5,989 matches
-
Iar cavalerul nu poate decât să le accepte voința, să se mulțumească cu un dar pe care anterior îl luase prin forță. Trupul tinerei pe care el l-a râvnit i s-a redat, dar într-o formă denaturată de bătrânețe, ca un fel de pedeapsă pentru păcatul săvârșit, atunci când fata de lângă râu a fost înlocuită cu bătrâna din pădure. Faptul că, în final, cedează autoritatea femeii transformate într-o creatură minunată simbolizează reintegrarea cavalerului în societatea de care s-a
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
ale naratorului („Drept care, până a nu pleca, fieștecare vru să afle, nu într-un singur rând, ci de mai multe ori, cum știe mutul călări”539), care se amuză pe seama exploatării sexuale a bărbatului, devenit bogat în odrasle, atunci când, la bătrânețe, s-a întors în satul natal. Concupiscența este cu atât mai hilară cu cât poftele celor din cinul monahal se îndreaptă spre femeile căsătorite, atentând, în acest caz, și la unitatea și sacralitatea instituției familiei, pe care acceptă să o
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
se bucura de deliciile mariajului. Felul în care este portretizat personajul denotă o ironie vădită a naratorului, „mintosul cavaler”879 este de fapt un naiv credul, un visător pe care viața nu l-a îmbogățit cu nimic, ba din contră, bătrânețea devenind la el mai mult un semn al ramolirii, al decrepitudinii și senilității, pe când, în mod normal, ar fi fost firesc să fie o etapă a înțelepciunii și a echilibrului. Descrierea mariajului, perceput ca o stare de grație în comparație cu celibatul
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
-i, boitul tras ca prin inel/ și anii fragezi, brațul subțirel,/ Înțelepciunea ei și gingășia,/ Purtarea matură și vrednicia.”889 Ianuarie încalcă și preceptele Bisericii și legea naturii prin dorința de a se căsători la o vârstă apropiată vizibil de bătrânețe, deși le aduce pe amândouă ca argumente în susținerea planurilor sale.890 Nunta lor debordează de veselie, mai ales din partea soțului, dar are un grotesc al ei ce nu poate fi ignorat: „Când omu-i moș, iar tânără nevasta,/ I-atâta
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
ani optsprezece - dar/ O cam ținea la cușcă, zuliar,/ Căci se temea babacul să nu-i toarne/ Zvârluga vreun tacâm cumva de coarne,/ Necunoscând - bobleț fiind - povața/ De la Caton: să-ți iei de-o seamă soața/ și pe potriva ta - căci bătrânețea/ Nu face casă bună cu junețea.”906 Dacă la Giovanni Boccaccio avem portretizări relativ sumare ale personajelor, descrierile fiind de multe ori schematice sau sărăcăcioase, Geoffrey Chaucer sesizează și notează elementele care individualizează portretul, detaliile amănunțite care spun multe despre
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
mai este necesar s-o spunem- și existența divinității nu este raportată la un anume repertemporal. Ea este eternă, imuabilă, În afara timpului, neatinsă de vicisitudini, nu presupune noțiunea de „anterior”, nici pe aceea de „posterior”, nici „viitorul”, nici „trecutul”, nici „bătrânețea”, nici „tinerețea”. Ființa divinității, unică fiind, cuprinde Într-un prezent unic toată durata timpului etern. Și numai ceea ce există În acest fel există și În realitate (ontos). Fără naștere, fără viitor, fără Început și fără sfârșit. (B) Iată, prin urmare
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
Filologii de la curte, care nu erau puțini, se referiră la fiul lui Hermes și al Penelopei 1. (E) Iată prin urmare că Filip a fost crezut pe cuvânt de cei care-l Înconjurau. Unii fuseseră de față când Aimilianos, la bătrânețe, povestea această Întâmplare”. 18. Cu acest prilej, Demetrios adăugă că mai multe insule din zona Britaniei sunt părăsite de oameni 2. Câteva dintre ele poartă Încă numele unor daimoni și ale unor eroi. Mai povestește că el Însuși, trimis În
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
pe piața muncii. Modelul continental corporatist (Franța, Germania, Austria, Belgia și Luxemburg) pune un accent deosebit pe rolul legislației muncii și pe negocierea colectivă a salariilor. Aceste țări se bazează extensiv pe asigurări sociale, ajutor de șomaj și pensii de bătrânețe. Cu toate că sindicatele sunt în declin, rolul lor rămâne încă important atâta timp cât reglementările extind acoperirea negocierii colective și la muncitorii nesindicalizați. Țările anglo-saxone (Irlanda și Marea Britanie) se caracterizează prin rolul predominant al piețelor, intervenție minimă a statului și grad scăzut de
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
