3,834 matches
-
cu o coroniță artistic dantelată. Ușile comunică între salonul castelului și spațioasa terasă, la care accesul din exterior este asigurat de două trepte de marmură în formă de semicerc. Înconjurat de un parc spațios, castelul are în față statuia unui cerb.
Castelul Teleki din Căpâlnaș () [Corola-website/Science/323365_a_324694]
-
la confluența dintre râurile Scioto și Ohio, comitatul avea la data de 1 aprilie 2010 (data celei de-al 23-lea recensământ al Uniunii) 79,499 de locuitori. Scioto fusese după un cuvânt de origine amerindian, care desemna ""vânătoare de cerbi"". Sediul comitatului este localitatea Portsmouth Comitatul a fost format la 24 martie 1803, prin scindarea sa din comitatul Adams. Este locul de origine al fostului guvernator al statului Ohio Ted Strickland. " Portsmouth" include comitatul Scioto în întregime. Conform datelor furnizate
Comitatul Scioto, Ohio () [Corola-website/Science/324056_a_325385]
-
dintre care unele protejate prin aceeași "Directivă a Consiliului European" (anexa I-a) 92/43/ CE (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN; astfel: urs brun ("Ursus arctos"), cerb ("Cervus elaphus"), capră neagră ("Rupicapra rupicapra"), căprioară ("Capreolus capreolus"), mistreț ("Sus scrofa"), lup cenușiu ("Canis lupus"), vulpe roșcată (Vulpes vulpes), râs ("Lynx lynx"), pisică sălbatică ("Felis silvestris"), jder de copac ("Martes martes"), jder de piatră ("Martes foina"), viezure ("Meles meles
Lacul Ursu și arboretele de pe sărături () [Corola-website/Science/324215_a_325544]
-
Carex limosa"). Fauna parcului este una diversificata și bine reprezentată de mai multe specii (unele protejate prin lege și aflate pe lista roșie a IUCN) de mamifere, reptile, amfibieni și păsări. Mamifere: ursul brun ("Ursus arctos"), capră neagră ("Rupicapra rupicapra"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioara ("Capreolus capreolus"), lup cenușiu ("Caniș lupus"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe ("Vulpes vulpes"), râs ("Lynx lynx"), vidra de rău ("Lutra lutra"), veverița ("Sciurus carolinensis"); Reptile și amfibieni: șarpele de alun ("Coronella austriacă"), șarpele lui Esculap ("Elaphe longissima"), șarpele
Parcul Natural Cindrel () [Corola-website/Science/325531_a_326860]
-
subspecii de: feriguță ("Asplenium ruta muraria"), stânjenel mic de munte ("Iris ruthenica"), mătăciune ("Dracocephalum austriacus L."), bulbuc de munte ("Trolius europaeus"), căpșunica ("Cephalanthera damasonium"), gențiana ("Gențiana cruciata"), crin de pădure ("Lilium martagon"), trânji ("Neottia nidus-avis"), lumânărica pământului ("Gențiana asclepiadea"), limba cerbului ("Phyllitis scolopendrium"), șofrănel ("Carthamus tinctorius"), ruginita ("Asplenium ruta-muraria"), iarba-cășunăturii ("Saxifraga cuneifolia") sau curpen de munte ("Clematis alpina"). Fauna rezervației are în componență o gamă diversă de specii (mamifere, păsări, reptile, amfibieni, insecte), dintre care unele protejate prin "Direcția Consiliului European
Cheile Siloșului () [Corola-website/Science/325576_a_326905]
-
pe care le purtau geto-dacii. Pe Columna lui Traian, se vad ilustrați cu daci în costume ce se aseamănă cu cele purtate de țaranul român și sunt încălțați cu opinci. Vestigiile arheologice denotă că populația locală vâna animale sălbatice: vulpi, cerbi, bursuci, lupi, urși, ale căror piei erau prelucrate. Cei mai nobili purtau opinci din piei de vânat, cei săraci purtau pe cele din piele de vită sau porc. În trecut opincile se făceau manual din piele prelucrată în condiții casnice
Opincă () [Corola-website/Science/325742_a_327071]
-
