3,756 matches
-
are în centru pregătirea premierei piesei „Travesti” pe scena Teatrului Contemporan. Directoarea teatrului trebuie să facă față mai multor conflicte, ea făcând mai multe drumuri între biroul directorial și scenă. În acest timp, soțul ei care vrea „murături, poale-n brâu și așternuturi scrobite” așteaptă resemnat să fie primit în audiență și este invitat ultimul. Plecarea din sală, în timpul spectacolului, a unui funcționar important din conducerea statului (care fusese chemat de urgență) antrenează plecarea majorității spectatorilor și o critică acidă în
Premiera (film) () [Corola-website/Science/326499_a_327828]
-
Ajunsă acasă pentru o scurtă perioadă, Alexandra Dan este așteptată de Manuela, care o întreabă dacă este de acord să divorțeze pentru ca ea să se căsătorească cu Mihai. Soțul îi spune că el așteaptă de la o soție „murături, poale-n brâu și așternuturi scrobite”, iar Alexandra a devenit un robot și nu mai este femeia cu care s-a căsătorit. Pe drumul spre teatru, ea este abordată de soția tovarășului Boiangiu care i se plânge că soțul ei o înșală. Reîntoarsă
Premiera (film) () [Corola-website/Science/326499_a_327828]
-
fost elaborat în 2006, în baza proiectului de stemă de către Comisia Națională de Heraldică din Republica Moldova. Inițial au fost propuse patru proiecte de drapel pentru abrobare Consiliului Municipal Bălți . Proiectul A reprezentă o pânza dreptunghiulară (1x 2) fasciată în douăsprezece brâie, albe și negre, alternându-se, și având în mijloc un arcaș în picioare, cu fața și mâinile de carnație, purtând straie și încălțări roșii, armură galbenă, spadă la șold și tolbă cu săgeți în spate, de aceeași culoare, și trăgând
Drapelul Bălțiului () [Corola-website/Science/323602_a_324931]
-
încălțări roșii, armură galbenă, spadă la șold și tolbă cu săgeți în spate, de aceeași culoare, și trăgând spre senestra dintr-un arc, de asemenea galben. Proiectul B reprezentă o pânză dreptunghiulară (1 x 2) despicată; ghidantul fasciat în douăsprezece brâie, albe și negre, alternându-se, și având în mijloc un arcaș în picioare, cu fața și mâinile de carnație, purtând straie și încălțări roșii, armură galbenă, spadă la șold și tolbă cu săgeți în spate, de aceeași culoare, și trăgând
Drapelul Bălțiului () [Corola-website/Science/323602_a_324931]
-
aceasta, întrucât potrivnicul vostru, diavolul, ca un leu răcnind vă dă târcoale, căutând pe cine să sfâșie, străduiți-vă cu toată grija să îmbrăcați armele lui Dumnezeu, pentru ca să puteți rezista împotriva uneltirilor dușmanului. Trebuie să vă încingeți mijlocul vostru cu brâul curăției; iar pieptul să vi-l întăriți cu gânduri sfinte, căci este scris: gândul sfânt te va păzi nevătămat. Îmbrăcați-vă cu platoșa dreptății, pentru ca să puteți iubi pe Domnul Dumnezeul vostru din toată inima, din tot sufletul și din toată
Regula Carmelitana () [Corola-website/Science/323065_a_324394]
-
artistic, se remarcă în principal funia mediană, funia de pe portalul de la intrare, de pe pe cadrele ferestrelor cât și tăietura expresivă a stâlpilor de la pridvor și a cosoroabelor care îi leagă în partea de sus. Sculptura puternic profilată în jurul ferestrelor și brâul median amintesc într-o oarecare măsură de bisericile din Jupânești, Valea Faurului și din Cerșani Vale, toate din zona din care a fost adusă biserica.
