5,493 matches
-
la care era asociat însuși președintele băncii, Alexandru Dinulescu. În fapt, Dinulescu, împreună cu firma Meteor, cu Andreea Business București și cu omul de afaceri Gheorghe Dragodan au constituit societatea Thalida Chiajna, specializată în producția de cartușe pentru vânătoare. Imediat, Andreea Business a fost creditata de Bankcoop, la presiunile lui Dinulescu, cu 360 milioane lei, ca să achiziționeze terenul pentru construcția proiectatei fabrici de cartușe. Apoi Alexandru Dinulescu a aprobat firmei Thalida - la care era asociat - un prim credit de 5,2 miliarde
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
se joace off-Broadway pentru un public mai tânăr, ca să fie apoi reluate la Los Angeles și la Londra, pe West End, cu un contract limitat. Evident nu eram un regizor destul de comercial ca să concurez cu un musical născut În paradisul businessului uptown. În același timp, colegii și jurnaliștii din avangardă ridicau din sprâncene, Îngrijorați pentru traiectoria oscilantă a carierei mele: „Cum e posibil ca după greci, Shakespeare, Brecht, Cehov sau Strindberg să ajungi la Jacques Demy? Nu ți se pare că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
tineri, mai puțin cunoscuți, dar mai adaptabili, Își suplimentau subvențiile ocazionale cu diverse slujbe. Îmi amintesc că eu am dat lecții de engleză și de tenis. Am combătut cu răbdare perseverența cu care oamenii de afaceri din Berlin pronunțau cuvântul „business“ În așa fel Încât să rimeze cu „dizziness“; și ca o mașinărie perfectă serveam minge după minge peste plasă, fiicelor lor bronzate, tunse băiețește, pe terenuri pline de praf, sub norii ce se deplasau lent pe cerul unei lungi zile
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
din Deva când s-au întâmplat toate acestea. Prietena a reacționat amical (a dus-o la spital), dar nu și profesional. Nu i-a sugerat să dea în judecată managementul magazinului sau patronii fiindcă nu și-au curățat gheața din fața businessului propriu. Și poate, dacă îi sugera, mama ar fi spus resemnată: „Lasă-i în plata Domnului! Așa a fost să fie”. Ea, ca și cei mai mulți dintre noi, este o fatalistă, chiar și atunci când „fatalitatea” este complet evitabilă. Într-o țară
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
de calculatoare de tip Intranet și Internet din ultimele decenii și cuprinderea în domeniul informației electronice a unui număr din ce în ce mai mare de cetățeni care utilizează în mod direct sau sunt beneficiari indirecți ai noilor tehnologii de tip e Government, e-Business, e-Work, e-Health, e-Learning, e-Vote, e Democracy, e-Citizen, e-Referendum, e-Library, etc., reprezintă elementul definitoriu al trecerii de la societatea informatică la societatea informațională. Conștientizarea la nivelul societății a rolului major al cunoașterii științifice și tehnologice precum și al caracterului global al acestora
PFSIM : Simularea numerică a mişcărilor potenţiale by Dănuţ Zahariea () [Corola-publishinghouse/Science/91506_a_93190]
-
de J.P. Guilford; Centrul de Cercetări și Evaluare a Personaliții (IPAR) de la Universitatea Berkeley; „The Creative Problem Solving Group” din Buffalo; „Torrance Center of Creative Studies” din Georgia, SUA; „The Center for Creative Leadership” din Greensboro. * În Europa: „The Manchester Business School” din Anglia; „Institutul Norvegian de Management” (NILA), din Oslo; „Consiliul Suedez pentru Management și Probleme ale Activității Productive”, din Suedia; Centrul de „Proiectare a Inovării Industriale”, Universitatea din Delft, Olanda; „Institutul Batelle”, din Frankfurt, Germania. [41] 2.2 Caracterizarea
