6,191 matches
-
Pământul este dulce, bucuria este ostentativă și un anume convenționalism simțim în încadrarea omului în sat. Obsesia neîmplinirii erotice sensibilizează însă poezia. Feciorul a rămas cu regretul unei insatisfacții erotice: "dar e în mine o mânie-ntoarsă, împotriva unei fete în căruță nouă/ deturnând câmpia noastră arsă/ după iepele zmeoaice amândouă..., avea spițe agere și lucitoare, și-avea carul coșul nou, cu faraoancă". Imaginea invocată a femeii-pește menite să aducă ploaie e adânc încrustată în memorie. "Faraoancele" sunt ființe ciudate care încearcă
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
nou, cu faraoancă". Imaginea invocată a femeii-pește menite să aducă ploaie e adânc încrustată în memorie. "Faraoancele" sunt ființe ciudate care încearcă să-i ademenească pe trecători cu daruri și cântece: "dar mă calcă pe picioare fripte de amiază o căruță cu flori vii și o faraoancă". Satul, pământul sunt așezate undeva între fantastic și real, în mitopee, într-o atmosferă cultică cu datini și credințe, anunțându-l pe Ion Gheorghe din volumele publicate mai târziu. Exemplele sunt numeroase: "Apa zării
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Gheorghe readuce "în existența noastră legenda, istoria, fabulosul, mitul. În poemul "Sensuri", căutarea vechilor așezări, posibilitatea de a plânge pe ruinele acestora îi este sugerată de dispariția cailor: "în această a treizecea noapte a Iuliei/ a trecut un vuiet de căruță peste mine". Este clipa care îl apasă, grea de sensuri din copilărie. Copilăria, oamenii, obiceiurile sunt foarte îndepărtate, cum îndepărtat este și timpul cailor, în locul căruia, uneori cu brutalitate, se conturează un alt timp " Dar de multă vreme caii sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
o imagine de ansamblu asupra proiectului, pentru că nu au reușit, din varii motive, să se alăture întotdeauna cursanților. Mi s-a părut că am fost prea individualiști, dar pe ansamblu a existat munca în echipă, pentru că am "tras la aceeași căruță", care a ajuns la destinație. Cristina Hanț: Fără nicio rezervă 10! Acest proiect este, fără îndoială, o reușită și din acest punct de vedere. Mircea Hurdea: Din partea mea, colaborarea cu colegii ar avea nota 8. Munca în echipă a fost
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
Gherlaș are fiorul vieții, premoniția morții, sugerată de acea misterioasă femeie în negru care, mai tânără îl însoțește fugos, îi taie calea și care, mai bătrână parcă, i se așează blândă și misterioasă în preajmă și la căpătâi). Omul din căruța cu coviltir traversează situații, intersectează categorii umane semnificative... Urmărim întâlnirea lui cu o altă fostă stea, Valentin, venit acasă să plătească ultimul tribut bolii și murind, nu sus, la înălțime, ca un adevărat "dansator pe sârmă", cum fusese, ci într-
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
eroul orb, după ce a așteptat zadarnic momentul festiv în fața unor scaune goale, este izgonit în oficiul unde zac îngrămădite aceleași scaune, acum nefolositoare. Ar mai însemna să nu observăm predilecția autorilor pentru compartimentarea spațiului. Există mai multe momente în care căruța cu coviltir a lui Gherlaș sau puntea unui vas, plasate în mijlocul cadrului, împart spațiul în trei zone distincte (exterior interior exterior), creând, pe lângă o interesantă succesiune de lumină-întuneric-lumină, o senzație pregnantă de izolare, izolarea unor ființe sortite să fie solitare
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
crede că va rodi păpușoiul - și viceversa. Cărbune Cînd îți cere cineva cărbune, să nu-i ții tu să aprindă, că-ți cad dinții. Cînd iei un tăciune pentru foc de la un vecin, trebuie să lași un cărbune ca sămn. Căruță De la căruță să nu pui pe foc: inima*, că-i rău de inimă; spițele, că te dor dinții; spetezele, coastele; leucile*, mînile; posteuca*, șelele. Ceafă Cînd te-a mînca ceafa, să te cam păzești. Ceai Cînd cineva bea ceai și
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
va rodi păpușoiul - și viceversa. Cărbune Cînd îți cere cineva cărbune, să nu-i ții tu să aprindă, că-ți cad dinții. Cînd iei un tăciune pentru foc de la un vecin, trebuie să lași un cărbune ca sămn. Căruță De la căruță să nu pui pe foc: inima*, că-i rău de inimă; spițele, că te dor dinții; spetezele, coastele; leucile*, mînile; posteuca*, șelele. Ceafă Cînd te-a mînca ceafa, să te cam păzești. Ceai Cînd cineva bea ceai și din întîmplare
