5,546 matches
-
pacea de la București (august 1913), Bulgaria ceda României Cadrilaterul (două județe În sudul Dobrogei). Pacea Însemna, În sens mai larg, și recunoașterea poziției privilegiate a României În Balcani. Dar avea România să se mulțumească oare cu acest statut de putere balcanică? Cu o sută de ani Înainte, la 1812, se mai semnase o pace la București, Între ruși și turci (prin care Moldova pierdea Basarabia). Pe atunci, țările române nu erau luate În seamă de nimeni. Se schimbaseră multe Într-un
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
tot felul de varietăți locale. Portul popular, casa și gospodăria țăranului, obiceiurile și credințele sunt diferite de la o zonă la alta; se Înțelege că prezintă și asemănări, dar se aseamănă totodată și cu folclorul popoarelor vecine, Îndeosebi cu aria culturală balcanică. Ideea unui românism elementar, concentrat În folclor și simbolizat prin țăran este mitologică. Nu folclorul tradițional, ci ideologia națională modernă a dat unitate spațiului românesc (și tuturor celorlalte spații naționale). Românii nu diferă doar de străini, ci și Între ei
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
comun (este cea mai rurală parte a României și, deși dintotdeauna atașată Munteniei, păstrătoare a unei individualități distincte). Altminteri, se acceptă că Ardealul, Împreună cu Banatul și cu Bucovina, reprezintă partea cea mai civilizată a țării (influența nemțească, față de — dincolo — Înrâurirea balcanică și turcească!). Antiteza clasică este Însă Muntenia-Moldova, prezentă nu numai În stereotipuri elementare, dar și În diverse tentative teoretice de definire a spiritului național. E. Lovinescu (1881-1943), unul dintre cei mai de seamă critici și istorici literari români și teoretician
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
chiar dacă nu se poate vorbi de o discriminare, Muntenia a fost cu siguranță vioara Întâi (și a rămas așa și În perioada interbelică, spre insatisfacția ardelenilor, care se simțeau — și probabil se mai simt și astăzi — cam stingheri În prea balcanicul, după ei, București). Și economicește Moldova a rămas În urmă, atât față de Muntenia, cât și de Transilvania (din această cauză dezvoltându-se un curent migrator intern, dinspre Moldova spre celelalte regiuni). Din motive ideologice, În România s-a insistat foarte
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Probabil că În nici o altă țară europeană deosebirea nu este atât de mare Între nivelul de sus și nivelul de jos. Așa se explică și situarea României, În ciuda relativelor ei performanțe intelectuale, În coada statisticilor europene, chiar după unele țări balcanice, care nu au tradiția intelectuală a României. Nu intelectualii atârnă În balanța statisticilor! Din punct de vedere social, România este o țară dezmembrată, În care românii par a fi străini românilor. Cel mai mult se deosebesc de restul românilor basarabenii
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Însă două state românești sau, mai corect spus, o Românie și o Moldovă. Rude ceva mai Îndepărtate ale românilor se află În Balcani, la distanță apreciabilă de frontiera sudică a României; sunt ultimii supraviețuitori a ceea ce a fost cândva romanitatea balcanică. Româna mai cuprinde — pe lângă limba română propriu-zisă, denumită de lingviști și „dacoromână“ — Încă trei dialecte: istroromâna, aproape dispărută, vorbită În câteva sate din peninsula Istria; meglenoromâna, cu vreo 15000 de vorbitori la nord de Salonic; și aromâna sau macedoromâna, care
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Albania, În Macedonia și În sud-vestul Bulgariei. Ocupațiile lor tradiționale sunt creșterea vitelor și negoțul. Pe la 1900, sprijiniți activ de România, aveau școli În limba lor, care astăzi nu mai există. Pe atunci, ei jucau un rol important În politica balcanică a României și au fost oarecum monedă de schimb În 1913, când România a obținut Cadrilaterul (În timp ce aromânii, aflați oricum departe de hotarele românești, au intrat Între frontierele celorlalte state balcanice). Numeroși aromâni au emigrat În România, mai ales În
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Pe atunci, ei jucau un rol important În politica balcanică a României și au fost oarecum monedă de schimb În 1913, când România a obținut Cadrilaterul (În timp ce aromânii, aflați oricum departe de hotarele românești, au intrat Între frontierele celorlalte state balcanice). Numeroși aromâni au emigrat În România, mai ales În Dobrogea. Sunt percepuți de români drept foarte Întreprinzători și perseverenți. Și-au manifestat calitățile În primul rând În comerț, dar au dat și nume În viața intelectuală a țării. Statele balcanice
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
