KorAP: Find »[drukola/base=captare & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...146 147 148 ...212 >

5,278 matches

Corola-website/Law/232148_a_233477

Metoda Trofin, care se aplică în cazul acviferelor uniforme, omogene și izotrope, fără dinamică inițială (gradientul hidraulic i Pentru un foraj (puț) singular, situat într-un acvifer sub presiune, formula de calcul al distanței, D (m), dintre punctul reprezentat de captare și limita zonei de protecție este următoarea: Q ● t D = radical din ────────────── , (4) M ● n(e) Pi în care: - Q - debitul exploatat prin puț (mc/zi); - t - timpul de tranzit normat pentru protecția calității apei furnizate de puț (20 sau

INSTRUCŢIUNI din 20 aprilie 2011 privind delimitarea zonelor de protecţie sanitară şi a perimetrului de protecţie hidrogeologică. In: EUR-Lex (2011) [Corola-website/Law/232148_a_233477]
și cu raza egală cu distanța de protecție calculată prin metoda iterativă. 3. Metoda Wyssling, care consideră acviferul omogen și izotrop, cu dinamică inițială Prima etapă în aplicarea acestei metode se referă la determinarea elementelor specifice zonei de apel a captării (figura 2 din anexa nr. 3). Lățimea zonei de apel, B (m), se determină din formula: Q B = ─────────, (10) K ● M ● i unde: - Q - debitul exploatat (mc/zi); - K - coeficientul de filtrație (m/zi); - se determină prin pompări experimentale; - valori

INSTRUCŢIUNI din 20 aprilie 2011 privind delimitarea zonelor de protecţie sanitară şi a perimetrului de protecţie hidrogeologică. In: EUR-Lex (2011) [Corola-website/Law/232148_a_233477]
de tranzit, t, de 20 sau 50 de zile, cu relația: ± d + radical din d[d+8●x(0)] D(a),D(v) = ──────────────────-------------- , (15) 2 în care: - d - v(e)t; - semnul (+) corespunde calculului distanței D(a) (m), amonte de captare, iar semnul (-), calculului distanței D(v)(m), aval de captare. Această metodă permite calculul aproximativ al distanțelor, obținându-se valori utilizabile mai ales pe direcția amonte, spre deosebire de direcția aval, unde, în special la viteze efective mari, pot apărea valori ale

INSTRUCŢIUNI din 20 aprilie 2011 privind delimitarea zonelor de protecţie sanitară şi a perimetrului de protecţie hidrogeologică. In: EUR-Lex (2011) [Corola-website/Law/232148_a_233477]
relația: ± d + radical din d[d+8●x(0)] D(a),D(v) = ──────────────────-------------- , (15) 2 în care: - d - v(e)t; - semnul (+) corespunde calculului distanței D(a) (m), amonte de captare, iar semnul (-), calculului distanței D(v)(m), aval de captare. Această metodă permite calculul aproximativ al distanțelor, obținându-se valori utilizabile mai ales pe direcția amonte, spre deosebire de direcția aval, unde, în special la viteze efective mari, pot apărea valori ale lui D(v) mai mari decât x(0) (ceea ce este

INSTRUCŢIUNI din 20 aprilie 2011 privind delimitarea zonelor de protecţie sanitară şi a perimetrului de protecţie hidrogeologică. In: EUR-Lex (2011) [Corola-website/Law/232148_a_233477]
exploatează un acvifer fără dinamică inițială (metoda Trofin), dar nu poate fi mai mare decât b, respectiv B/2. În cazul în care această distanță calculată este mai mare decât b, se va considera D(l) = b. Articolul 12 Pentru captările prin drenuri, considerând poziționarea acestora în stratul acvifer cu nivel liber, mărimea zonelor de protecție sanitară se calculează pornind de la același criteriu al timpului de tranzit t al unei particule de apă, prin utilizarea ecuațiilor de mișcare ale apei către

