KorAP: Find »[drukola/base=catolic & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...146 147 148 ...151 >

3,766 matches

Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416

a existat o unitate, un plan comun și nici o implicare directă a episcopilor. Uniții au așezat într-un context național clar acțiunea care s-a considerat că trebuie demarată prin presă, ca mijloc de "deșteptare" națională și de unitate a catolicilor în cadrul României Mari. Ei au corelat libertatea religioasă dobândită în momentul înfăptuirii Marii Uniri cu realitățile politico-sociale existente, care nu au fost tot timpul favorabile ritului unit și românilor: "Generația care susține și sprijinește astăzi interesele Sionului nostru sfânt e

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
urmărit prin dezvoltarea presei. S-a vizat o tematică destul de complexă, care să exprime viziunea Bisericii în general, dar și unele probleme de stat, locale, care urmau a fi dezbătute zilnic în paginile ziarului într-o manieră unică, reprezentativă pentru catolicii din România. Eșecul acestui proiect a avut la bază numeroase cauze și a demonstrat că nu a existat o viziune unitară și un plan comun de acțiune acceptate de toate forțele catolice din România. Informațiile oferite de acest memoriu au

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
catolicismului 932 din România prin intermediul presei, lucru ce s-a reușit într-o foarte mică măsură, din multiple motive. Cauza principală considerăm că a fost incapacitatea de colaborare reală și constantă a celor două rituri, a ordinelor misionare și a catolicilor de diverse etnii existente în România. Deși au existat numeroase inițiative și încercări de reprezentare unitară a catolicilor din țara noastră, acestea nu s-au materializat, ori nu au fost consistente și viabile, deși cei care se ocupau de presă

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
motive. Cauza principală considerăm că a fost incapacitatea de colaborare reală și constantă a celor două rituri, a ordinelor misionare și a catolicilor de diverse etnii existente în România. Deși au existat numeroase inițiative și încercări de reprezentare unitară a catolicilor din țara noastră, acestea nu s-au materializat, ori nu au fost consistente și viabile, deși cei care se ocupau de presă au conștientizat nevoia unității și creării unui ziar puternic reprezentativ la București. Rolul acestuia consta în abordarea unei

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
cel mai activ și dedicat "misionar" al presei catolice din România) a stăruit pe lângă toate autoritățile clericale din România; ulterior s-a adresat și Sfântului Părinte, în vederea înființării unui ziar catolic în capitala țării care să-i reprezinte pe toți catolicii din România și care să prezinte viziunea Bisericii Catolice față de toate realitățile societății, dar și față de evoluția social-politică a statului român după Marea Unire. Urmare a unui raport ce viza presa catolică românească și care a fost trimis Sanctității Sale

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
dorința expresă a Papei și prin implicarea directă a nunțiului apostolic, care a convocat o întâlnire cu toți episcopii și a hotărât, prin puterea autorității sale, înființarea cotidianului Albina; încă de la început au existat mai multe discuții între uniți și catolicii de rit latin în privința acestui ziar, care finalmente au dus la încetarea sa după o perioadă de numai trei ani, (atât cât a durat finanțarea Vaticanului), fapt ce a demonstrat o dată în plus incapacitatea de colaborare și lipsa de unitate

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
cotidian (în comparație cu celelalte publicații catolice din România) au fost numeroase și au provenit din dorința responsabililor din domeniul mass-mediei din țară (dublată și consfințită prin intervenția Vaticanului și a nunțiului apostolic de la București) de a crea un ziar reprezentativ al catolicilor români, în capitala țării.El trebuia (după modelul unor ziare din Occident) să trateze teme economice, sociale, culturale și politice de actualitate, dar printr-o abordare care să ilustreze cunoașterea și respectarea viziunii Bisericii Catolice asupra evoluției societății contemporane, cu

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
apărute în țară (cu teme preponderent religioase), deoarece a tratat și subiecte de actualitate (mai ales social-politice și economice). Mizele apariției sale au fost, pe de o parte, de a informa Vaticanul cu privire la realitățile societății românești (dar din perspectiva unor catolici, ceea ce oferea o credibilitate suplimentară), iar pe de altă parte, de a transmite informații și de a trata subiecte de pe scena internațională, având în centru Biserica și Vaticanul, (dar prin viziunea unor ziariști catolici, care s-au adresat de această