de sindicate slabe, o largă și crescândă dispersie salarială și o incidență relativ înaltă de locuri de muncă cu salarii scăzute. Modelul mediteranean este întâlnit în Italia, Grecia, Portugalia și Spania și se concentrează asupra cheltuielilor sociale cu pensiile de bătrânețe. Sistemul său de bunăstare socială se axează în mod tipic asupra protecției angajaților și a pensionării timpurii - scutind astfel populația de vârstă activă de la participarea pe piața muncii. Acest sistem are familia în centrul atenției și reține unele caracteristici ale
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
nici un fel de venituri sau cele realizate sunt insuficiente pentru asigurarea existenței. Descendentul, cât timp este minor, are drept la întreținere oricare ar fi pricina nevoii în care el se află. Neputința de a munci trebuie să aibă caracter obiectiv: bătrânețe, boală, accident, infirmitate, sarcină etc. Pentru ca cel îndatorat la întreținere să poată fi obligat să o presteze, acesta trebuie să dispună de mijloacele materiale necesare (veniturile cu caracter de continuitate de care dispune). Întreținerea se datorează potrivit cu nevoia celui care
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
putativă. F. Fostul soț are dreptul la întreținere dacă se află în stare de nevoie datorită incapacității de a munci, intervenită în anumite condiții prevăzute de lege Starea de nevoie poate fi totală sau parțială. Persoana care primește pensie de bătrânețe sau invaliditate se poate găsi în stare de nevoie parțială. Aprecierea stării de nevoie se face și în raport de nivelul de trai al fostului soț, avut în timpul căsătoriei, fără însă a fi obligatorie asigurarea unui asemenea nivel de trai
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
în această situație, celălalt soț, care are venituri, nu ar putea fi obligat la întreținerea soțului cu bunuri proprii, care ar putea fi vândute pentru procurarea sumelor necesare traiului. Faptul că o persoană primește o pensie de invaliditate sau de bătrânețe nu exclude posibilitatea de a pretinde întreținere, dacă acea pensie nu acoperă nevoile celui care cere întreținere. Practica judiciară s-a pronunțat în sensul că pensia de întreținere poate fi cumulată cu pensia de invaliditate, dacă totalul celor două pensii
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
situație, condamnatul datorează întreținerea și pe timpul executării pedepsei, pe când în cea de a doua, condamnatul nu poate fi obligat la prestarea întreținerii, dacă nu are alte venituri. C. Incapacitatea de a munci Incapacitatea de a munci provine din boală sau bătrânețe. Prin incapacitate de muncă nu trebuie să se înțeleagă numai o incapacitate absolută, datorită unor cauze de ordin fiziologic, medical, ci și incapacitatea care derivă din satisfacerea unor cerințe de ordin social. În această din urmă situație se găsește copilul
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
minorului este competentă autoritatea tutelară de la domiciliul minorului, iar pentru tutela persoanei puse sub interdicție competența revine autorității de la domiciliul acesteia. În materia curatelei, autoritatea tutelară va putea institui aceasta potrivit art. 152, lit. a, C. fam., când din cauza bolii, bătrâneții sau infirmității, precum și alte motive, o persoană deși capabilă, nu poate să-și administreze bunurile. Același lucru se întâmplă și în cazul părintelui sau tutorelui ce este împiedicat să îndeplinească un anumit act în numele persoanei ce o reprezintă, autoritatea competentă
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
civile 6. Interdicția minorului este dispusă pentru cel care: a) nu are discernământ pentru a se îngriji de interesele sale b) din cauza alienației mintale c) persoana afectată de debilitate mintală 7. Curatela este instituită de autoritatea tutelară dacă: a) din cauza bătrâneții sau bolii, persoana, deși capabilă, nu poate, personal să-și administreze bunurile sau să-ți apere interesele b) din cauza bolii sau din alte motive o persoana, deși capabilă, nu poate nici personal, nici prin reprezentant, să ia măsurile necesare în
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
punerea sub interdicție a alienatului și debilului mintal care, din cauza lipsei de discernământ nu se poate îngriji de interesele sale), pe de o parte, și ipoteza art. 152 din C. fam., (instituirea curatelei capabilului care, fiind în neputință fizică datorită bătrâneții, bolii ori infirmității, nu se poate îngriji mulțumitor de interesele sale), pe de altă parte, în practica noastră judiciară. (Cu privire la protecția persoanei fizice în Dreptul civil francez, vezi, Alex Weill, op. cit., p. 524 și urm). 338 În problema punerii sub interdicție
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
cuvine ca gândurile noastre să se îndrepte cu recunoștință către cea care ne-a dat viață, către ființa fără seamăn: mama. Purtătoare de viață, frumusețe și adevăr, mama păstrează și apără cu căldură și altruism, cu o continuă tinerețe fără bătrânețe, temeiul și bucuria de a avea copii, de a se împlini prin copii. Ea, mama, știe zbuciumul, lumina și puritatea în care vine pe lume fiul omului. Sub raza ei se deschid drumuri și se consfințesc destine. Copiii au însemnat