INSTRUCŢIUNI din 20 aprilie 2011 privind delimitarea zonelor de protecţie sanitară şi a perimetrului de protecţie hidrogeologică. In: EUR-Lex (2011) [Corola-website/Law/232148_a_233477]
de protecție de diverși specialiști (Sauty și Thiery, Van Waegeningh și Van Duijvenboden, Pettyjohn, Zamfirescu etc.). Acestea au în vedere determinarea distanțelor de protecție prin interpolare, utilizându-se reprezentări grafice (nomograme) realizate pentru diferite condiții hidrogeologice, tipuri și dimensiuni de captări. Articolul 14 Atât în cazul puțurilor, cât și al drenurilor și izvoarelor, dimensionarea zonelor de protecție poate fi efectuată utilizând metode numerice. Este necesar un volum mare de date experimentale: sarcini piezometrice, coeficienți de filtrație, transmisivități, coeficienți de înmagazinare, coeficienți

INSTRUCŢIUNI din 20 aprilie 2011 privind delimitarea zonelor de protecţie sanitară şi a perimetrului de protecţie hidrogeologică. In: EUR-Lex (2011) [Corola-website/Law/232148_a_233477]
condiții de margine; ... b) în etapa a II-a, acest câmp de sarcini piezometrice este utilizat pentru simularea transportului de poluanți; sunt determinate direcțiile principale de curgere, vitezele de transport și, în funcție de timpul de tranzit impus, sunt desenate izocronele în jurul captării. ... Articolul 15 (1) Pentru acviferele cu nivel liber, ale căror niveluri hidrostatice se situează la adâncimi de până la 4,0 m, la dimensionarea zonelor de protecție sanitară nu se va lua în calcul timpul de tranzit de la suprafața solului până la

INSTRUCŢIUNI din 20 aprilie 2011 privind delimitarea zonelor de protecţie sanitară şi a perimetrului de protecţie hidrogeologică. In: EUR-Lex (2011) [Corola-website/Law/232148_a_233477]
și Gospodărire a Apelor - Laboratorul de studii și cercetări hidrogeologice. Prin expertiză se va verifica și proiectul de foraj, pentru a se exclude posibilitatea poluării acviferului de adâncime ca urmare a unor greșeli de proiectare. Astfel, nu se va accepta captarea de strate acvifere aparținând unor complexe acvifere diferite în cazul aceluiași foraj, iar în exteriorul coloanei filtrante a forajului, stratele aparținând unor acvifere diferite vor fi izolate prin cimentare. Se va avea în vedere izolarea completă a freaticului prin încastrarea

INSTRUCŢIUNI din 20 aprilie 2011 privind delimitarea zonelor de protecţie sanitară şi a perimetrului de protecţie hidrogeologică. In: EUR-Lex (2011) [Corola-website/Law/232148_a_233477]
forajului, stratele aparținând unor acvifere diferite vor fi izolate prin cimentare. Se va avea în vedere izolarea completă a freaticului prin încastrarea coloanei de protecție în stratul impermeabil din culcușul freaticului și cimentarea ei la exterior. ... Articolul 16 În cazul captărilor cu infiltrație prin mal (constituite din puțuri sau drenuri) se va determina relația râu-acvifer, se vor calcula distanțele de protecție sanitară față de râul presupus poluat cu care acviferul se află în legătură, amplasându-se captarea la o distanță minimă față de

INSTRUCŢIUNI din 20 aprilie 2011 privind delimitarea zonelor de protecţie sanitară şi a perimetrului de protecţie hidrogeologică. In: EUR-Lex (2011) [Corola-website/Law/232148_a_233477]
exterior. ... Articolul 16 În cazul captărilor cu infiltrație prin mal (constituite din puțuri sau drenuri) se va determina relația râu-acvifer, se vor calcula distanțele de protecție sanitară față de râul presupus poluat cu care acviferul se află în legătură, amplasându-se captarea la o distanță minimă față de râu corespunzătoare izocronei de 20 de zile. În cazul când acest lucru nu este posibil (la râurile cu albiile majore înguste sau la captările deja în funcțiune), fie se va proceda la tratarea apei ca

