4,074 matches
-
eram liberă să-l înstrăinez oricărei alte persoane, legea permițându mi acest lucru. În legătură cu crearea casei memoriale, țin să subliniez lucru de majoră importanță că, începând din 1973, sprijinită de profesorul Hobai din Sighișoara, om de cultură și cu deosebită bunăvoință în conservarea patrimoniului cultural al orașului, am intervenit pe lângă autoritățile județene din Târgu Mureș pentru crearea casei memoriale N.D. Cocea. O comisie culturală s-a deplasat la Sighișoara, fiind impresionată și entuziasmată de interiorul casei. Din păcate, toate demersurile au
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
a fost citit, În numele autorului, la festivitatea decernării Premiului Fundoianu, În 2001, la Tel Aviv, și a apărut În revista israeliană de limbă română Izvoare, nr. 30-31-32) Post-scriptum 2004tc " Post‑scriptum 2004" Noul an, 2004, a adus din România, prin bunăvoința unei prietene, un sinistru DOSAR, parcelat În două volume de gunoaie umane, ambalate drept Rapoarte informative, Note de filare și identificare, Note-raport, Note de relații, Note și Plan de Măsuri etc. Aflam din neglijentul și foarte incompletul DOSAR că fusesem
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
descopere, cu adevărat, prima dată, tânărul George Koves Înregistrează ceea ce i se Întâmplă, lui și celorlalți, cu o candoare abia atinsă de tristețe, fără a exprima ultragiu moral, suferință sau revoltă, nici ură, nici dezgust, ba, cu o vag melancolică „bunăvoință” față de oroare, Încearcă să transfere chiar asupra opresorilor săi propria sa umanitate „normală”, ambiguă, adâncă, parțial complice. „În lagăr existau doar situații predeterminate și Înăuntrul lor alte predeterminări”, va explica impasibilul observator. Abia la Întoarcerea la Budapesta, imediat după război
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
în special pentru comandantul D.L.O. și pentru comandanții evrei de unități, că situația lor se definește prin conștiința neplăcerilor ce-i așteaptă, dacă nu vor fi corecți în administrarea hranei, în raportarea prezenței etc. și dacă nu vor depune bunăvoință la lucru. Comandanții evrei vor purta numele funcțiunei ce fac nu pe acela al gradelor militare pe care le-au perdut. Recomand în sfârșit pentru bun control administrativ măsurile luate de unul din Detașamentele noastre, care pot fi adoptate de
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
nu din vina lucrătorilor, atunci plata să se facă integral, adică 45 lei/zi iar Inspecțiile să avizeze asupra randamentului real ce se poate obține dela un lucrător. În cazul când se constată că randamentul redus se datorește lipsei de bunăvoință din partea lucrătorului sau a supraveghetorului evreu respectiv, plata să se micșoreze în raport cu cantitatea executată în minus sau cu o cotă ce se va fixa de către Inspectorul Conducător după aprecierea sa, iar pe de altă parte, în mod obligatoriu să se
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
au plătit zilele de lucru din perioada anterioară acelei zile de sărbătoare sau [intemperii], adică pentru cei buni să se plătească 45 lei/zi iar pentru cei răi atât cât li se cuvine pe baza randamentului [avut] din cauza lipsei de bunăvoință. 9. Pe timpul deplasărilor dela un șantier la altul cu grupurile sau individual, în interesul lucrărilor, plata se va face integral cu [45] lei/zi. 10. Pontajul să se facă de către organele [. ..] special de către Secția respectivă în acest scop. 11. Plata
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
-se la studiile lui Roman Jakobson și Roland Barthes pentru a le fi descifrate „codurile” poetice. Ca sociolog literar, C. începe să se manifeste din 1972, cu Eseu despre personalitate, continuând prin Confesiuni esențiale (1977), Nostalgia comunicării (1978), Conversații de bunăvoință. Eseu despre adevăruri uitate (1980), Sociologie și bioestetică (1987), Repere pentru o sociofenomenologie a valorii literare (1989). Rețin atenția notațiile despre raportul dintre receptor și creator, dintre reacția lectorului neavizat și a celui superavizat în fața operei de artă sau conotațiile
CRISAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286497_a_287826]
-
SCRIERI: Literatura română în lume (în colaborare cu Victor Crăciun), pref. Pierre de Boisdeffre, București, 1969; Ieșirea din metaforă, București, 1972; Eseu despre personalitate, București, 1972; Memorial invers, București, 1976; Confesiuni esențiale, București, 1977; Nostalgia comunicării, Cluj-Napoca, 1978; Conversații de bunăvoință. Eseu despre adevăruri uitate, București, 1980; Sociologie și bioestetică, București, 1987; Repere pentru o sociofenomenologie a valorii literare, București, 1989; Eseu despre moartea viguroasă. 13 epistole către Dumnezeu, postfață Nicolae Țone, București, 1996; Eminescu versus Dumnezeu sau Blestemul în genunchi
CRISAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286497_a_287826]
-
Crișan, „Nostalgia comunicării”, RL, 1978, 37; Aureliu Goci, „Confesiuni esențiale”, RL, 1978, 8; T. Tihan, Critică și sociologie literară, ST, 1978, 2; Mihai Coman, Exuberanța comunicării, LCF, 1978, 21; Elena Tacciu, Dialogul necesar, ST, 1980, 10; H. Zalis, „Conversații de bunăvoință”, RL, 1982, 9; Dinu Flămând, O carte document, VST, 1985, 23; Dicț. scriit. rom., I, 731-733. D.Gr.
CRISAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286497_a_287826]
-
profit decent generației următoare de tinere cupluri. Succesul sau eșecul neașteptat al unui concurent este la fel de important; cel care ia lucrurile În serios cercetează și Învață, apoi, analizând logic evenimentele, poate obține o inovație de succes. Pasul inițial constă În bunăvoința de a spune „nu știu suficient ca să analizez, dar am să cercetez și am să descopăr. Am să ies să privesc, să Întreb și să ascult”. De foarte multe ori, nu este nici măcar necesar ca antreprenorul să Înțeleagă de ce realitatea
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
ascultării Mai ales În domeniul intercultural, negociatorul nu poate ști totul. O intuiție bună Îi va permite să sesizeze mai ușor interlocutorul, fără să-l jignească. O bună ascultare Îl va ajuta să evite erorile. Acestea constituie un semn de bunăvoință care va fi Întotdeauna bine primit de interlocutorul său. 5. Să rămână fidel propriei sale culturi Celălalt nu ne cere să-i adoptăm cultura, dar, În același timp, el așteaptă de la noi să fim fideli propriei noastre culturi. Cultura românească
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
fiecărei după-amiezi, ani întregi s-a aflat, la biroul lui, în așteptarea „marelui necunoscut”). Lecturile duminicale din Strada Câmpineanu numărul 40, apoi de pe Bulevardul Elisabeta frapau prin lipsa oricărui protocol, printr-o principialitate flexibilă și printr-o maximă toleranță și bunăvoință (este notorie interdicția de a se întrerupe fie și lectura celei mai plictisitoare și mai lipsite de talent „opere”, pe care criticul o îndura cu stoicism imperturbabil). Cei mai importanți poeți, prozatori și critici interbelici au frecventat, într-un fel
CENACLU LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286162_a_287491]
-
o sesizează fără greș. Îl întâmpină, la un moment dat, cu dispreț și cu ironie: Ce poate fi aceasta a ta lascavă și voioasă arătare? Oare ție vreun bine, au altuia vreun rău undeva ai simțit?"15 E limpede că bunăvoință nu îi poate arăta, de vreme ce se simte chiar dezgustat de umilința sa perfidă. Pricepe bine și faptul că spaima pe care i-o provoacă are un singur concurent real: ura Hameleonului pentru Inorog. Pe care nu o aprobă, mai ales
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
diferite, reunite în Franța în Le Brèviaire des robots (1967)130. El se interesează de dimensiunea filozofică și metafizică a căutării sensului de către roboți, care, supraviețuind rasei umane, își pun întrebări despre prezența lor în lume și despre existența și bunăvoința față de ei a unui posibil creator; • simbioza dintre om și mașină: SF-ul se interesează de această temă inventând cyborgul, ființă deopotrivă cibernetică și organică. Am văzut un exemplu în cinema, în filmul Robocop (1987). Să notăm că, în realitatea
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
îndreptate împotriva unei persoane (sau grup de persoane), realizate cu intenția de a prejudicia fizic sau mental acea persoană (sau grup). Agresorul (persoana sau grup) urmărește să obțină și să-și mențină dominanța asupra unei alte persoane (victima) și/sau bunăvoința sau atenția admirativă a celorlalți, concomitent cu marginalizarea victimei. Agresivitatea se poate naște din gelozia față de victimă (că are note mai bune, că are bani sau haine frumoase, că are un prieten/ă râvnit/ă și de agresor”) sau dintr-
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
și apoi în diverse acuze de dureri, boli somatice și neurastenii. Durerile de spate, crizele de spasmofilie sunt adesea astfel de manifestări; 4. comportament pasiv-agresiv: agresivitate contra celuilalt exprimată indirect și ineficient prin pasivitate sau printr-o ostilitate mascată în bunăvoință; 263REZILIENȚA 5. izbucniri nepotrivite (scene) reprezintă exprimarea directă, activă a unei dorințe inconștiente ori a unui impuls și implică evitarea conștientizării efectelor, a consecințelor acestor scene. în fața unei situații dureroase, traumatice înlocuiește gândul, reflecția printr-o acțiune compulsivă. Este ceea ce
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
să facă munci necalificate sau mult sub calificarea pe care o aveau. Dar chiar și pentru această muncă necalificată au fost nevoiți să treacă peste obstacolele ridicate de către activiștii comuniști responsabili cu dosarele de cadre și au avut nevoie de bunăvoința și omenia unor directori care le-au oferit un loc de muncă în pofida dosarului de fost deținut politic. Apoi, frica de a nu-și pierde locul de muncă și de a rămâne pe drumuri i-a obligat pe foștii deținuți
