5,096 matches
-
muzica bandelor de or chestranți, de care te poți și trebuie să te lipsești bucuros, afară numai de cea a lăutarilor din Muscel, cu cămașa scoasă pe dinafară, care acompaniau [În piață] pe Luca Cobzarul de la „Oituz“, interpretul neîntrecut al baladelor vechi haiducești și al cântecelor de pușcărie, de „pârnaie“ - ci de acea armonie sau ritmică personală care Însoțește, pe nesimțite și nevrute, În gând sau abia fredonând-o printre buze, toate actele bune ale vieții tale, la fel cum tânăra
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
ea mai viu și mai original! și nu trebuie să uităm că intuiția aceasta, care a lipsit nu numai criticilor gravi și glorioși de atunci - sunt În viață și azi -, dar și multor scriitori (d. Topîrceanu scria pe socoteala simbolismului balade comice, azi tragice), intuiția aceasta a avut-o Constantin Beldie, secretarul de redacție al Noii Reviste Române, omul care n-a râvnit niciodată la vreo glorie de critică literară.“ Prietenia legată de Beldie cu Ion Minulescu s-a materializat și
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
de revistă, care aveau loc pe scena Casei Populare. Uneori se mai nimerea și câte un spectacol bun. Îmi amintesc că atunci i-am văzut pentru prima oară pe Birlic și Beligan, tineri amândoi, în „Rușinea Familiei”. Sau filmul sovietic Balada Siberiei, ale cărei melodii le fredonau tinerii mult timp după aceea. Bune-rele, erau distracția adolescenților din vremea aceea, lipsiți de televiziune și discoteci. Toate bune, dar nimic nu era gratuit. Iar noi nu aveam bani. Singura soluție la îndemână era
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Nandris Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93341]
-
de farmecul originalității și al puterii creatoare... Apucă-te de Miorița. Alecsandri îmi spunea că, pentru întâia oară în viața lui, i-a fost frică să nu moară înainte de a fi ajuns acasă, atunci când trecea munții purtând cu el neprețuita baladă ce tocmai o găsise, într-atât avea simțământul că descoperise un bulgăre de aur - de n-ai destulă vreme, nu trebuie să-mi răspunzi. Meditează numai și coboară-te în tine însuți. București, 10 februarie 1900 POSTFAȚĂ Cu mare emoție
Pledoarie sentimentală enesciană by Mihai Zaborila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91554_a_93565]
-
în dialect texte țesute pe carpete, rugăciuni, zicale despre vreme - toate rimate. Pe când eram copil, le luam în serios, iar mai târziu, ca adolescentă la oraș, în derâdere. La gimnaziu a trebuit să tocim pe de rost, luni în șir, baladele lui Goethe și Schiller. Pe care le debitam mecanic, prostește, cu mintea aiurea, mereu cu accentul pe ultima silabă. Ca și cum am fi avut în cap ritmul bătutului de covoare. „Copile, tu tremuri, ți-e frică... Ce ai?/ Nu vezi, tată
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
bombelor atomice, frumusețea dumnezeiască a lagărelor morții, a gulagurilor și nici crivățul Bărăganului. În ciuda faptului că aveau coroanele puțin dezvoltate, păduricea de salcâmi era plină de ciori. Vă mai amintiți portretul ironic, acid și zeflemitor al negresei creionat de poetul "Baladelor vesele și triste", din care însă nu lipsesc notele de simpatie față de această zburătoare? "Cu alură interlopă Ca un muzicant în frac, Cuvioasă ca un popă Și smolită ca un drac." (G. Topîrceanu) Coronamentul fiecărui salcâm era gazda primitoare a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