INSTRUCŢIUNI din 20 aprilie 2011 privind delimitarea zonelor de protecţie sanitară şi a perimetrului de protecţie hidrogeologică. In: EUR-Lex (2011) [Corola-website/Law/232148_a_233477]
presupus poluat cu care acviferul se află în legătură, amplasându-se captarea la o distanță minimă față de râu corespunzătoare izocronei de 20 de zile. În cazul când acest lucru nu este posibil (la râurile cu albiile majore înguste sau la captările deja în funcțiune), fie se va proceda la tratarea apei ca și în cazul surselor de suprafață, fie întregul bazin hidrografic al râului, în amonte de captare, va fi supus unui regim special de restricție pentru prevenirea poluării acestuia. Articolul

INSTRUCŢIUNI din 20 aprilie 2011 privind delimitarea zonelor de protecţie sanitară şi a perimetrului de protecţie hidrogeologică. In: EUR-Lex (2011) [Corola-website/Law/232148_a_233477]
acest lucru nu este posibil (la râurile cu albiile majore înguste sau la captările deja în funcțiune), fie se va proceda la tratarea apei ca și în cazul surselor de suprafață, fie întregul bazin hidrografic al râului, în amonte de captare, va fi supus unui regim special de restricție pentru prevenirea poluării acestuia. Articolul 17 (1) Pentru o captare de izvor, dimensionarea zonelor de protecție se va face prin analiza complexă a situației hidrogeologice, punându-se accentul pe cartarea hidrogeologică de

INSTRUCŢIUNI din 20 aprilie 2011 privind delimitarea zonelor de protecţie sanitară şi a perimetrului de protecţie hidrogeologică. In: EUR-Lex (2011) [Corola-website/Law/232148_a_233477]
se va proceda la tratarea apei ca și în cazul surselor de suprafață, fie întregul bazin hidrografic al râului, în amonte de captare, va fi supus unui regim special de restricție pentru prevenirea poluării acestuia. Articolul 17 (1) Pentru o captare de izvor, dimensionarea zonelor de protecție se va face prin analiza complexă a situației hidrogeologice, punându-se accentul pe cartarea hidrogeologică de detaliu, care trebuie să stabilească tipul emergenței și vulnerabilitatea la poluare a acviferului care o generează, precum și posibilitatea

INSTRUCŢIUNI din 20 aprilie 2011 privind delimitarea zonelor de protecţie sanitară şi a perimetrului de protecţie hidrogeologică. In: EUR-Lex (2011) [Corola-website/Law/232148_a_233477]
face prin analiza complexă a situației hidrogeologice, punându-se accentul pe cartarea hidrogeologică de detaliu, care trebuie să stabilească tipul emergenței și vulnerabilitatea la poluare a acviferului care o generează, precum și posibilitatea utilizării criteriului timpului de tranzit. ... (2) Astfel, pentru captările de izvoare cu debite medii sub 2 l/s se vor institui zone de protecție sanitară cu regim sever având dimensiunile de 50 m în amonte pe direcția fluxului subteran care alimentează izvorul și de 20 m lateral, de o

INSTRUCŢIUNI din 20 aprilie 2011 privind delimitarea zonelor de protecţie sanitară şi a perimetrului de protecţie hidrogeologică. In: EUR-Lex (2011) [Corola-website/Law/232148_a_233477]
sub 2 l/s se vor institui zone de protecție sanitară cu regim sever având dimensiunile de 50 m în amonte pe direcția fluxului subteran care alimentează izvorul și de 20 m lateral, de o parte și de alta față de captare. Perimetrul de protecție sanitară cu regim de restricție se va poziționa în funcție de vulnerabilitatea și de condițiile la limită ale acviferului respectiv, în general pe cea mai apropiată linie de cumpănă a apelor de suprafață. ... (3) Pentru izvoare cu debitul mai

INSTRUCŢIUNI din 20 aprilie 2011 privind delimitarea zonelor de protecţie sanitară şi a perimetrului de protecţie hidrogeologică. In: EUR-Lex (2011) [Corola-website/Law/232148_a_233477]
timpului de tranzit pentru dimensionarea zonelor de protecție sanitară presupune cunoașterea vitezei efective de mișcare a apei subterane, este foarte important ca aceasta să fie determinată experimental, și nu prin calcul, utilizându-se metoda marcărilor cu trasori, cel puțin la captări importante, pentru care sunt asigurate punctele de introducere a trasorilor în acvifer - puțuri preexistente. II.3.2. Perimetrul de protecție hidrogeologică Articolul 19 Perimetrul de protecție hidrogeologică se poate delimita utilizându-se metoda analizei complexe hidrostructurale, metoda hidrodinamică sau modelarea