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
ne mai dea vreo cameră. Gazda i-a spus că deși are casa liberă ea trebuie să-și mărite fata și că nu ne mai poate da. Acela a tăcut, n-a mai spus nicio vorbă, dar i-am remarcat bunăvoința, pentru că părea că se gândește că și noi suntem oameni. C. I.: Interesantă remarca aceasta, părea că se gândește că și dumneavoastră ați putea fi oameni, pentru că cei numiți "dușmani ai poporului", deținuții politici sau deportații politici, nu erau considerați
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
mult decât umilitoare și dureroasă. Pentru generațiile care vin să știți că aceste mărturii n-o să rămână fără efect pentru că a fost un regim politic criminal și dur și pentru care viața individului nu conta. Vă mulțumesc că ați avut bunăvoința să-mi împărtășiți din experiențele dumneavoastră. I. N.: Sunt și astăzi la noi persoane cărora le este încă frică să vorbească pentru că suferințele au fost atât de dure... Dar să știți că singurul lucru de care îmi pare cu adevărat
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
aveau ordine strașnice să nu cumva să supere cu ceva pe cei scutiți. Când țara era la mare nevoie, fie din cauza războaielor, a foametei, a bolilor și nu putea face față tributului datorat, Măria Sa Sultanul ierta și el birul țării, bunăvoință care, spre recunoaștere și respect datorat Porții, prin hatișerif iertarea se citea de vistiernic în plin Divan, fiind cunoscut darul Măriei Sale până la sate. Atunci, pentru domni și boieri, cetățenii țării erau mișeii, adică calicii țării, pentru că starea de sărăcie era
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
a spus, erau scutiți să plătească dări la stat dar rămâneau obligați să presteze munci și să plătească anumite sume de bani proprietarilor pe care îi serveau, situația lor fiind adesea mai împovărată decât a birnicilor propriu-ziși, pentru că depindeau de bunăvoința sau asprimea stăpânilor lor. Pe ei, catagrafiile îi înregistrează ca slugi, argați și alți „breslași tocmiți", „cu hac" la boieri. Tocmiți cu „hacu", adică la munci sezoniere, precum ciobanii și vierii, în virtutea meseriei avute, erau și bejenarii, fugarii de peste hotarele
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
mâncarea și băutura reprezentau scopul vizitei lor. Statutul de musafir este avantajos și benefic. La această concluzie a ajuns și un copilaș care, observând că în toate vizitele în care mergea cu părinții era tratat cu bunătăți și cu maximă bunăvoință, l-a determinat ca la întrebarea: ce vrei să te faci atunci când vei fi mare? să răspundă candid: musafir". Sau o altă întâmplare pe care ziarul „Opinia" din 18 aprilie 1907 o reproducea din Amintirile de război 1877-1878, publicată de
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
noștri puțini și foarte ocupați în altă parte, scoatem în fiecare an un volum de 540 pagini. Acest lucru este posibil numai pentru că canonicul Auner, parohul unit Bălan, politicianul Teodorian Carada, scriitorul Karalevskij de la Roma si alții contribuie cu toată bunăvoința și din toate puterile. Revista și-a făcut acum un nume foarte bun și nici nu are nevoie de sprijin financiar, ci stă pe picioarele proprii"369. Revista Catolică ajunsese, așadar, într-o perioadă scurtă de timp, o publicație consistentă
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
avusesem prudența să aduc cu mine din țară. Părintele Tăutu îmi adresează un referat asupra conversațiunei sale cu Domnul De Sanctis, delegatul Contelui Dalla Torre, care, prezentând un interes deosebit îl trimet Excelenței Voastre în trei exemplare. Din el reiese bunăvoința și obiectivitatea, cel puțin principală, a presei Vaticane, lipsa însă totală a unui serviciu de informație directă cu Țara sau cu organizațiile noastre de presă și propagandă" (Ibidem, ff. 338-339). 953 "De mult timp, importantul ziar de la Bologna L'Avenire
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
în poveștile populare a numeroase popoare, teoxenia înseamnă "vizita unui zeu în casa muritorilor pentru a le pune la încercare ospitalitatea, adică de fapt, omenia, prin ceea ce ea are pozitiv, semn de virtute și de pietate, de respect și de bunăvoință". Morala clasică a poveștilor - cei răi sunt pedepsiți, cei buni sunt răsplătiți, se citește astfel în termeni de ospitalitate, cei primitori sunt răsplătiți, cei neprimitori sunt pedepsiți, cu observația că cei mai ospitalieri sunt cei săraci. Considerată în relație cu
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]