onor sub flamuri de eroi, București, Editura Militară, 1989) „...iar mândria noastră națională și internațională a fost și va rămâne întotdeauna înscrisă în cele două nume ce s-au îngemănat atât de firesc pe firmamentul istoriei: CEAUȘESCU-ROMÂNIA! Ca într-o baladă eroică, într-un capitol de epopee.“ („În slujba idealurilor supreme ale poporului și umanității“, Scînteia, 22 martie 1985) „În această lumină putem aprecia și mai limpede importanța contribuției tovarășei Elena Ceaușescu la elaborarea planurilor de dezvoltare economico-socială și cultural-științifică a
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
ecou Și cu copiii bucălați pe umeri Ca-ntr-un străvechi renascentist tablou, Noi hotărâm prin toți aleșii noștri Să învestim în rang suprem din nou Pe cel ce ne-a redat independența Și să-l alegem iarăși pe Erou.“ („Baladă“, Flacăra, 29 martie 1985) PELIN Mihai „Partidul, independența noastră de stat, libertatea tuturor națiunilor oprimate au fost idealuri care s-au împlinit prin muncă și sunt astăzi realități dincolo de care aflăm un necontenit efort uman, un șir prelung de acte
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Proclamația inimii“, Convorbiri literare, ianuarie 1978) „Anii veneau ca valul după val Treceam din cincinal în cincinal Cu el în frunte spre înaltul țel Mândru că ești contemporan cu el. Prin glasul său, pe globul pământesc Vorbea pământul nostru românesc!“ („Baladă pentru eroul patriei“, Convorbiri literare, ianuarie 1988) „Dar mai presus, pe inimile noastre, Toți, muncitori și cărturari, țărani, Am scris cu litere de foc, măiestre: Trăiască Ceaușescu! La Mulți Ani!“ („Lozinca inimii“, Convorbiri literare, ianuarie 1989) SZÁSZ János „[...] Și-o
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
efort în slujba păcii și diminuării competiției înarmărilor, prin participarea ei activă în organismele internaționale și prin măsurile luate pe plan intern.“ (Tribuna, 4 ianuarie 1979) REU Traian, scriitor „Caratele din sânge dau lumina Acestui timp de rodnicii plenar Eroica baladă-a vârstei Voastre E împlinire sub steag proletar Și piscuri carpatine azi salută Partidul comunistelor zidiri Pe care le-ați visat de când vi-e visul.“ („Efigie comunistă“, Luceafărul, 6 ianuarie 1979) ROMAN Ileana „El are în cuvânt pământ Străromânesc cu
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
general, tribun al omeniei și păcii, tovarășul Nicolae Ceaușescu.“ („Columnă în August“, Tribuna, 27 august 1987) „Nicolae Ceaușescu, erou între eroi Pe locul stângei cresc în luptă Elena Ceaușescu, amândoi comuniști, Pereche de luptători, sub roșul pal, Sub steagul tricolor.“ („Balada Revoluționarilor“, Radio București, 2 ianuarie 1988) „Ne-am recâștigat istoria, trecutul, marile adevăruri ale acestui popor, fără care, cum releva expresiv secretarul general al partidului, ne-am simți asemenea unor copii care nu își cunosc părinții. E o amplă mișcare
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
ce încordare, am urmărit procesul celebru pe atunci, uitat, cu desăvârșire uitat astăzi, în care trebuia să judecăm, pentru o grea acuzațiune, pe unul din cei mai prețuiți dintre preferații noștri: pe Coșbuc. Marele cântăreț al Ardealului scosese la lumină "Balade și idile". Poate și "Fire de tort": dar despre asta nu sunt sigur, și nici nu m-aș putea informa îndată. Poezia aceasta nouă, fragedă, sănătoasă, care aducea cu ea un parfum de brad, o lumină clară de sat prăvălit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