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
nu acceptă nicio răzvrătire. Cruzimea sa este împinsă până la extreme: acceptă sacrificiul propriei progenituri, decât să încalce rigidele precepte ale unei societăți intransigente. Natura conflictului, care rămâne la Boccaccio de cele mai multe ori exterior, social, pornește de la opoziții precum tinerețe vs. bătrânețe, nou vs. vechi, pasiune vs. rigiditate, dragoste vs. cruzime, decizii juste vs. răzbunare lașă etc. Jertfa la care este supusă femeia sau căreia îi este victimă, în îndârjirea ei de a-și apăra sentimentele cele mai puternice, devine o consecință
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
ei în două ipostaze: fie atunci când a avut un destin exemplar, demn de a figura drept exemplu, de a fi o pildă pentru ceilalți, fie, surprinzător, atunci când a cunoscut toate aspectele vicioase și compromițătoare ale vieții, dar le recunoaște la bătrânețe inutilitatea sau deșertăciunea („Căci nu-i pândar mai bun într-o pădure/ Decât acela ce-a știut să fure/ și s-a lăsat de tâlhărit...”)132 Părinții devin responsabili de cursul firesc al vieții propriilor copii, trebuie să-l ocrotească
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
l ar impinge să facă altminterea”172. Există multă subtilitate în aceste cuvinte rostite cu un aer filosofic. Tânăra dezvăluie apoi detaliat istoria personală: a respins căsătoria cu regale Scoției, cerută de tatăl ei, monarh al Angliei, din teama că bătrânețea acestuia ar împinge-o spre păcat. Menționează că a venit la Roma, în taină, cu o bună parte din comorile părintești (fata știe, cu diplomație, să introducă aceste detalii, doleanța ei admirabil susținută verbal trebuia dublată și financiar). Dezinvoltura cu
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Iar cavalerul nu poate decât să le accepte voința, să se mulțumească cu un dar pe care anterior îl luase prin forță. Trupul tinerei pe care el l-a râvnit i s-a redat, dar într-o formă denaturată de bătrânețe, ca un fel de pedeapsă pentru păcatul săvârșit, atunci când fata de lângă râu a fost înlocuită cu bătrâna din pădure. Faptul că, în final, cedează autoritatea femeii transformate într-o creatură minunată simbolizează reintegrarea cavalerului în societatea de care s-a
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
ale naratorului („Drept care, până a nu pleca, fieștecare vru să afle, nu într-un singur rând, ci de mai multe ori, cum știe mutul călări”539), care se amuză pe seama exploatării sexuale a bărbatului, devenit bogat în odrasle, atunci când, la bătrânețe, s-a întors în satul natal. Concupiscența este cu atât mai hilară cu cât poftele celor din cinul monahal se îndreaptă spre femeile căsătorite, atentând, în acest caz, și la unitatea și sacralitatea instituției familiei, pe care acceptă să o
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
se bucura de deliciile mariajului. Felul în care este portretizat personajul denotă o ironie vădită a naratorului, „mintosul cavaler”879 este de fapt un naiv credul, un visător pe care viața nu l-a îmbogățit cu nimic, ba din contră, bătrânețea devenind la el mai mult un semn al ramolirii, al decrepitudinii și senilității, pe când, în mod normal, ar fi fost firesc să fie o etapă a înțelepciunii și a echilibrului. Descrierea mariajului, perceput ca o stare de grație în comparație cu celibatul
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
-i, boitul tras ca prin inel/ și anii fragezi, brațul subțirel,/ Înțelepciunea ei și gingășia,/ Purtarea matură și vrednicia.”889 Ianuarie încalcă și preceptele Bisericii și legea naturii prin dorința de a se căsători la o vârstă apropiată vizibil de bătrânețe, deși le aduce pe amândouă ca argumente în susținerea planurilor sale.890 Nunta lor debordează de veselie, mai ales din partea soțului, dar are un grotesc al ei ce nu poate fi ignorat: „Când omu-i moș, iar tânără nevasta,/ I-atâta
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
ani optsprezece - dar/ O cam ținea la cușcă, zuliar,/ Căci se temea babacul să nu-i toarne/ Zvârluga vreun tacâm cumva de coarne,/ Necunoscând - bobleț fiind - povața/ De la Caton: să-ți iei de-o seamă soața/ și pe potriva ta - căci bătrânețea/ Nu face casă bună cu junețea.”906 Dacă la Giovanni Boccaccio avem portretizări relativ sumare ale personajelor, descrierile fiind de multe ori schematice sau sărăcăcioase, Geoffrey Chaucer sesizează și notează elementele care individualizează portretul, detaliile amănunțite care spun multe despre
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]