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
binevoitoare la adresa țării noastre 955. Un alt aspect urmărit prin apariția acestui ziar a fost unificarea catolicismului din România, care din cauza situației create, nu s-a manifestat unitar; existau mai multe centre ce au exprimat interese "locale" sau "particulare"; etnicii catolici maghiari dovedeau un anumit comportament (uneori ostil statului român), uniții promovau o anumită concepție referitoare la rolul pe care trebuiau să și-l asume în România Mare, intrând, totodată, într-o anumită dispută cu Biserica Ortodoxă Română. Catolicii români de

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
particulare"; etnicii catolici maghiari dovedeau un anumit comportament (uneori ostil statului român), uniții promovau o anumită concepție referitoare la rolul pe care trebuiau să și-l asume în România Mare, intrând, totodată, într-o anumită dispută cu Biserica Ortodoxă Română. Catolicii români de rit latin aveau o viziune diferită cu privire la noile realități social-politice, iar în interiorul acestora mai existau uneori anumite divergențe și între ordinele misionare, mai activi fiind franciscanii și clerul diecezan. De aceea, ele nu erau exprimate printr-o voce

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
mesajului și dogmei creștine). Deși intenția înființării cotidianului a fost aceea de a crea în capitala țării (locul considerat cel mai potivit) o publicație care să exprime vocea unică a întregului catolicism românesc și chiar dacă ea a aparținut tuturor responsabililor catolici de presă din țară, proiectul cu siguranță nu s-ar fi materializat, așa cu am menționat anterior, fără intervenția directă a Vaticanului și a nunțiului apostolic de la București; acesta din urmă, având autoritate ierarhică ecleziastică, a făcut posibilă apariția Albinei

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
ca însemnătate, difuzare și concept). Ca format și tematică, se afla undeva la mijloc, între revistele religioase clasice ale vremii și fostul ziar Albina; însă la această nouă publicație nu au fost cooptați și uniții, neavând astfel reprezentativitate pentru toți catolicii români. Proiectele și inițiativele propuse de uniți sau în colaborare cu aceștia nu s-au mai materializat, acest fapt dovedit în mare măsură eșecul realizării unității catolicismului românesc prin presă. Revenind la Albina, echipa de redacție era formată în mare

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
a reprezentat un organ de informare cu dublu impact (sau sens): pe de o parte, conținea numeroase informații despre realitățile din România care erau transmise la Vatican și puteau astfel să ajungă în întreaga lume catolică (fiind prezentate din perspectiva catolicilor români), iar în sens invers, Vaticanul transmitea comunităților catolice din România propriile mesaje, prin intermediul acestui ziar. Încetarea apariției singurului cotidian catolic românesc care a circulat în capitala țării a avut ca principală cauză neînțelegerile dintre ierarhii uniți și cei latini

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
o a treia cameră, pentru administratorul ziarului, un laic. În data de 7 noiembie 1921 începea publicarea ziarului Albina. Văzând că Albina, care apare cu autorizația Nunțiaturii Apostolice, dar fără cenzură ecleziastică, cu toate că trata des subiecte ecleziastice, nu servește interesele catolicilor de rit latin, nu ni se poate cere să dăm gratuit un apartament cu 3 camere foarte bune, pe care altfel am putea obține o chirie anuală de 100.000 lei. Văzând și faptul că funcționarii de la Albina sunt bine

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
perioadă de trei ani (existând posibilitatea de continuare a finanțării dacă publicația avea succes), indică interesul major acordat dezvoltării unei presei catolice românești unitare. Aceasta trebuia să adune în jurul său forțele catolice, pentru conturarea inclusiv a unei poziții politice a catolicilor din România, care să fie în acord și să exprime interesele Bisericii. III.4. Institutul Presa Bună Chiar dacă nu s-a reușit crearea unor organisme funcționale naționale și unitare care să gestioneze și să dezvolte presa catolică din România, au

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
23 de ani, grija lui principală a fost redactarea revistei Lumina creștinului, în paginile căreia aproape că nu a fost număr în care să nu publice ceva976. Activitatea monseniorului Gabor a avut ca scop și stabilirea unor legături strânse cu catolicii din Vechiul Regat, cu românii uniți din Transilvania, dar și cu clericii ortodocși din Basarabia, unde în 1935 a înființat o filială a Editurii "Presa Bună" (la Chișinău). A participat la toate manifestările importante (atât la cele religioase, cât și