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
stagnare în cele care se dezvoltă eficace. O latură negativă a acestui model este focalizarea excesivă asupra profitabilității în detrimentul dezvoltării și implementării strategiilor de dezvoltare. Modelul este predominant în SUA și Marea Britanie. Michael Seely, în 1991, relata: „companiile publice promovează businessul nu pentru a răsplăti creditorii, a încuraja devotamentul lucrătorilor săi, a trezi interesul comunității unde ele operează sau pentru a produce cele mai calitative produse, ci totul are un singur scop - îmbogățirea acționarilor” ; • Modelul de guvernanță corporativă german se bazează
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
prin faptul că acționarii majoritari sunt legați de corporație prin interese comune și iau parte la conducerea și controlul întreprinderii („insiders”). Avantajul acestui model constă în faptul că acționarii sunt orientați spre o strategie pe termen lung și stabilitate în business. Pe de altă parte, ei nu sunt flexibili la luarea unor decizii prompte legate de lichidarea sau comercializarea unor segmente ineficiente ale businessului. • Modelul de guvernanță corporativă japonez se particularizează prin coeziunea la nivel de companii și la nivel de
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
model constă în faptul că acționarii sunt orientați spre o strategie pe termen lung și stabilitate în business. Pe de altă parte, ei nu sunt flexibili la luarea unor decizii prompte legate de lichidarea sau comercializarea unor segmente ineficiente ale businessului. • Modelul de guvernanță corporativă japonez se particularizează prin coeziunea la nivel de companii și la nivel de afaceri a unor grupuri industriale numite holdinguri. Modelul japonez în care statul are un rol activ s-a manifestat în decursul anilor prin
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
interese Planuri ascunse sau în schimbare Percepții diferite Ignoranță Sfaturi păguboase Fuziuni Principii de afaceri Eșec al parteneriatului 22. STRATEGIE ȘI LUAREA DECIZIILOR Oportunități Puncte tari Achiziții Amenințări Intrarea sau ieșirea de pe piață Managementul portofoliului Evaluare Presupuneri esențiale Modele de business Cesiuni de active; transferuri de active Evaluarea investițiilor Planificare A nu face nimic Inovație Lipsă de viziune 23. SISTEME Compatibiliatate Integrare Interfețe Selecție Accidente/întâmplări neprevăzute Design Stabilitate Implementare Folosință/utilitate 24. TEHNOLOGIE Creșterea comerțului electronic și a comerțului mobil
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
niveluri: • strategia de grup (corporate strategy), care determină sectoarele de activitate ale firmei. Ea conduce firma la instalarea Într-un anumit sector și/sau la ieșirea din alt sector, Înainte de a-și constitui un portofoliu echilibrat de activități; • strategia concurențială (business strategy), aplicată fiecărui sector de activitate. Ea definește manevrele pe care le face firma Înainte de a se poziționa avantajos față de concurenții săi. Primele modele de analiză strategică provin din SUA, din anii ’60 ai secolului XX. Confruntarea dintre analiza internă
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