Biserica de lemn din Merișani () [Corola-website/Science/323073_a_324402]
-
publicat "Predice pentru dominecile de preste anu compuse și elucrate după Catechismul lui Deharbe". În ședința cons. din 18 august 1926 a Eparhiei de Cluj-Gherla, condusă de Iuliu Hossu, Ioan Taloș este numit protopop onorar, cu facultatea de a purta brâu roșu. Ioan Taloș a fost unul dintre cei mai importanți animatori ai vieții sociale și culturale din Șimleu Silvaniei, în prima jumătate a secolului al XX-lea. În perioada 20-23 august 1928, Ioan Taloș participa la exerciții sprituale desfășurate la
Ioan Taloș () [Corola-website/Science/324046_a_325375]
-
lărgite ulterior, două în tindă, două la naos și două la altar. Din punct de vedere decorativ, se distinge tradiționala atenție acordată intrării, prin sculptura pridvorul și a portalului din jurul ușii de intrare. Biserica este încinsă pe din afară de un brâu sculptat în relief, cu treceri atente de pe o bârnă pe alta. În fața bisericii stă o clopotniță pe patru stâlpi, care servește și drept intrare și troiță.
Biserica de lemn din Cârcești () [Corola-website/Science/324210_a_325539]
-
intrarea în biserică și trecerea în spațiul ei sacru închis. Ușa este înconjurată de un portal, la rândul lui bogat sculptat în relief și basorelief. Funia puternic profilată de pe portal se desprinde și continuă pe cele două părți într-un brâu median ce înconjoară întreaga bute a lăcașului. Butea este ridicată din bârne de stejar atent fățuite, încheiate la capete în cheotori netede bisericești, în coadă de rândunică. Capetele bârnelor din partea superioară a pereților sunt lăsate să iasă în exterior, în
Biserica de lemn din Bărbălani () [Corola-website/Science/326570_a_327899]
-
transilvănean, datorată participării unor meșteri autohtoni - poate bistrițeni - la construcția ei. De remarcat portalele specific moldovenești, în arc frânt pe fațada vestică și dreptunghiulare cu baghete între pronaos și naos. Nu este sigur că biserica a fost încinsă cu un brâu sculptat, aidoma celor din Moldova. Pentru înălțarea bisericii meșterii - ardeleni și moldoveni - au folosit piatra - adusă cu spatele de la Băbdiu, spun localnicii, desigur pentru a sublinia efortul cerut de o asemenea construcție - multă recuperată din ruinele castrului de la Cășeiu. Fragmente
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Vad () [Corola-website/Science/326716_a_328045]
-
mulțime de locuitori sunt omorâți. În 1705 așezarea devine cartierul general al trupelor imperiale. Biserica, construită în secolul al XIV-lea și modificată în jurul anului 1500, poartă hramul "Sf. Ecaterina". Este o clădire masivă, bine conservată și apărată de două brâuri de ziduri, care susțin drumuri de strajă solide. În biserică se mai află și o frumoasă cristelniță de bronz sub formă de potir, lucrare din 1477 realizată în atelierul maestrului Leonard din Sibiu. Tribunele au fost adăugate peste colaterale la
Biserica fortificată din Șeica Mică () [Corola-website/Science/326888_a_328217]
-
absidă poligonală, naosul fără abside și pronaosul - ultimele două fiind despărțite printr-un perete de lemn, iar pe latura sudică pridvorul, ale cărui coloane de lemn sculptate susținut o mică turlă. Acoperită cu șindrilă, construcția este împodobită la exterior cu brâie de sculpturi în lemn, dispuse în mai multe registre. Catapeteasma și mobilierul - sculptate cu motive florale, sunt din aceeași esență lemnoasă. Pictura în stil bizantin, îi aparține unei echipe de pictori coordonate de Valentina Petrescu în anul 2004. Se găsește
Mănăstirea Acoperământul Maicii Domnului din Dorna-Arini () [Corola-website/Science/325824_a_327153]
-