INSTRUCŢIUNI din 20 aprilie 2011 privind delimitarea zonelor de protecţie sanitară şi a perimetrului de protecţie hidrogeologică. In: EUR-Lex (2011) [Corola-website/Law/232148_a_233477]
2. Perimetrul de protecție hidrogeologică Articolul 19 Perimetrul de protecție hidrogeologică se poate delimita utilizându-se metoda analizei complexe hidrostructurale, metoda hidrodinamică sau modelarea matematică a curgerii apei subterane. 1. Metoda analizei complexe hidrostructurale se poate aplica pentru tipurile de captări de ape subterane (foraje, izvoare, drenuri). Această metodă se bazează pe o analiză complexă a condițiilor geologice (litologia, vârsta și extinderea depozitelor care cantonează acviferul captat), hidrogeologice (parametrii hidrogeologici, direcția de curgere a apei subterane, relația cu apele de suprafață

INSTRUCŢIUNI din 20 aprilie 2011 privind delimitarea zonelor de protecţie sanitară şi a perimetrului de protecţie hidrogeologică. In: EUR-Lex (2011) [Corola-website/Law/232148_a_233477]
mai bună protecție a resurselor de apă. Pentru delimitarea perimetrului de protecție hidrogeologică se analizează, în principal, următoarele materiale grafice: a) harta topografică la o scară convenabilă, 1:25.000 sau 1:50.000, pe care sunt amplasate lucrările de captare; ... b) harta geologică a zonei de studiu, la scara 1:200.000 sau 1:50.000, care să prezinte vârsta și extinderea formațiunilor care cantonează acviferul captat; ... c) harta hidrogeologică a zonei de studiu care să prezinte direcția de curgere

INSTRUCŢIUNI din 20 aprilie 2011 privind delimitarea zonelor de protecţie sanitară şi a perimetrului de protecţie hidrogeologică. In: EUR-Lex (2011) [Corola-website/Law/232148_a_233477]
surselor de poluare existente și potențiale din zona de studiu. ... Pe baza analizei acestor materiale grafice se poate determina zona de alimentare a formațiunilor ce cantonează acviferul captat și localizarea acesteia în raport cu zona de descărcare (naturală sau prin lucrări de captare). Delimitarea perimetrului de protecție hidrogeologică se determină astfel: a) în amonte de captare, pe direcția de curgere a apei subterane, limita perimetrului de protecție hidrogeologică poate fi limita (stratigrafică) de dezvoltare a depozitelor ce cantonează acviferul exploatat (zona de alimentare

INSTRUCŢIUNI din 20 aprilie 2011 privind delimitarea zonelor de protecţie sanitară şi a perimetrului de protecţie hidrogeologică. In: EUR-Lex (2011) [Corola-website/Law/232148_a_233477]
acestor materiale grafice se poate determina zona de alimentare a formațiunilor ce cantonează acviferul captat și localizarea acesteia în raport cu zona de descărcare (naturală sau prin lucrări de captare). Delimitarea perimetrului de protecție hidrogeologică se determină astfel: a) în amonte de captare, pe direcția de curgere a apei subterane, limita perimetrului de protecție hidrogeologică poate fi limita (stratigrafică) de dezvoltare a depozitelor ce cantonează acviferul exploatat (zona de alimentare); ... b) aval de captare, în dreptul captării, limita perimetrului de protecție hidrogeologică o constituie