adică alegerea direcțiilor (produse/piețe) și a modalităților de creștere internă și externă. Această școală de gândire strategică rămâne incompletă, deoarece nu face distincție Între strategia aplicată conduitei activității și cea aplicată alegerii activității (problema portofoliului activității). 3. Strategia concurențială (Business Strategy) a cabinetelor de consultanță strategică Boston Consulting Group (BCG), McKinsey și A.D. Little (ADL). Inițial, contribuția esențială a BCG a fost propunerea unor concepte și instrumente mai fine decât cele ale școlilor anterioare (ciclul de viață, curbele experienței, matricea
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
de activitate; aceasta din urmă traduce În fapt atractivitatea pieței pe termen mediu pentru firma respectivă (Glueck, 1980). Un astfel de model a fost dezvoltat prin anii ’70 ai secolului XX, la inițiativa concernului General Electric, cu colaborarea celebrei Harvard Business School. Modelul, botezat PIMS (Profit Impact of Marketing Strategy), deține informații de la peste 5.000 de activități diferite și urmărește identificarea variabilelor ce pot influența rentabilitatea firmei. Toate aceste modele de analiză strategică prezintă o importanță deosebită În trasarea marilor
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
din țara-gazdă; este o metodă rapidă de a obține un management local și de a evita o eventuală expropriere sau hărțuire politică (Harrison, 1987, p. 80). Tabelul 25 - Exemple de joint-venture performante Sursa: „Are Foreing Partners Good for U.S. Companies?”, Business Week, 28 mai 1984. Când societățile mixte reunesc mai mult de două companii, ele se numesc „consorții”. De exemplu, producătorul european de avioane Airbus Industries este un consorțiu format din patru mari corporații: Aérospatiale (Franța) (37,9%), Messerschmitt-Bokkow-Blohm (Germania) (37
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
D’Organisation, Paris, 1989. Atamer, T., Calori, R., Diagnostic et decisions stratégiques, Dunod, Paris, 1998. Auto Motor și Sport, nr. 3/2005, p. 32. Baker, H.K., Miller, T.O., Ramsperger, B.J., „An Inside Look at Corporate Mergers and Acquisitions”, MSU Business Topics, 29 (1), iarna 1981, p. 51. Băcanu, B., Management strategic, Teora, București, 1997. Băloiu, L.M., Managementul inovației, Editura Eficient, București, 1995. Bărbulescu, C., Managementul producției industriale, Editura Holding Reporter, ediția a II-a, 1998. Bărbulescu, C., Sisteme strategice ale
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
Editions d’Organisation, Paris, 1991. Brooke, M.Z., „The Autonomy of the Foreign Subsidiary: A Progres Report on Research”, in International Studies of Management and Organisation, vol. 6, 1986, pp. 11-26. Brooke, M.Z. și Remmers, H.L., International Management and Business Policy, Houghton Mifflin & Co., Boston, 1978. Burciu, A., MBO & ciclul afacerilor, Editura Economică, București, 1999. Cadiou, Ch., Le redéploiement stratégique de l’entreprise, Les Editions d’Organisation, Paris, 1990 Calotă, E., „Creșterea puternică a pieței auto”, Tribuna economică, nr. 31
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
Strategy Process, Prentice-Hall, Englewood Cliffs, NJ, 1990. Chambre Syndicale des Constructeurs d’Automobiles, Acords entre firmes, Paris, 1986, 1987, 1988, 1989. Chandler, A.D., Jr., Stratégies et structures de l’entreprise, Les Editions d’Organisation, Paris, 1962. Chang, J.N., Campo-Flores, F., Business Policy and Strategy, Goodyear Publishing Co., Inc., Santa Monica, California, 1980. Charpentier, P. et al., Organizarea și gestiunea Întreprinderii, Editura Economică, București, 2002. Chifu, I., Analiza de conflict, Politeia, București, 2004. Ciobanu, I., Strategii de management, Editura Universității „Al.I.