balcanice). Numeroși aromâni au emigrat În România, mai ales În Dobrogea. Sunt percepuți de români drept foarte Întreprinzători și perseverenți. Și-au manifestat calitățile În primul rând În comerț, dar au dat și nume În viața intelectuală a țării. Statele balcanice practic nu recunosc o minoritate aromână; ei sunt pe cale de a-și pierde identitatea (oficial deja și-au pierdut-o, fiind ignorați În recensăminte, ceea ce face problematică Însăși aprecierea numărului lor). De altfel, nici românii din nordul Peninsulei Balcanice, situați
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Statele balcanice practic nu recunosc o minoritate aromână; ei sunt pe cale de a-și pierde identitatea (oficial deja și-au pierdut-o, fiind ignorați În recensăminte, ceea ce face problematică Însăși aprecierea numărului lor). De altfel, nici românii din nordul Peninsulei Balcanice, situați imediat la sud de Dunăre, În Bulgaria, dar mai ales În Iugoslavia (pe Valea Timocului) nu au o existență recunoscută. Câți români trăiesc În prezent În lume? Iată o Întrebare la care răspunsurile diferă. În România, români etnici sunt
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Numai cu Eminescu, românii ar obosi. Din fericire, Îl au și pe Caragiale, pentru a-i destinde. Eminescu reprezenta România rurală și patriarhală. Caragiale este un citadin, am spune un citadin „Înrăit“, exact la antipodul lui Eminescu. Este și un balcanic, atât prin origine (are mai mult sânge grecesc decât românesc), cât și prin atitudini. Balcanismul Înseamnă un soi de neorânduială pe care Europa o suportă cu greu; dar Înseamnă, În latura lui mai simpatică, și o anume manieră de a
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
și cu atât mai mult acum, la un secol și jumătate după era romantismului. Românii totuși nu dezarmează; eforturile de promovare a lui Eminescu continuă, Însă cu ce șanse? Și Caragiale este prea dependent de limbaj și de o atmosferă balcanică specifică. Românii au mulți scriitori excelenți: un peisaj literar cu atât mai remarcabil, cu cât literatura lor modernă, de factură occidentală, a Început târziu, abia spre mijlocul secolului al XIX-lea. Poezia și proza scurtă s-au afirmat mai repede
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
au scris În franțuzește. Printre ei, și câteva femei, care au cunoscut momente de celebritate: Anna de Noailles (1867-1933), Elena Văcărescu (1866-1947), Martha Bibescu (1886-1973). Sunt astăzi aproape uitate. Dar Încă mai e citit Panait Istrati (1884-1935), grație exotismului său balcanic și oriental și personajelor răzvrătite care-i populează romanele (Kyra Kyralina, 1924). A urmat, după al Doilea Război Mondial, faimosul trio româno-francez: Eugen Ionescu-Emil Cioran-Mircea Eliade. Eliade a continuat să-și scrie literatura de ficțiune sau memorialistică În românește (tradusă
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
În ochi la cea dintâi privire asupra hărții României este așezarea excentrică a Capitalei. Bucureștiul se află la doi pași de frontiera meridională a țării; doar 60 de kilometri Îl despart de Dunăre. Este, și prin așezare, un oraș aproape balcanic. Explicația stă În faptul că, Înainte de a deveni capitala României, a fost capitala țării Românești. Între limitele stricte ale acesteia, poziția lui apare ceva mai centrală: 60 de kilometri până la Dunăre, cam o sută de kilometri până la lanțul Carpaților. Primele
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Magazinele și restaurantele căutau să se apropie cât mai mult de stilul francez. Dar nici cei mai francofili dintre români nu aveau cum să devină chiar francezi! În modul lor de viață, În genul lor de sociabilitate rămânea o notă balcanică. Ajunge să privim gastronomia: nimic mai revelator pentru sufletul omului decât ceea ce mănâncă (fiind vorba de Franța, Îmi permit această remarcă tipic franceză). Românii rafinați mâncau desigur și franțuzește, dar nu-și uitau specialitățile locale (Înrudite cu bucătăria balcanică, În
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
notă balcanică. Ajunge să privim gastronomia: nimic mai revelator pentru sufletul omului decât ceea ce mănâncă (fiind vorba de Franța, Îmi permit această remarcă tipic franceză). Românii rafinați mâncau desigur și franțuzește, dar nu-și uitau specialitățile locale (Înrudite cu bucătăria balcanică, În primul rând grecească, și purtând adesea denumiri turcești). La aperitiv se bea țuică și se mâncau „mititei“. Pentru a se delimita și mai bine de francezi, bucureștenii sunt și mari amatori de bere, iar braseriile lor urmau modelul german
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
oricând și oriunde! Să fi fost noi doi, eu și Nichita, niște „dinozauri sentimentali”, încarcerați în prejudecățile unui secol moral obsolet, inapți de a se pune „în acord” cu trepidația și reflexele „noii vremi”, de tip „american” (ca să nu zic „balcanic!”Ă, în care sentimentele și legămintele psihologice, umane trebuie să dea întâietate intereselor și carierei? Doi dintre apropiații prieteni, în fața cărora și lângă care m-am bucurat, am suferit și „m-am dezgolit” cu bucurie în ceasuri unice, doi ale
