sunt cu adevărat profesioniști). Un octombrie 2007 în care am descoperit o capitală europeană cu adevărat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
februarie 1899 În satul Șocarici, jud. Ialomița, azi Călărași. A urmat liceul la Tulcea și a absolvit Școala Superioară de Agricultură de la Herăstrău În anul 1923 cu rezultate excelente, fiind creditat imediat cu o bursă de studii la cunoscuta școală austriacă «Hochschule für Bodenkulture», unde a obținut titlul de doctor În științe agricole, În anul 1926. Lucrarea sa „Importanța și rentabilitatea creșterii vitelor În România după reforma agrară” a fost Întocmită pe baza unor cercetări concrete În țară. aducând orientări economice
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
neplăcut pe aici. Mamă bună, pază bună. Willy Îmi vorbește des de ferma sa și de cele 100 de vaci pe care le are. Mă invită să-l vizitez. Mai am aici un prieten deosebit, pe domnul Baby, de origine austriac din Modling, de lângă Viena. E conferențiar și are casă grea, cu trei copii, iar soția nu câștigă, ocupându-se cu menajul. Dar are altă hibă. E pișcat de morbul politicii hitleriste, e violent și e nevoit să ia drumul țării
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
lor tranșeele dezrobirii. Numai decât dragostea de neam, de limba română a fost mobilul și rostul îndărătniciei muncii gazetărești a unor condeie care au pregătit și contribuit politic și moral la Marea Unire. Stăpâniți peste 200 de ani de asuprirea austriacă și ungurească în Țara Oașului și Maramureș, de cea austriacă 144 de 9 ani în Bucovina, de cea rusească 106 ani în Basarabia, România de la 1918 visa veșnica neatârnare în hotarele ei firești.... Cât privește Bucovina Hurmuzăcheștilor și a „Arboreștenilor
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
începutul acestei luni, în ziua de 3 noiembrie, s-au împlinit 85 de ani de la așa zisa Vece Bucovineană, la care câteva mii de ucraineni au cerut unirea Bucovinei cu Ucraina. ... cele câteva mitinguri organizate în perioada destrămării fostului imperiu austriac, la Cernăuți, precum și în alte localități, au căpătat, cu timpul, mai ales în cuvintele vorbitorilor de serviciu, valoarea unui simbol, a unei manifestări epocale, cum se spune. Pentru că atunci, la 3 noiembrie ar fi fost exprimate năzuințele de veacuri ale
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
numărul 1 găzduiește în foileton un documentar despre religie, iar număr de 19 număr are un supliment în care încap nu numai știri politice dar îndeosebi literatură. Suplimentul din 4 - 16 octombrie publică un proiect al drepturilor fundamentale înfățișate Parlamentului austriac de Comitetul constituțional, dar și multe informații din Țara Românească. Suplimentul nr. 2 cuprinde știri despre situația din Transilvania, o cronică a săptămânii cu informații din Turcia, Serbia, Paris; știri locale, opinia jurnalelor străine și mai ales a celor austriece
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
principala problemă și steaua conducătoare de la întemeierea Bucovinei” și acestei tendințe am subordonat pe celelalte.” - se spune în Bucovina nr. 41 din 14 septembrie 1849. Ținând seama de ponderea populației românești în Bucovina, ziarul devine reprezentantul acestor români față de statul austriac. De aceea, număr de număr Bucovina oferă informații din Sibiu, Blaj, Alba Iulia, Oradea, Năsăud, Arad, fapt explicabil pentru că în redacția ziarului scriau doi ardeleni: Gh. Bariț și Aron Pumnul. Glasul Bucovinei devine și mai prezent după ce Gazeta Transilvaniei a
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
și evenimentelor politice din Principatele Române Moldova și Muntenia. Bucovina răspunzând pribegilor moldoveni din Cernăuți înfierează „terorismul fără pildă al lui Mihai Sturza - atitudine care va duce la moartea ziarului, datorită intervenției consulului rus de la Iași la ministerul de interne „austriac”. Bucovina mai avusese întreruperi în activitate, în 1849, timp de două luni din cauza decretării stării de asediu în Bucovina, în iunie - iulie 1849, din cauza unor articole în care se vorbea „în mod obraznic și răzvrătitor” despre arestarea lui Bariț și
