6,690 matches
-
latinism pur, prin revizuirea tezei exterminării dacilor, către asumarea și în cele din urmă integrarea parțială a dacilor în fondul genetic al poporului român. Corifeu al Școlii latiniste, A.T. Laurian (1862) [1859] rămâne fidel paradigmei istoriografice a Școlii Ardelene, centrată pe teza exterminării dacilor, a originii pur romane, a identității romano-române și a provenienței italice a coloniștilor romani. În fapt, în literatura didactică de limbă română din Ardeal, care continuă să trateze Transilvania ca parte integrantă a patriei maghiare, enunțurile
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
fost, încă o dată, transpusă pe baza naționaliste, în timp ce istoria românilor a fost, încă o dată, re-injectată cu "duhul național". Ca urmare, schema marxistă de periodizare bazată pe moduri de producție și orânduirile sociale aferente a fost substituită cu o structură periodică centrată pe evidențierea evenimentelor naționale, cum sunt revoluția de eliberare națională din 1821, independența națională obținută în 1878, sau crearea României Mari în 1918. Originea. Privită în durata lungă a secolului și jumătate de literatură didactică istorică românească, chestiunea originii s-
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de neatârnare statală încununate cu Războiul de Independență din 1877-1878. Din luptele de eliberare socială sunt eliminate cu desăvârșire, printr-o operație de extirpare discursivă de precizie chirurgicală, orice referință la Partidul Comunis Român. Singurele elemente reziduale ale istoriei proletare centrate pe lupta muncitorească în numele idealului libertării sociale sunt de găsit în referirile făcute la crearea Partidului Social- Democrat al Muncitorilor din România în 1893, care "a condus lupta pentru ziua de lucru de 8 ore, pentru dreptul muncitorilor de a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
memoriei (Olick și Coughlin, 2003, p. 38). Proiectul politic al Uniunii Europene își construiește propria sa identitate și memorie continentală, înrădăcinate în baza unor "relații postnaționale cu trecutul" definite pe două coordonate centrale: i) prima vizează conținutul experiențial al memoriei, centrată fiind pe comemorarea unei moșteniri comune a europenilor. Ceea ce particularizează memoria europeană postnaționalistă de memoriile tradiționale ale statelor naționale este faptul că prima se axează preponderent pe un moment fondator negativ, Holocaustul fiind evenimentul traumatic ce stă la baza memoriei
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
date. Conchidem, mai întâi, că transmiterea atitudinilor favorabile ordinii actuale este mai facilă decât transmiterea de atitudini favorabile perioadei comuniste. Câteva nuanțări trebuie aduse acestei concluzii. După cum arată J. Glass, V.L. Bengtson și C.C. Dunham (1986) într-o cercetare cantitativă centrată pe identificarea gradului de similaritudine atitudinală între trei generații în cadrul familiilor și pe descifrarea mecanismelor din spatele transmiterii intergeneraționale a atitudinilor, corespodența atitudinală între generațiile aceleeași familii poate fi explicată prin trei factori: i) socializare; ii) moștenirea status-ului socioeconomic; iii
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în secolul al XVIII-lea"75. Asupra poeziei, Kant se oprește în contextul comentariului pe care il dezvolta în jurul artei frumoase, studiată în relație directă cu judecată estetică, articulata, la rândul ei, la facultatea de judecată. Atenția să nu se centrează, așadar, pe apectele structurale și expresive ale poemului, ci pe condițiile subiective ale creației acestuia, pe acele funcții ale spiritului care determină apariția lui dincolo de datele imediate ale experienței. Nu se întreabă, în primul rând, ce este sau cum este
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
susțin că interacțiunea dintre monocit și lipopolizaharidul bacterian ar putea legată de trombogeneză, aterogeneză și boală vasculară-coronariană. Eliberarea de citokine de către monocite exercită efect stimulant asupra proliferării mușchiului neted vascular, cu îngroșarea peretelui și risc de ateromatoză. Patogenic, ateroscleroza se centrează pe disfuncția endotelială. Factorii implicați în instalarea disfuncției endoteliale(nivelul LDL/HDL, presiunea sângelui, nivelul glucozei/insulinei, existența infecției/inflamației) împreună cu fumatul și factorul genetic, pot modula disfuncția endotelială cu impact major asupra apariției aterosclerozei care, pe fondul existenței bolilor
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
lor constă din lecturi și explicații ale Sf. Scripturi, din cântări însoțite de sărituri și alergări care-i împing la frenezie și delir, luate drept stări profetice. 80. Adept al așa-numitei doctrine slavofile, curent de gândire din secolul trecut, centrat pe ideea de specific național. 81. Versuri din poezia Elegie de Pușkin. 82. Aluzie la romanul Părinți și copii de Ivan Turgheniev. 83. Talleyrand, Charles-Maurice (1754-1838), diplomat francez, abil și șiret, care în decursul vieții a depus jurământ în fața a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