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
romanul, pilon esențial al literaturilor europene după marii săi ctitori, francezul H. de Balzac și contele rus Lev Tolstoi. Dacă eram „cât de cât abil”, m-aș fi lăsat, cu o bună teatralitate a „modestiei”, specialitate a creatorului sudic și balcanic ce-și convertește nu rareori enorma vanitate, uneori justificată, în aere ipocrit-popești, conformându-se unui clișeu răspândit în mediile mic-burgheze, cel al „artistului harnic și modest”, al „marelui creator, simplu și modest” etc. A fost, nu contest, și ambiția mea
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
pe colegi, deoarece, unu, ar fi trebuit să se solidarizeze cu tine, ceea ce ei „nu aveau chef”, și, doi, le demonstra că e posibilă și o altă formă a luptei decât a protestului prin colțuri sau culoare, a veșnicii văicăreli balcanice. Și astfel, prin reintrarea mea, nu în anonimatul din care ieșisem abia cu câțiva ani înainte, ci în „umbră socială”, într-o marginalitate clară și îndelungă, „sugerată” de foruri și aproape unanim acceptată de colegi, care voiau parcă să mă
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
privește, eu nu cred că demisia mea din ’71 mi-a „fracturat”, cum au zis mulți, „cariera”; da, în condițiile României de atunci, comuniste, dar și în condițiile unei Românii dintr-o modernitate nu perfect asimilată, cu urme de feudalism balcanic și discrepanțe extrem de marcate între sat și oraș - și psihologiile lor! -, o Românie bolnavă de „paternalism”, de un centralism excesiv, a-ți da, cu adevărat, demisia, a ieși din „sistem”, după ce ai arătat că poți face parte dintre cei „privilegiați
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
mai ales la vitalitatea noastră, sesizabilă în toate domeniile de activitate și creație și chiar și în exagerările, erorile și rătăcirile noastre. Orientali sau apuseni, latini, geto-daci sau slavi, nordici sau sudici, europeni - cu sensul de vestici sau central-europeni - sau balcanici, evident, în sensul „rău” al cuvântului, adică infestați de corupția și versatilitatea fanariotă, și, poate și mai grav, bolnavi iremediabil de lenea orientală și de fatalismul ei invincibil?! În cartea mea Spiritul românesc în fața unei dictaturi, scrisă la Paris cu
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
personal că mii și mii de cuvinte din țările Iugoslaviei se află și în limba română, dovadă de lungă conviețuire, cândva. Socot că lucrările comisiei pentru clarificarea formării limbii și poporului român trebuie în primul rând să cerceteze în peninsula balcanică. 20 Iulie 1956 [NOTĂ referitoare la Al. Graur]* Articol al lui Alexandru Graur în Gazeta literară, în care, vorbind despre limba literară arată că ar exista "dialecte" în vorbirea noastră. Unul din argumentele d-sale se sprijină pe faptul că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
posturi, cu condiția să fie musulman și să aibă calități cu totul deosebite. Datorită acestor principii de organizare, o parte dintre conducătorii oastei otomane și dintre înalții funcționari ai Imperiului proveneau din rândul sclavilor și al creștinilor renegați din Peninsula Balcanică, care se remarcaseră în diferite împrejurări. Apoi, în a doua jumătate a secolului al XV-lea și începutul secolului al XVI-lea, Imperiul Otoman dispunea de cea mai numeroasă oaste a Europei. Efectivele ei variau între 60.000 și 100
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
vegetaționale. Ardiu, Arghiu, Arghir sunt însă, fără îndoială, ipostaze ale aceluiași voinic chemat pe tărâmul sacru. Iovan Iorgovan a fost legat, ca personaj mitic, de Sfântul Gheorghe, printr-o evoluție fonetică: Gheorghe > Iorghe > Iorgovan , Iorgu fiind de altfel un derivat balcanic pentru Gheorghe , și încadrat familiei de drachentoter-i care creează lumea prin sacrificarea unui monstru, asemenea lui Marduk, Iahve, Indra și altor figuri mitice. Pe de altă parte, numele a fost explicat ca rezultat din latinescul Iovis proles, Iorgovan fiind o
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
perfizi”. În balade, trei din cele cinci forme ale zmeului aparțin, nu întâmplător, ordinului ofidian: șarpele lui Iovan și Mistricean și Scorpia din fântână sunt de departe aparițiile cele mai expresive. Acestora li se adaugă demonul cu o formă specific balcanică în figura Sâlei Samodiva și ființa acvatică ce sălășluiește în Vidros. Șarpele cosmic, ipostază prezentă în Iovan Iorgovan I(6), este prezentat în legătură directă cu spații sacre implicite: „Atunci de p-o piatră/ O hală s-arată,/ O hală
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]