maculata"), măciuca ciobanului ("Echinops bannaticus") Fauna este reprezentată de o gamă diversă de mamifere, păsări, reptile și amfibieni; dintre care unele protejate la nivel european sau aflate pe lista roșie a IUCN. Mamifere cu specii de: urs carpatin ("Ursus arctos"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), lup ("Canis lupus"), râs ("Lynx lynx"), jder de copac ("Martes martes"), jder de piatră ("Martes foina"), viezure ("Meles meles"), nevăstuică ("Mustela nivalis"), dihor ("Mustela putorius"), veveriță ("Sciurus vulgaris"), liliacul cu aripi lungi ("Miniopterus schreibersii"), liliac
Bârzavița () [Corola-website/Science/325758_a_327087]
-
păsări, reptile și amfibieni; dintre care unele protejate la nivel european sau aflate pe lista roșie a IUCN. Specii de mamifere: urs brun ("Ursus arctos"), lup cenușiu ("Canis lupus"), vidră ("Lutra lutra"), râs ("Lynx lynx"), pisică sălbatică ("Felis silvestris silvestris"), cerb ("Cervus elaphus L."), căprioară ("Capreolus capreolus"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe ("Vulpes vulpes crucigera"), veveriță ("Ciurus vulgaris") Păsări: vulturul alb ("Neophron percnopterus"), lăstun mare ("Apus apus"), lăstun de stâncă ("Hirundo rupestris"), pietrarul bănățean ("Oeananthe hispanica"), presura bărboasă ("Emberiza cirlus"), rândunica roșcată
Izvoarele Nerei () [Corola-website/Science/325844_a_327173]
-
Numele ei de la naștere este Loredana Sachelaru, dar se promovează ca Xonia din adolescență. Melodia ei de debut este „Someone to Love You”, care a avut un succes moderat. În același an a fost aleasă să reprezinte Australia la Festivalul Cerbul de Aur, unde a cântat două melodii: „Dirty Dancer” și „Trandafir de la Moldova”. Impresionați de abilitățile sale vocale, cei de la Universal Music România i-au oferit un contract. În 2010 a lansat single-ul „Take the Lead”, care a avut
Xonia () [Corola-website/Science/325848_a_327177]
-
brei ("Mercurialis perenis"), năpraznică ("Geranium robertianum"). Fauna este reprezentată de o gamă diversă de mamifere, păsări, reptile și amfibieni; dintre care unele protejate la nivel european sau aflate pe lista roșie a IUCN. Specii de mamifere: urs brun ("Ursus arctos"), cerb ("Cervus elaphus"), lup ("Canis lupus"), vulpe ("Vulpes vulpes crucigera"), căprioară ("Capriolus capriolus"), mistreț ("Sus scrofa"), râs ("Lynx lynx"), pisică sălbatică ("Felis silvestris silvestris"), veveriță ("Sciurus carolinensis"). Păsări protejate (enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 147/ CE din
Izvoarele Carașului () [Corola-website/Science/325857_a_327186]
-
s-a redus numeric datorită extinderii zonei arabile și a celei locuite, fiind reprezentată de iepuri, vulpi, căprioare, rozătoare și păsări. Solurile sunt fertile din clasa molisolurilor, cernoziomuri și soluri aluvionare de lunca. Fauna cuprinde o varietate mare de specii: cerbul lopătar, mistrețul (Sus scrofa), căpriorul, lupul, vulpea, veverița și rar pisică sălbatică. Dintre păsări specifice sunt: fazanul (Phasianmus colchicus), sitarul (Scolopax scolopax), ciocârlia de pădure (Lulula arborea), privighetoarea (Luscinia megarhynchos), si ciocănitoarea (Dendrocops medius). În ape se găsesc: bibanul (Perca
Clinceni, Ilfov () [Corola-website/Science/325068_a_326397]
-