cu doar câteva culori sau haine închise la culoare. Îmbrăcămintea bărbaților este mai puțin colorată, cu o gamă de culori ce nu depășește 2-3 culori. Pe timp de vară, aceștia purtau pe cap căciulițe, cu fire colorate sau cu flori. Brâiele purtate de bărbați erau late, adesea lungi, de culoare închisă, ce contrastează cu restul costumului. Brâiele purtau motive geometrice și erau adesea, greu de țesut, chiar și de cei mai iscusiți meșteri.<br>Spre deosebire de vremurile de astăzi, în trecut, un
Portul tradițional moldovenesc () [Corola-website/Science/325834_a_327163]
-
o gamă de culori ce nu depășește 2-3 culori. Pe timp de vară, aceștia purtau pe cap căciulițe, cu fire colorate sau cu flori. Brâiele purtate de bărbați erau late, adesea lungi, de culoare închisă, ce contrastează cu restul costumului. Brâiele purtau motive geometrice și erau adesea, greu de țesut, chiar și de cei mai iscusiți meșteri.<br>Spre deosebire de vremurile de astăzi, în trecut, un costum tradițional avea un aspect irepetabil, unic, fiind adesea împodobit cu motive specifice unei regiuni sau
Portul tradițional moldovenesc () [Corola-website/Science/325834_a_327163]
-
create de meșteri populari. Folosindu-se numai pe scenă sau ca indicator al apartenenței etnice, acesta a dispărut complet din regiunile rurale. Costumul popular femeiesc din zona Moldova are o structură unitară, fiind format din cămașă tradițională (ie), poale, catrință, brâu și bârneață, pieptar sau bundiță, opinci, traistă, batic înflorat și podoabe. Costumul popular bărbătesc este mai sobru decât cel al femeilor. Conform bromania.ro, caracteristica principală constă în păstrarea formelor străvechi pentru toate componentele sale. Cămașa tradițională bărbătească este de
Portul tradițional moldovenesc () [Corola-website/Science/325834_a_327163]
-
în anul 1757, din grija părintelui stareț Dionisie Bălăcescu. Arhitectura acesteia este una deosebit de simplă, asemănându-se cu alte biserici din județul Vâlcea (Bolnița din Bistrița, Bolnița de la Arhiepiscopia din Vâlcea, Biserica Bălănești). Biserica este văruită în alb, un singur brâu colorat încingându-i silueta robustă. Pridvorul bisericii închinate Sfinților Îngeri din Hurezi este unul unic în arhitectura românească. Privită de sus, biserica este unitară, acoperișul acesteia fiind de formă perfect ovală. La nivelul solului însă, biserica se termină brusc, mai
Biserica Sfinții Îngeri din Romanii de Jos () [Corola-website/Science/325253_a_326582]
-
clădirii. Turnul este acoperit cu un coif piramidal de plan hexagonal, pornind din cornișe arcuite și penetrat de goluri, este o lucrare din piatră și tinichigerie, care îmbină armonios diferite ornamente florale și de măști. Parterul este încheiat de un brâu simplu, format de un listel la nivelul balcoanelor de la etaj. Pe toate laturile turnului se afla câte un balcon cu balustradă de fier forjat al cărei motiv principal amintește de lira muzelor, motiv ce se regăsește în întreaga decorație a
Palatul Szantay din Arad () [Corola-website/Science/322702_a_324031]
-
Duminica Tuturor Sfinților” se află în satul Cerșani, comuna Suseni, județul Argeș. A fost ridicată în prima jumătate a secolului 18 și a primit forma actuală în anul 1867. Se distinge îndeosebi prin sculptura puternic profilată în jurul ferestrelor precum și prin brâul median, care amintesc de bisericile asemănătoare din Jupânești, Valea Faurului și într-o oarecare măsură cea din Vultureștii de Jos. Construcția, cu toate adausurile spre apus și întăririle ulterioare, își păstrează în mare parte structura de lemn originală. Biserica lipsește
Biserica de lemn din Cerșani Vale () [Corola-website/Science/322769_a_324098]
-
est în încăperi succesive: pridvor, tindă, naos și altar. Se remarcă lărgimea deosebit de mare a bisericii și altarului, păstrată din faza inițială, din secolul 18, remarcabilă pentru bisericile de lemn de odinioară. Lungimea bisericii inițiale se poate lesne determina urmărind brâul median, care se termină pe latura de nord în dreptul unui șoș vertical vizibil. Prelungirea tindei s-a făcut de la acel șoș, câțiva metri spre vest, foarte probabil cu lemne parțial refolosite din demolarea unui perete interior. Peretele de la intrare poate