esențiale În relația cu bolnavul chiar de vârstă pediatrică, iar din perspectiva etică a acestei relații trebuie avut În vedere deosebirile dintre umanismul medical - comun celor care practică medicina având În centrul său bolnavul și suferința sa, și umanismul juridiccare-și centrează atenția pe autonomia și libertatea persoanei. 2012 Lucrare publicată În Revista Română de Bioetică, Împreună cu prof. dr. Marin Burlea și dr. Eliza Tighici Bioetica În Pediatrie “Principiile etice trebuie să plece de la premisa aplicării cu consecvență a binefacerii și nonvătămării
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
cu pacienții cu cancer avansat, dintre care mulți caută ajutor și Îndrumare În rezolvarea unor probleme precum păstrarea speranței, a sensului și Înțelegerea cancerului și a morții imanente În contextul propriei vieți. Intervenția inovatoare denumită de autori „Psihoterapia de Grup centrată pe Sens” („Meaning Centered Group Psycho‑ therapy” - prescurtat MCGP) se bazează pe conceptele descrise mai sus și pe principiile lui Viktor Frankl, și este destinată a ajuta pacienții cu cancer avansat să păstreze sau să spo‑ rească sensul, liniștea și
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
a ajuta pacienții cu cancer avansat să păstreze sau să spo‑ rească sensul, liniștea și scopul vieții chiar dacă se apropie de sfârșitul ei. Autorii au derulat o serie de inter venții psiho‑ terapeutice pe un grup pilot utilizând această abordare centrată pe „sens” pe o cohortă de pacienți cu cancer avan‑ sat138 pentru a stabili fezabilitatea, practicabilitatea, aplica‑ bilitatea și gradul de acceptare a unei astfel de intervenții, 116 Suferința și creșterea spirituală la momentul actual fiind inițiate lucrările de derulare
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
actual fiind inițiate lucrările de derulare a unui trial controlat al MCGP. Autorii au reușit să conceapă un manual În care se regăsește o intervenție de 8 săptămâni (ședințe săptămânale de 1 oră și jumătate) de tip Psihoterapie de Grup centrată pe Sens, care utilizează o combinație de didactică, discuție și exerciții experimentale concentrate pe teme particulare asociate sensului și cancerului avansat. Temele ședințelor includ : - Ședința 1 : Conceptele de sens și sursă a sensului ; - Ședința 2 : Cancer și sens ; - Ședința 3
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
familiile lor să mențină acest sens și scop al vieții. Elaborarea unor intervenții specifice de consiliere care au menirea de a con‑ serva sensul În viață și speranța pacienților cu cancer avan‑ sat, cum ar fi intervențiile de tip „psihoterapie centrată pe sens” sunt promițătoare ca instrumente care pot fi utilizate de către psiho‑oncologi În Îngrijirea pe care o asigură paci‑ enților cu cancer În ultima etapă a vieții lor. În conversia totală a ființei celor ce până acum nu au
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
la sfârșitul exercițiului financiar în funcție de rezultatele financiare obținute. Țintele nu se referă însă numai la profit, iar rezultatele controlate pot fi nu doar financiare, ci și tehnologice, de suport (pentru alte filiale) sau de cotă de piață. - Controlul birocratic este centrat pe procese, nu pe rezultate. Mecanismele de control birocratic includ: reguli bugetare, raportări statistice, proceduri operaționale standard și nivelul de (des)centralizare al procesului decizional. - Controlul cultural este un mecanism informal, bazat pe respectarea culturii organizaționale. Se folosește în paralel
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
transcendențe. Cu această premisă se poate vorbi de o "încheiere" a proiectului modernist și de inaugurarea unei noi paradigme, în care ființa ca Dasein nu mai are nevoie de nici un fel de transcendență pentru a se susține. Altfel spus, lumea centrată pe om își este suficientă sieși, fără "ipoteza" sprijinului în Dumnezeu. Postmodernismul se desparte aici definitiv de tradiționalism și de modernism, asumându-și nașterea unui nou antropocentrism. Ce-i drept, un Alexandru Mușina, adept al existenței unei unice paradigme, o
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
asculta pe George Enescu. Dacă pentru Cărtărescu modelul de respins e cel al culturii clasice de proveniență franceză, celălalt fruntaș al generației, H.-R. Patapievici, atrăgea atenția că nici modelul german nu ne mai este de trebuință, fiindcă acela se centra pe dimensiunea profunzimii. Oroarea lui Patapievici față de Eminescu se explică și prin aceea că poetul român ar fi fost de formație germană, aducând în cultura noastră profunzimea filosofiei lui Kant, Hegel și Schopenhauer, iar, pe deasupra, și viziunea organicistă a lui
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
la ceea ce este „folositor”. O intrebare justificat] ar fi de ce s] pretindem lucruri care nu sunt utile nim]nui, în nici un fel. Cu toate acestea, orice teorie în materie de etic], orice principiu estetic ori dogm] religioas] care nu este centrat] pe ideea de utilitate trebuie s] își asume riscul de a recurge adesea la asemenea lucruri lipsite de sens. Nu este deloc surprinz]tor faptul c] atacul la adresa „principiilor opuse celui de utilitate” constituie debutul operei Introduction to the Principles