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
altul de foc, i se dau numai cărbuni, nu și tăciuni, fiind rău de ceartă. Ziua de Sf. Ilie o țin oamenii ca să fie scutiți de foc. Ei cred că, cînd tună, Sf. Ilie se plimbă prin cer într-o căruță cu colaci. Tăietorul pe care se taie lemne să nu se pună pe foc, căci cel ce-l va tăia și pune pe foc pe lumea cealaltă îl va duce în spinare. Dacă cineva visează că arde undeva e semn
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mîțele sau fug e semn rău. Să nu iei la casă mîță neagră, că ții pe dracu-n casă. Mîță ori motan negru, cucoș negru și cîne negru aduc bine la casă. Să nu duci mîță în car ori în căruță, că slăbesc vitele trăgace. Să nu duci mîță la mutat peste apă trecătoare. Mîță să nu iei cu tine cînd te muți în altă casă, că iei sărăcia. Să nu crești mîță vînătă pe vremea cînd se strîng bucatele de pe
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
chircește*. Cînd unui copil îi cresc dinții mai întîi în falca de jos, copilul are să trăiască lung timp; iar cînd îi ies întîi în falca de sus, are să moară degrabă. Copiii care merg pe drum și calcă în vigajuri* de căruțe, le vor muri părinții. Se crede că copiii care se nasc sîmbăta mor curînd. Cînd legeni albia copilului fără ca el să fie în ea, copilul moare. Dacă e vreun mort în sat și strigă vreun găzar* ori altcineva prin sat
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
sta popa, dacă voiești să-ți crească paserile mulți pui. Se crede că cum va fi timpul în ziua de Patruzeci de Sfinți, așa va fi el prin patruzeci de zile. Dacă pămîntul este atunci așa de înghețat că durăiesc* căruțele, apoi se crede că pă pușoii toamna se vor coace așa că, turnîndu-se ei în sisiac* sau pod, vor durăi cum au durăit atunci căruțele. Se crede că de cîte ori strigă prepelița, atît de scump va fi păpușoiul. Cînd torc
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
va fi el prin patruzeci de zile. Dacă pămîntul este atunci așa de înghețat că durăiesc* căruțele, apoi se crede că pă pușoii toamna se vor coace așa că, turnîndu-se ei în sisiac* sau pod, vor durăi cum au durăit atunci căruțele. Se crede că de cîte ori strigă prepelița, atît de scump va fi păpușoiul. Cînd torc vara pe cîmp, mergînd la ghilit* ori într-altă parte, rău fac, că au să se ciuciulească păpușoii pe cîmp. Primăvara, după ce s-a
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cînd ajungi acasă, nu-i mai găsești toți. Dar vai de sufletul celui ce-a avut! Spîn Fetele care torc să toarcă tot caierul, ca să n-aibă bărbați spîni. Spînzurat Să nu pui mîna pe omul spînzurat, ci pune o căruță păcătoasă de tot sub el, taie-i ștreangul, îngroapă-l cînd o cădea din căruță în groapă, arde căruța cu care l-ai adus, zvîrle cosorul cu care ai tăiat ștreangul, că-i rău de te lipești ori păstrezi ceva
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
avut! Spîn Fetele care torc să toarcă tot caierul, ca să n-aibă bărbați spîni. Spînzurat Să nu pui mîna pe omul spînzurat, ci pune o căruță păcătoasă de tot sub el, taie-i ștreangul, îngroapă-l cînd o cădea din căruță în groapă, arde căruța cu care l-ai adus, zvîrle cosorul cu care ai tăiat ștreangul, că-i rău de te lipești ori păstrezi ceva cu care s-a atins spînzuratul. Din toate sinuciderile, numai spînzuratul se crede că se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
torc să toarcă tot caierul, ca să n-aibă bărbați spîni. Spînzurat Să nu pui mîna pe omul spînzurat, ci pune o căruță păcătoasă de tot sub el, taie-i ștreangul, îngroapă-l cînd o cădea din căruță în groapă, arde căruța cu care l-ai adus, zvîrle cosorul cu care ai tăiat ștreangul, că-i rău de te lipești ori păstrezi ceva cu care s-a atins spînzuratul. Din toate sinuciderile, numai spînzuratul se crede că se dăruiește dracului. Splină Bărbații
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
hluj - cocean hogeag - coș de fum hojma - neîncetat holeră - cătină hospă - hoaspă, coajă de graminee și leguminoase hui (a) - a vui huscă - bulgăre huți (a) - a legăna I iarba-fierului - plantă fantastică, rînduniță iască - ciupercă folosită la aprin derea focului inima căruței - bucată de lemn ce leagă osia din spate iță - fir de urzeală ce formează rostul la țesut izbitură - vînătaie î îmbărbura (a) - a unge fruntea, bărbia etc. îmbumba (a) - a încheia nasturele împăna (a) - a pune pene împroura (a) - a