din Piatra, acuză pe Coșbuc de plagiat. Cu o stăruință exasperantă, cu o minuțiozitate surprinzătoare, cu dovezi care nu sufereau nici o replică, eruditul avocat din Piatra ne-a demonstrat, luni de zile de-a rândul, că cele mai frumoase din baladele și din cântecele lui Coșbuc, ce zic? toată opera acestuia, era copiată din literaturile sanscrită, greacă, arabă, persană, etc. A fost o consternare. Fiecare lovitură ne atingea pe noi; în plin; căci fiecare din ele sfărâma convingerile, bucuriile și emoțiile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
primă categorie o reprezintă antologiile și culegerile tematice întocmite de el: De-ale lui Păcală (coautor) - 1964, De la Dragoș la Cuza Vodă. Legende populare românești (1966) - ediția a II-a în 1974 și a III-a în 1988, Doine și balade (1966) - ediția a II-a în 1970, Bună dimineața, lină făntănă (1969), Folclor din ținutul Rădăuților (coautor) - 1969, Cuza Vodă în tradiția populară (1970), Cîte mama mi le-o spus (1971), Folclor în împrejurimile Sucevei (1980), Proverbe și ghicitori (1973
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
Moses Rosen ceruse (și pentru o vreme obținuse) eliminarea primei pagini din romanul Baltagul, În care Mihail Sadoveanu inclusese o nevinovată legendă populară referitoare la câteva etnii, inclusiv la evrei. În volume de folclor - altfel meritorii -, În colecții de colinde, balade, legende, snoave etc., elaborate de autori altfel respectabili, mențiunile referitoare la evrei au fost cu grijă cenzurate și, În cel mai bun caz, Înlocuite cu puncte de suspensie. În această ultimă situație măcar era semnalată omisiunea, iar cercetătorul putea să
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
id="(171, p. 450)"/>. Într-un studiu monografic din 1964 privind un alt motiv esențial al mitologiei populare românești, Miorița, Adrian Fochi enumeră pe „armean”, pe „țigan” și chiar pe „austrian” printre ciobanii străini care apar În diversele variante ale baladei populare <endnote id="(288, p. 232)"/>, dar nu și pe „jâdan”, dintr-o versiune culeasă În 1926 În ținutul Vrancei : „Iată, vine-n cale/ Trei turme de oi,/ Cu trei mândri feciori :/ Unu-i ungurean,/ Unu-i moldovean/ Și unu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
15, p. 104 ; 181, p. 198)"/>, iar Într-o colindă basarabeană, o „jâdaucă” are puteri magice asupra fecundi tății oilor <endnote id="(222, p. 82)"/>. În fine, cea mai spectaculoasă reminiscență a fenomenului socio-economic În discuție este o variantă a baladei Miorița, culeasă În ținutul Vrancei : „Iată vini-n cali,/ Tri turmi di oi,/ Cu tri mândri fișiori :/ Unu-i ungurean,/ Unu-i moldovean/ ȘÎ unu-i jâdan” <endnote id="(289, p. 151)"/>. Chiar și În folclorul evreiesc se pot decela
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Prinsu-m-au, legatu-m-au, Cu cuțit tăiatu-m-au, În cazan băgatu-m-au, Și trei zile fiertu-m-au, Numa-n ceară și rășină, Apoi strecuratu-m-au, În gard aruncatu-m-au <endnote id="(491, p. 313)"/>. Similar, Într-o baladă populară cu mai multe variante culese În Oltenia, Sfânta Maria și Sfânta Vineri aflate În Rai se plâng lui Dumnezeu că necredincioșii le chinuie : Cu apă ne opărește Cu ace ne-mboldește Inimioara ne-o topește. Dumnezeu Îi cere Sfântului
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