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
politice mai largi ar trebui s] preia unele dintre tr]s]turile acestui model cum ar fi liderii generoși care conduc cu scopul de a cultiva virtutea și armonia între supușii lor (vezi capitolul 6, „Etică clasic] chinez]”). Faptele morale centrate pe astfel de valori par s] fie foarte diferite de cele centrate pe drepturile individuale la libertate și la alte bunuri, dac] baza de atribuire a acestor drepturi persoanelor nu const] în drumul lor spre binele comun al unei vieți
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
acestui model cum ar fi liderii generoși care conduc cu scopul de a cultiva virtutea și armonia între supușii lor (vezi capitolul 6, „Etică clasic] chinez]”). Faptele morale centrate pe astfel de valori par s] fie foarte diferite de cele centrate pe drepturile individuale la libertate și la alte bunuri, dac] baza de atribuire a acestor drepturi persoanelor nu const] în drumul lor spre binele comun al unei vieți tr]ițe în comun, ci într-o moral] care s] merite s
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Din fericire, progresele înregistrate în ultimii ani în domeniul științei biologice ne permit s] d]m un contur intuițiilor noastre. S] pornim deci din acest punct. Noile revendic]ri științifice sunt simple. Știm, în prezent, c] în ciuda unui proces evoluționist centrat pe lupta pentru existent], organismele nu se g]sesc într-o stare conținu] de conflict, pe poziție de atac sau de ap]rare. Cooperarea poate constitui o bun] strategie biologic]. Știm, de asemenea, c] organismul uman urmeaz] cu preponderent] calea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Challenge of Facts and Other Essays. Principala lucrare a prințului Kropotkin este Mutual Aid: A Factor of Evolution. Critică clasic] a darwinismului social tradițional îi aparține lui T.H. Huxley. Eseul s]u, împreun] cu cel al nepotului s]u, Julian (centrat pe etică proevoluționist]) sunt reunite în Evolution and Ethics. G.E. Moore, Principia Ethica, ilustreaz] neajunsurile filosofice ale argumentelor lui Spencer. Dintre multele lucr]ri care se ocup] cu darwinismul social, punctul de plecare îl reprezint] în mod cert Richard Hofstadter
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
purității. Nopțile migratoare, cea dintâi și cea mai izbutită carte, este prefațată elogios de Alexandru Paleologu, care îl raportează pe autor la Hölderlin, pe temeiul imaginării similare a unei Grecii ideale și subliniază câteva dominante ale acestei lirici: orfismul, incantația centrată asupra principiului feminin ca factor cosmogonic. Figura mamei, nostalgia apelor amniotice sunt constante ale imaginarului lui V., care îmbracă o formă imnică, de unde și situarea în apropierea Imnelor lui Ioan Alexandru. Lirismul se hrănește din viziuni extatice, din recurența motivelor
VERONA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290498_a_291827]
-
Îndrumarea”, „Dacia”, „Gândirea”, „Universul literar”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Viața românească”. A semnat și Almir, Nicu, Nicu Rândunel, Nestor Deleanu, Oreste, t.c.g. Apreciat ca unul din poeții valoroși pe care i-a dat Bucovina în perioada interbelică, V. își centrează opera, cu precădere cea poetică, în jurul ideilor promovate de mișcarea Iconar: obsesia pentru valorile pământului, potențate de misterul germinației și al fecundității, demarcația abia perceptibilă între viață și moarte, relația între individual și universal, microcosmos și macrocosmos. Influențat în special
VESPER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290504_a_291833]
-
mitologizarea erosului, sensul tragic al definirii de sine, singularizarea. În același timp, jurnalul intim, transcris fără inhibiții sau mimat, devine expresia și oglinda fracturării narative, dar și a contradicțiilor dintre aspirație și dezabuzare, consemnând îndoieli, înfrângeri și abandonare. Iubirea aprinsă, centrată pe posesiunea fizică, este o justificare a experimentului fără limită, sfidând realitățile sociale și înscriind o victorie asupra absurdului existenței. S-ar mai putea evidenția și un filon sentimental-nostalgic în scrisul literar al lui V., fără vreo rezonanță în manifestările
VILLARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290574_a_291903]
-
activă, includerea socială, angajabilitatea. Și în acest document se punctează necesitatea de a articula toate formele de educație, formală, non-formală și informală 1, insistându-se ca toate experiențele de învățare ale individului să fie luate în considerare, într-un demers centrat pe individ și pe nevoile de învățare ale acestuia. De asemenea, printre principiile de organizare a educației permanente, se mai adaugă și necesitatea de a asigura accesul egal și echitabil la educație calitativă și relevantă tuturor indivizilor, fără nici o discriminare
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]