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
octombrie 1934) a fost aleasă o Zi a presei catolice în data de 28 octombrie, care în anul 1934 a coincis cu sărbătoarea de "Cristos Rege"996; această zi s-a dorit a fi de "cercetare a cugetului pentru toți catolicii pentru ca să vadă ce au făcut și ce mai au de făcut în sprijinul presei, o zi ce monseniorul Anton Gabor a vrut-o extinsă în toată țara și sărbătorită cu deosebit interes prin festivaluri, expoziții de cărți și reviste, împărțiri

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
a unui cotidian puternic la București care a eșuat, la dispariția ziarului Albina doar după patru ani de apariție și la incapacitatea de a crea organisme naționale în domeniul presei catolice). Au existat și puncte de vedere diferite ale episcopilor catolici privitoare la dezvoltarea presei. Unii au manifestat o reticență cauzată de "viața" scurtă a unor periodice, care din motive diverse nu au reușit să circule decât câțiva ani, fără a avea impactul scontat. Episcopul Alexandru Cisar nu a considerat că

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
și culturală) unde credincioșii catolici reprezentau o minoritate confesională, publicațiile catolice au avut o difuzare destul bună, iar informațiile transmise au fost de folos acestei comunități. Nu s-a reușit însă depășirea graniței confesionale și crearea unui cotidian reprezentativ al catolicilor din România, în care să se trateze și subiecte social-politice. Concluzii Conștientă de schimbările produse în societatea modernă și care au avut efecte vizibile începând cu sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, Biserica a reacționat

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
devenit tot mai important (principiul turmei și a păstorului nu a mai fost viabil). Intelectualii catolici au sprijinit Biserica, dezvoltând o presă favorabilă acesteia. Disputele existente între diferiți teologi erau mediate de ierarhia bisericescă, instanța supremă fiind Papa. În Occident, catolicii s-au organizat și în formațiuni politice, care însă nu au fost condamnate de Vatican (uneori erau chiar încurajate). În funcție de tematica abordată, presa catolică s-a împărțit în publicații religioase ce nu tratau subiecte politice și publicații în care erau

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
presa catolică s-a împărțit în publicații religioase ce nu tratau subiecte politice și publicații în care erau abordate și astfel de teme; toate erau supuse unei cenzuri bisericești. Existau cazuri în care unele ziare și reviste, deși redactate de catolici, nu erau asumate și recunoscute de Vatican ca aparținând presei catolice; asta, deoarece tipăriturile specifice acestei confesiuni trebuiau să îndeplinească niște condiții clar enunțate de ierarhia bisericescă 1023. În procesul de adaptare a Bisericii la noua situație politico-socială, presa și

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
din Franța, Spania și Italia, am putut observa că mijloacele media au contribuit la configurarea curentelor de opinie, oglindind în același timp situația societății. Anticlericalismul secolului al XIX-lea, de exemplu, a fost stăvilit de prestigiul public dobândit de anumiți catolici în secolul al XX-lea când, folosindu-se de mijloacele de comunicare, aceștia au pus la îndoială unele concepte religioase și au acceptat anumite aspecte ale secularizării. Biserica a desfășurat o amplă propovăduire a religiei în întreaga lume, tocmai datorită

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
acestuia și favorabile reformei protestante. Mai târziu, odată cu căderea Vechiului Regim, în secolele al XIX-lea și al XX-lea, s-a deschis calea către un nou concept de libertate a informației, care a permis o manifestare mai intensă a catolicilor în mediul public. Presa a căpătat un rol decisiv și a scos la iveală o nouă dimensiune: cea informativă. Dar influența mass-mediei nu s-a datorat doar statului sau particularităților sale (tocmai pentru că reprezintă un mijloc), ci și societății în

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
realități din societatea românească referitoare la situația comunității catolice au fost reflectate în presa din România a acestei confesiuni. Vaticanul a acordat o importanță deosebită dezvoltării unei prese catolice românești și unificării acesteia. Motivul era crearea unei exprimări unitare a catolicilor din noul stat român (indiferent de rit sau etnie), mai cu seamă în sfera politică (Statul Papal a dorit înființarea unei formațiuni politice catolice românești care să sprijine acțiunile sale la nivel internațional și care să reprezinte comunitatea catolică la

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Existența celor două rituri și a mai multor etnii catolice a făcut ca manifestarea în presă să fie lipsită de unitate. Uniții și latinii au avut concepții diferite privitoare la rolul presei catolice și chiar la modul de implicare a catolicilor în viața publică și politică. Greco-catolicii au militat constant și au pus accentul pe latura națională, pe apărarea libertății confesionale și a unirii; latinii nu s-au axat pe o tematică politică sau națională, ci mai degrabă pe latura universală

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]