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
1983. Collins, T.M., Doorley, T.L., Les alliances strategiques, InterEditions, Paris, 1992. Conference Board, Operating Foreign Subsidiaries: How Independent Can They Be?, Raport nr. 836, 1988, p. 97. Coyne, K.P., „Sustainable competitive advantage: What it is and what it isn’t”, Business Horizons, nr. 1, ianuarie-februarie 1986, p. 54. Cray, D., „Control and Coordination in Multinational Corporations”, Journal of International Business Studies, 15 (2), 1984, p. 85. Crișan, I., Tehnologia ca sistem, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1980. Crișan, I., Către o
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
They Be?, Raport nr. 836, 1988, p. 97. Coyne, K.P., „Sustainable competitive advantage: What it is and what it isn’t”, Business Horizons, nr. 1, ianuarie-februarie 1986, p. 54. Cray, D., „Control and Coordination in Multinational Corporations”, Journal of International Business Studies, 15 (2), 1984, p. 85. Crișan, I., Tehnologia ca sistem, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1980. Crișan, I., Către o industrie competitivă, Humanitas, București, 1991. Cunningham, W.H., Aldag, R.J., Block, S.B., Business in a Changing World, South-Western Publishing
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
in Multinational Corporations”, Journal of International Business Studies, 15 (2), 1984, p. 85. Crișan, I., Tehnologia ca sistem, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1980. Crișan, I., Către o industrie competitivă, Humanitas, București, 1991. Cunningham, W.H., Aldag, R.J., Block, S.B., Business in a Changing World, South-Western Publishing Co., Cincinnati, Ohio, 1993. Cyert, R.M. și March, J.G., A Behavioral Theory of the Firm, Prentice-Hall, Englewood Cliffs, NJ, 1963. Dacia, anul II, nr. 17, iulie 2003, p. 3, Universitatea „Sextil Pușcariu”, Brașov. Dalotă
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
1963. Dacia, anul II, nr. 17, iulie 2003, p. 3, Universitatea „Sextil Pușcariu”, Brașov. Dalotă, M., Donath, L., Managementul firmei prin planul de afaceri, Sedona, Timișoara, 1997. Dalton, D.D. și Kesner, I.F., „Organizational growth: Big is beautiful”, The Journal of Business Strategy, 6 (1), vara 1985, p. 38. Dan, V., Strategii și structuri industriale competitive, ALL Educational, București, 1997. David, F.R., Concepts of Strategic Management, ed. a III-a, Mac Millan Publishing Company, New York, 1991. De Woot, Philippe, Stratégie et management
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
Organisation, Paris, 1985. Didier, Michel, Economia: regulile jocului, Humanitas, București, 1994 (Lumina Lex, București, 1998). Dijmărescu, I., Managementul strategic, Editura Strategic Management Grup, București, 1993. Dijmărescu, I., Managementul inteligenței economice, Lumina Lex, București, 1998. Dolan, M.J., „In Defense of Conglomerates”, Business Week, 29 iulie 1985, p. 5. Drucker, P.F., The Practice of Management, Harper and Row, New York, 1974. Drucker, P.F., The Transnational Economy, Harper and Row, New York, 1987. Drucker, P.F., The Trend Toward Alliances for Progress, Harper and Row, New York, 1989
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
Directory of Multinational Enterprises, Macmillan, Londra, 1980. Dupont, Ch., La négociation, Dalloz, Paris, 1990. Dussauge, P., Les stratégies concurentielles re-examinées, Chambre de commerce et d’industrie de Paris, Cahier de recherche nr. 342, 1989, p. 22. Dymsza, W.A., Multinational Business Strategy, McGraw-Hill, New York, 1982. Egelhoff, W.G., „Patterns of Control in U.S., U.K. and European Multinational Corporations”, Journal of International Business Studies, 15 (3), 1984, pp. 73-84. Ergas, H., Reid, A., Les flux transfrontières des données dans les entreprises
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
commerce et d’industrie de Paris, Cahier de recherche nr. 342, 1989, p. 22. Dymsza, W.A., Multinational Business Strategy, McGraw-Hill, New York, 1982. Egelhoff, W.G., „Patterns of Control in U.S., U.K. and European Multinational Corporations”, Journal of International Business Studies, 15 (3), 1984, pp. 73-84. Ergas, H., Reid, A., Les flux transfrontières des données dans les entreprises multinationales, resultats d’une enquète conjointe BIAC/OCDE et d’entretiens avec les représentants d’entreprises multinationales: compte rendu d’un symposium
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
les entreprises multinationales, resultats d’une enquète conjointe BIAC/OCDE et d’entretiens avec les représentants d’entreprises multinationales: compte rendu d’un symposium de l’OCDE, cap. III, Olanda, 1985, p. 102. Finkin, E.F., „Company turnaround”, The Journal of Business Strategy, 5 (4), primăvara 1985, p. 14. Fishwick, F., Multinational Companies and Economic Concentration in Europe, MacMillan, Londra, 1982. Garnier, R.A., „Context and Decision - Making Autonomy in Foreign Affiliates of United States Multinational Corporations”, in Academy of Management Journal, 1982
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]