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
dintre ițe și sul năframă - batistă năjit - nevralgie, durere de măsele năpatcă - crîsnic, instrument de prins pește năpîrcă - viperă nărîmzat - roșu-deschis, portocaliu năvalnic - buruiană aducătoare de dragoste nividi (a) - a trece urzeala prin ițe O obadă - partea circulară a roții căruței obială - pînză înfășurată care ține loc de ciorap oblojeală - cataplasmă obor - staul oboroc - vas de lemn folosit ca uni tate de măsură obrinti (a) - a se agrava (boala) oftigi (a) - a (se) îmbolnăvi de tu berculoză ol - oală oleab - acaret
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
forță a locului unde poposește sau este aruncat: la bîlci, pentru a învîrti în locul cailor roata cea mare, pe moșia lui Lagradora, tot spre a înlocui, la roata morii de apă, calul grădinarului bulgar, în "vîrtejurile puhoaielor", urnind cu umărul căruța împotmolită în ape; în ocnă, trăgînd cu spatele vagoneții de mină. Uriașul atrage invariabil atenția vinovată a femeilor, cărora nu le răspunde în nici un fel, pînă la întîlnirea nefastă cu Caliopi, urmată de uciderea acesteia de către soțul ei și întemnițarea
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
săi, la fierăria lui Iocan, unde își fascinează interlocutorii, prin magia cuvântului. Întors de la munte unde fusese să vândă porumb, Ilie Moromete relatează cu mare efect ce s-a întâmplat, în timp ce fiii mai mari concluzionează "că a omorât caii și căruța de pomană și că și-a bătut joc de munca lor". Evenimentele propriei existențe iau dimensiuni mitice. Ilie Moromete este un "narator simbolic" (Eugen Simion), un narator mitic, menit să creeze iluzia inițiatică a întâmplărilor exemplare. Recurgând la o anume
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
picioare pe șa în goana calului, ridică un sac de orez numai cu o mână. Au fost trimiși mai mulți călăreți după fugar. În ziua următoare, coropcarul se îndrepta spre Iași, cu marfa în spinare, când un om dintr-o căruță ușoară oprește si-l poftește să meargă cu el. Era Todiriță Cătană, care-l recunoscuse pe Ienache drept unul din boierii care râdeau de el când umbla legat. Voinicul îl sfătui să spună arnăuților că Toderiță Cătană fugise de frica
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
știind că pe-acolo va trece trăsura cu Irinuța și Alexandrel. A venit trăsura, dar și boierul cu slujitorii săi și acesta a hotărât ca zodierul să fie jupuit pentru trădare, iar cei doi îndrăgostiți să fie legați de roțile căruței și duși în goană până la Mitropolie. Irinuța a sărit ca o viperă, l-a înfruntat cu ură pe soțul ei, iar copilul Leonte avusese impresia că-i cresc gheare din mâini și cornițe în păr. Din cer, a venit un
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
o dugheană în ulița mare". Negustorul le-a povestit celor adunați la Hanu Ancuței despre călătoria cu trenul, "un fel de căsuțe pe roate, și roatele acestor căsuțe se îmbucă pe șine de fier", merge fără cai, un fel de căruță "cu foc". În țara nemțească sunt case cu etaj, un fel de "case una peste alta", ulițele sunt făcute dintr-o singură bucată de piatră pe care se plimbă cucoane cu pălării și boieri cu ceasornic. Toți beau bere, "un
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
întâlnească iarăși cu iubitul ei. Printre lucru ri le confiscate se află și ceva bani găsiți în casa Tudorei, pe aceia instanța îi consideră ca aparținând amantei și crede că ar fi bine să i fie returnați. Încărcați într-o căruță, Tudora și copiii sunt izgoniți din târg tocmai peste Olt, în plină iarnă, în apropierea Crăciunului, la 22 decembrie 1799. observăm cum totul se în vâr te în jurul averii, ea primează în de favoarea onoarei care de vi ne un
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
altele pe care societatea actuală le-a fabricat pentru că omul să ajungă să cunoască situațiile limită, acelea în care lumea noastră se distruge, singurele care ne pot scutură din inerția în care trăim. Spunea Donne că nimeni nu doarme în căruță care-l duce de la inchisoare la groapa și, cu toate acestea, cu toții dormim pe drumul dintre leagăn și groapă, sau cel puțin nu suntem pe deplin treji"54. Sábato îl provoacă într-una din conversații pe Borges, întrebându-l ce
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]