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
și proprietar Societatea „Unirea” care își motivează alegerea numelui foii pe două considerente: a) În timpul stânjenirii aproape depline a vieții românești pe acest pământ, atunci, când la 1848 un curent generos de idei noi, umanitare, a străbătut până la ruginitul imperiu austriac, s-au ivit frații Hurmuzaki ca apostoli fervenți ai acestui curent - organul lor a fost Bucovina care a trăit puțin timp; Bucovina a luminat ca un far nestins și generațiile următoare pe acest colțișor de țară. Includerea acestui nume - Bucovina
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
din august 1919. În articolul „Frați Moldoveni”, în numerele 1 și 2 ale Bucovinei, Constantin Cehan - Racoviță stătea de vorbă cu sătenii îndemnându-i ca, la fapt de seară, să citească Foaia pentru că „... Azi Bucovina e a noastră; azi jandarmul austriac nu te va mai urmări ca Iuda pe Hristos, azi nu vei mai fi străin, nici înaintea legilor, nici înaintea judecăților. Azi suntem cu toții egali și la vot, și la drepturi, și la datorii”... * Clopoțelul, organ învățătoresc, apare în octombrie
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
care cauză a fost numit „cel Sfânt”), fiindcă 44 de războaie a dat în timpul lungii lui domnii și pe toate le-a câștigat. În jurul acestor mănăstiri și împrejurul acestor monumente sfinte pentru români au stat strâns uniți moldovenii în timpul ocupației austriece și la aceste morminte, ca la o adevărată Meca a românismului, s-au dus naționaliștii din Regatul vechi să se închine și să-și întărească credința în ziua eliberării fraților lor. Așa se explică încă un fapt: de ce populația moldovenească
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
25 și 27 decembrie 1916 și expediat la Moscova, valoarea lui se cifra la 321.580.456, 84 lei aur, cuprins în: 1740 casete cu lire engleze în valoare de 22.357.076, 04 lei aur; 530 casete în coroane austriece în valoare de 92.188.488; 726 casete cu mărci germane în valoare de 143.321.750; 48 casete cu lire otomane în valoare de 8.604.996,82; 7 casete cu Carolini (lei românești în valoare de 1.065
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
e moldovenească dreaptă ca în Bucovina, Moldova și Basarabia. Ei au aceeași credință ca și noi, aceleași datini, cântece și povești și, din nefericire, aceleași doruri și dureri pe care le-am avut și noi cât am fost sub stăpânirea austriacă. De sute de ani ei trăiesc acolo în cel mai negru întuneric, sub cea mai neomenească apăsare din partea fostei stăpâniri rusești. ... La 17 decembrie 1918 ei au ținut în orașul Tiraspol, pe malul stâng al Nistrului, o mare adunare la
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Antonie (mai pe urmă mitropolit), fostul eremit și fondator al bisericii de lemn din Horecea. 30 de ani mai târziu apar rușii pentru ultima dată ca dușmani în locurile noastre de aici, asuprind țara prin 142 contribuțiuni. Însă sosirea oștirii austriece (1 septembrie 1774) redă nu numai Cernăuțului, ci întregii țări lung dorita pace... Cernăuțiul dezvoltându-se dintr-un oraș cu 2000 de suflete la impozanta metropolă de azi cu 60.000 de locuitori”... * Din Dicționarul enciclopedic român, Editura Politică București
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Nicu Dracineschi, Nico Cărăuș, Leonida Bodnărescu, Delavamă, G. Coșbuc... * Iată câteva informații de la rubrica de „specialitate” a ziarului menite a mângâia sufletul și mintea cititorilor. Informații referitoare la „Focul din comuna Ștefănești din Județul Botoșani; despre „ofițerii români în armata austriacă spre a studia instituțiile armatei noastre”, dar și despre faptul că „de babele române se teme și moartea”: „la Telega, Gherghina lui Gozu, după ce a zăcut două luni a închis ochii, dar cântându-i să „veniți frați să-i dăm