INSTRUCŢIUNI din 20 aprilie 2011 privind delimitarea zonelor de protecţie sanitară şi a perimetrului de protecţie hidrogeologică. In: EUR-Lex (2011) [Corola-website/Law/232148_a_233477]
protecție hidrogeologică se determină astfel: a) în amonte de captare, pe direcția de curgere a apei subterane, limita perimetrului de protecție hidrogeologică poate fi limita (stratigrafică) de dezvoltare a depozitelor ce cantonează acviferul exploatat (zona de alimentare); ... b) aval de captare, în dreptul captării, limita perimetrului de protecție hidrogeologică o constituie raza de influență (conul de depresiune) a captării, determinată în funcție de parametrii hidrogeologici ai acviferului și de parametrii de exploatare; ... c) lateral, în amonte de captare, limitele perimetrului de protecție hidrogeologică sunt

INSTRUCŢIUNI din 20 aprilie 2011 privind delimitarea zonelor de protecţie sanitară şi a perimetrului de protecţie hidrogeologică. In: EUR-Lex (2011) [Corola-website/Law/232148_a_233477]
se determină astfel: a) în amonte de captare, pe direcția de curgere a apei subterane, limita perimetrului de protecție hidrogeologică poate fi limita (stratigrafică) de dezvoltare a depozitelor ce cantonează acviferul exploatat (zona de alimentare); ... b) aval de captare, în dreptul captării, limita perimetrului de protecție hidrogeologică o constituie raza de influență (conul de depresiune) a captării, determinată în funcție de parametrii hidrogeologici ai acviferului și de parametrii de exploatare; ... c) lateral, în amonte de captare, limitele perimetrului de protecție hidrogeologică sunt constituite de

INSTRUCŢIUNI din 20 aprilie 2011 privind delimitarea zonelor de protecţie sanitară şi a perimetrului de protecţie hidrogeologică. In: EUR-Lex (2011) [Corola-website/Law/232148_a_233477]
limita perimetrului de protecție hidrogeologică poate fi limita (stratigrafică) de dezvoltare a depozitelor ce cantonează acviferul exploatat (zona de alimentare); ... b) aval de captare, în dreptul captării, limita perimetrului de protecție hidrogeologică o constituie raza de influență (conul de depresiune) a captării, determinată în funcție de parametrii hidrogeologici ai acviferului și de parametrii de exploatare; ... c) lateral, în amonte de captare, limitele perimetrului de protecție hidrogeologică sunt constituite de linii de curent (perpendiculare pe hidroizohipse), care nu sunt influențate de conul de exploatare a

INSTRUCŢIUNI din 20 aprilie 2011 privind delimitarea zonelor de protecţie sanitară şi a perimetrului de protecţie hidrogeologică. In: EUR-Lex (2011) [Corola-website/Law/232148_a_233477]
zona de alimentare); ... b) aval de captare, în dreptul captării, limita perimetrului de protecție hidrogeologică o constituie raza de influență (conul de depresiune) a captării, determinată în funcție de parametrii hidrogeologici ai acviferului și de parametrii de exploatare; ... c) lateral, în amonte de captare, limitele perimetrului de protecție hidrogeologică sunt constituite de linii de curent (perpendiculare pe hidroizohipse), care nu sunt influențate de conul de exploatare a captării; ... d) rețeaua hidrografică, aflată în legătură hidraulică cu acviferul exploatat poate constitui, în funcție de poziționarea captării, una

INSTRUCŢIUNI din 20 aprilie 2011 privind delimitarea zonelor de protecţie sanitară şi a perimetrului de protecţie hidrogeologică. In: EUR-Lex (2011) [Corola-website/Law/232148_a_233477]
determinată în funcție de parametrii hidrogeologici ai acviferului și de parametrii de exploatare; ... c) lateral, în amonte de captare, limitele perimetrului de protecție hidrogeologică sunt constituite de linii de curent (perpendiculare pe hidroizohipse), care nu sunt influențate de conul de exploatare a captării; ... d) rețeaua hidrografică, aflată în legătură hidraulică cu acviferul exploatat poate constitui, în funcție de poziționarea captării, una dintre limitele perimetrului de protecție hidrogeologică; ... e) albia minoră a râurilor, așa cum este definită de Legea apelor nr. 107/1996 , cu modificările și completările

INSTRUCŢIUNI din 20 aprilie 2011 privind delimitarea zonelor de protecţie sanitară şi a perimetrului de protecţie hidrogeologică. In: EUR-Lex (2011) [Corola-website/Law/232148_a_233477]