Biserica de lemn din Cerșani Vale () [Corola-website/Science/322769_a_324098]
-
români acuzați de administrația maghiară pentru trădare. În anul 1897 a fost numit paroh la Tritenii de Sus unde a funcționat până în 1903 când este transferat preot paroh la Biserica Rățeștilor din Turda Veche, numit vice-protopop onorific și distins cu „Brâul Roșu”. A fost membru al PNR din 1891, membru fondator al Societății ASTRA, Despărțămâtul Turda și membru fondator al Societății de teatru românesc din Turda. A înființat la Turda Asociația femeilor greco-catolice „Reuniunea Sf. Maria” („Reuniunea Mariană”) și corul Bisericii
Nicolae Rațiu () [Corola-website/Science/322853_a_324182]
-
clădire monumentală, zidită din piatră și cărămidă, cu șarpantă în două ape și învelită cu tablă. Edificiul are formă de navă, cu absida altarului semicirculată în interior. La pereții exteriori se observă o împărțire a fațadelor, deasupra geamurilor, printr-un brâu dorsal. În partea superioară a pereților se află o cornișă, cu profiluri liniare la nivelul streașinei. În partea de vest a edificiului se înalță un turn-clopotniță, având pereții construiți în retragere față de corpul bisericii. El are formă pătrată și un
Biserica Sfinții Constantin și Elena din Hărpășești () [Corola-website/Science/322126_a_323455]
-
de frontieră conform următoarei formule de echivalare: Culoarea albastru închis a scutului stemei și culoarea verde a pânzei drapelului sunt culorile Poliției de Frontieră a MAI. În heraldica și vexilologie verdele este și culoarea destinului, speranței, naturii, prospețimii, vânătorii, tinereții. Brâul crenelat de argint simbolizează frontiera de stat a Republicii Moldova și face aluzie la cetățile de hotar ale Moldovei medievale. Mobila de bază a stemei este acvila circulară. Acvila a fost una dintre principalele embleme adoptate de către strămoșii noștrii romani pentru
Poliția de Frontieră (Republica Moldova) () [Corola-website/Science/329917_a_331246]
-
identifice suficient pe purtător. Drapelul Poliției de Frontieră a fost elaborat în baza stemei, prin metoda extinderii câmpului heraldic în câmp vehilar. Drapelul reprezintă o pânză dreptunghiulară (2x3), verde, care este culoarea tradițională a grănicerilor, având la marginea inferioară un brâu crenelat alb (cu lățimea de 1/5 din lățimea pânzei drapelului), ce simbolizează frontiera de stat a Republicii Moldova și face aluzie la cetățile de hotar ale Moldovei medievale și purtând în mijloc emblema trupelor de grăniceri. Semnul de frontieră reprezintă
Poliția de Frontieră (Republica Moldova) () [Corola-website/Science/329917_a_331246]
-
minori, promulgată la 31 martie 1969 sub semnătura cardinalului Amleto Giovanni Cicognani din cadrul Secretariatului de Stat al Vaticanului . Capelanii Sanctității Sale poartă atât veșminte pentru slujbă, cât și sutană neagră cu capse, butoni, margini și căptușeală de culoare mov și brâu de mătase purpurie. Au fost eliminate din uz sutana mov, mantaua violetă, brâul cu franjuri și cataramele de pe pantofi, precum și panglica violetă de pe pălăria neagră.
Capelan al Sanctității Sale () [Corola-website/Science/328125_a_329454]
-
Secretariatului de Stat al Vaticanului . Capelanii Sanctității Sale poartă atât veșminte pentru slujbă, cât și sutană neagră cu capse, butoni, margini și căptușeală de culoare mov și brâu de mătase purpurie. Au fost eliminate din uz sutana mov, mantaua violetă, brâul cu franjuri și cataramele de pe pantofi, precum și panglica violetă de pe pălăria neagră.
Capelan al Sanctității Sale () [Corola-website/Science/328125_a_329454]