umane (Legenda Meșterului Manole, de exemplu), dar și unele slabe ecouri care par să indice vechi practici de xenocid ritual. Sărăcia documentelor istorice În această privință mă determină să trec În revistă câteva mărturii folclorice. În toate variantele grecești ale baladei având ca subiect edificarea unui pod peste un râu se spune că nu poate fi Înălțată construcția dacă nu este jertfit un om, cu condiția expresă să nu fie orfan, infirm, cerșetor și, mai ales, călător sau străin : „De nu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Meșterul Manole, Editura Minerva, București, 1975. 46. Lazăr Șăineanu, Studii folklorice, București, 1896. 47. Elena Sevastos, Literatură populară, Editura Minerva, București, 1990, vol. I, p. 120. Imaginea poetică este invariantă ; doar străinul poate diferi de la o versiune la alta. În balada populară Codreanul, culeasă de Vasile Alecsandri la jumătatea secolului al XIX-lea, străinul din imaginea amintită este grecul, dar „unii dintre cântă reți - scrie Alecsandri Într-o notă de subsol - pomenesc de turc În loc de grec” (341, pp. 110- 112). Întâmplarea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
pp. 67-93, Ed. Hasefer, București, 1999. 437. Mihail Sadoveanu, Baltagul, Ed. Gramar, București, 1996. 438. Andrei Țăranu, „Prejudecăți semnificative”, În Dilema, nr. 349, 1999, p. 9. 439. Calistrat Hogaș, Pe drumuri de munte, Editura Minerva, București, 1988. 440. George Topîrceanu, Balade vesele și triste, ediție de Ilie Dan, Ed. Albatros, București, 1986. 441. I. Kara, Obștea evreiască din Podu Iloaiei. File din istoria unui „ștetl” moldovenesc, Ed. Hasefer, București, 1990. 442. În anul 1096, În timpul primei cruciade, izbucnirile de isterie colectivă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Society”, În SHVUT. Jewish Problems in Eastern Europe, First International Conference on the History of the Jews in Romania, ed. Liviu Rotman, Tel Aviv, 1993. 508. Cf. revista Realitatea evreiască, nr. 109-110, 1-31 ianuarie 2000, p. 13. 509. Lion Feuchtwanger, Balada spaniolă (Die Jüdin von Toledo), Editura Univers, București, 1973. 510. Marcel Aderca, F. Aderca și problema evreiască, Editura Hasefer, București, 1999. 511. I.-A. Candrea, Ovid. Densusianu, Th.D. Speranția, Graiul nostru. Texte din toate părțile locuite de români, vol. II
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
nou -venit, au pornit o campanie de denigrare cu tot felul de neadevăruri la adresa mea, culminând cu amenințări, dacă nu părăsesc Comunitatea lor. Mi-e foarte greu să relatez cum s-au exprimat ei. Unii dintre apropiații mei au parafrazat balada Miorița, când au auzit că am fost amenințat chiar cu moartea. (Balada Miorița este la Anexe, la sfârșitul cărții.) Astfel am reușit să înțeleg mult mai bine prigonirile copiilor lui Dumnezeu, chiar în mijlocul celor dragi, așa cum I s-a întâmplat
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
neadevăruri la adresa mea, culminând cu amenințări, dacă nu părăsesc Comunitatea lor. Mi-e foarte greu să relatez cum s-au exprimat ei. Unii dintre apropiații mei au parafrazat balada Miorița, când au auzit că am fost amenințat chiar cu moartea. (Balada Miorița este la Anexe, la sfârșitul cărții.) Astfel am reușit să înțeleg mult mai bine prigonirile copiilor lui Dumnezeu, chiar în mijlocul celor dragi, așa cum I s-a întâmplat și Mântuitorului nostru în Nazaret și în toată Iudeea, dar și multor
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
scoase vioara și arcușul (nu cea pe care credea el că o va meșteri singur ci una adevărată, cumpărată de taică-su la Vaslui) și începu să cânte bucățile pe care le învățase cu ajutorul domnului Obreja. Le-a plăcut îndeosebi balada lui Ciprian Porumbescu pe care Gheorghiță a interpretat-o cu mult suflet. Soarele și-a urmat drumul fără a fi mișcat de talentul interpretativ al lui Gheorghiță, a coborât după dealul Morilor, nemailuminând nici măcar dealul Măgurei. Se lăsase seara de-
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]