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
institutului nostru și anume: I.Georgescu, 15 ani de transhumanță în Țările Române (17821797) pag. 3048. În baza documentelor publicate de dl. Ion I. Nistor în vol. XIX, partea I din colecția Hurmuzaki sub titlul „Corespondență diplomatică și rapoartele consulare austriece 17821797”, București 1922, autorul studiază migrațiunile păstorești și condițiunile lor de desfășurare din acel răstimp, migrațiuni atât de importante pentru istoria și dezvoltarea neamului nostru. C. Brătescu, Pecinezii, Pagini de istorie medievală de Georgios, Kedrenos, p.145-154. Sunt traduse din
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
de publicitate, cronica anului școlar 1928-1929, ordonanțe și inspecții importante în anul respectiv, lista manualelor școlare, bugetul, corpul didactic, examene, situații, tablouri și statistici referitoare la elevi și școală, discursuri în diferite ocazii etc. Liceul ființa în baza ordinului ministerului austriac nr.22.260 din 31 mai 1913 și i se acorda dreptul de publicitate la 18 ianuarie 1914 prin ordin al aceluiași minister, reînnoit ulterior. Anuarul pe anul următor publicat de dr. Adam Hodel, directorul liceului, era întocmit cu respectarea
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
mitropolitului Andrei Șaguna” și „Gheorghe Lazăr”. „Pagini uitate „ - despre Alexandru și George Hurmuzachi, ca îndrumători politici și culturali, semna Victor Morariu, iar D. Mameliuc - „Un ceas la George Coșbuc”. Leca Morariu iscălea „Robie” (din carnetul unui român ofițer în armata austriacă), iar V.G. (Vasile Grecu) medalionul „Dionisie cav. de Bejan”. Mai semnau poezie: C. Berariu (La școala mânăstirească), C. Morariu (Mărirea lui Dumnezeu), G. Rotică (Paharul blestemat), iar proză: M.T. Popescu (Înmormântarea Eroului necunoscut), V. Plăvan (Împroprietăririle din Bucovina), traduceri de
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
în timpul luptelor de la Plevna, când tocmai se împlineau 100 de ani de la luarea Bucovinei de către Austria, când stăpânirea sărbătorea cu tot fastul evenimentul, românii bucovineni, tinerii, sau abținut ostentativ serbării, și punându-și sufletul alături de ieșeni, care răspunseseră actului provocator austriac printr-o mare demonstrație de doliu în amintirea decapitării domnitorului Grigore Ghica, făcându-se mesagerii sufletești ai românilor bucovineni, Comitetul Societății studențești „Arboroasa” a trimis o telegramă primarului Iașilor cu condoleanțele membrilor săi pentru apărătorul decapitat. * Suficient ca Guvernul austriac
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
austriac printr-o mare demonstrație de doliu în amintirea decapitării domnitorului Grigore Ghica, făcându-se mesagerii sufletești ai românilor bucovineni, Comitetul Societății studențești „Arboroasa” a trimis o telegramă primarului Iașilor cu condoleanțele membrilor săi pentru apărătorul decapitat. * Suficient ca Guvernul austriac să arunce în temniță pe membrii din comitet: C. Morariu, Or. Popescu, Ciprian Porumbescu, Eugen Siretean și Z. Voronca. Cele 11 săptămâni de închisoare preventivă, începând cu 3 februarie 1878, pentru Ciprian Porumbescu, cu o constituție fizică plăpândă, l-au
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Pesta Concordia, Familia, Amicul Poporului, Gura satului, în Viena Albina, Sionul românesc, în Cernăuți Foaea Soțietății literare din Bucovina, toate trecându-și existența și în anul următor, anunțânduse și apariția altora...” ...” Acesta e un semn bun, se dovedește că românii austrieci nu-s sfâșiați de partide politice pasionale, ci, recunoscând că numai în cultura adevărată se face dovada prosperității unui popor” și care, alături de „reuniunile de lectură înființate de țărănimea română, aduc mărturia că românii austrieci pășesc înainte, duși încet, dar
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]