mierea-ursului ("Pulmonaria rubra") coadă șoricelului ("Achillea millefolium"), țintaura ("Centaurium umbellatum"), coada-calului ("Equisetum arvense"), colțișor ("Dentaria bulbifera"), pâștița ("Anemone nemorosa") sau feriga ("Dryopteris filix-mas")[. Fauna rezervației este una diversificata, alcătuită din mamifere, păsări, reptile și amfibieni, astfel: mamifere cu specii de: cerb ("Cervus elaphus"), căprioara ("Capreolus capreolus"), lup cenușiu ("Caniș lupus"), urs brun ("Ursus arctos"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe ("Vulpes vulpes crucigera"), râs ("Lynx lynx"), veverița ("Sciurus carolinensis"), jder ("Martes martes"), viezure ("Meles meles") sau dihor ("Mustela putorius"). Păsările sunt prezente cu
Cheile Bistriței Ardelene () [Corola-website/Science/325166_a_326495]
-
își au habitatul mai multe specii de mamifere, păsări, reptile și amfibieni; dintre care unele protejate la nivel european prin aceeași "Directivă CE 92/43" din 21 mai 1992 sau aflate pe lista roșie a IUCN. Mamifere cu specii de: cerb ("Cervus elaphus"), căprioara ("Capreolus capreolus"), lup cenușiu ("Caniș lupus"), urs brun ("Ursus arctos"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe ("Vulpes vulpes crucigera"), râs ("Lynx lynx"), vidra ("Lutra lutra"), veverița ("Sciurus carolinensis"), jder ("Martes martes") sau dihor ("Mustela putorius"). Păsări: cocosul de munte
Cornu Nedeii - Ciungii Bălăsinii () [Corola-website/Science/324785_a_326114]
-
într-o arie compactă o narcisă din specia "Narcissus radiiflorus", în asocire cu specii de gențiană ("Gentiana clusii") și degetăruț ("Soldanella hungarica"). Fauna este una caracteristică zonelor înalte ale Carpaților Orientali, alcătuită din mamifere, păsări și insecte, cu specii de cerb ("Cervus elaphus"), mistreț ("Sus scrofa"), căprioară ("Capreolus capreolus"), urs brun ("Ursus arctos"), corb, ("Corvus corax"), uliu păsărar ("Accipiter nisus"), ieruncă ("Tetrasts bonasia"), acvilă-țipătoare-mică ("Aquila pomarina"), mierlă de apă ("Cinclus cinclus"), mierlă ("Turdus merula"), codobatură ("Motacilla alba"), fluierar-de-munte ("Tringa hypoleucos"), codobatură-de-munte
Poiana cu narcise Tomnatec - Sehleanu () [Corola-website/Science/324824_a_326153]
-
unele aflate pe lista roșie a IUCN și protejate prin "Directivă Consiliului Eurupean" 92/43/CE (anexă I-a) din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică).. Mamifere: urs brun ("Ursus arctos"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioara ("Capreolus capreolus"), lup cenușiu ("Caniș lupus"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe ("Vulpes vulpes crucigera"), râs ("Lynx lynx"), nurca europeană ("Mustela lutreola"), vidra ("Lutra lutra"), veverița ("Sciurus carolinensis"), pisica sălbatică ("Felis silvestris silvestris"), râs ("Lynx lynx"), jderul de copac
Parcul Natural Munții Maramureșului () [Corola-website/Science/324814_a_326143]
-
Valea Românească", acoperit pe alocuri de vegetație forestieră și ierboasă, unde în stratele de roci formate din gresii, pietriș și nisipuri, au fost descoperite importante depozite fosilifere atribuite Pleistocenului superior, constituite din resturi vertebrate ale unor specii de mamifere preistorice (cerbi, căprioare, antilope, maimuțe, rechini, șarpi, păsări, etc).
Locul fosilifer Mălușteni () [Corola-website/Science/326123_a_327452]
-
Scorpionul carpatin (Euscorpius carpathicus) prezent și aici, este răspândit exclusiv în vecinătatea Carpaților Sudici, din Banat până în Buzău.. Lumea animală este bogată, condițiile de viață din pădurile de fag și molid fiind deosebit de favorabile. În pădurile buzoiene se întâlnește frecvent cerbul, alături de porci mistreți, veverițe, rași, jderi. Pe potecile cele mai întunecate sau în zmeurișuri poate fi întâlnit ursul brun carpatic, la care se adaugă lupul, vulpea, iepurele, șoarecele de pădure, precum și numeroase păsări(ieruncile, cocosul de munte, mierlele, privighetori, ciocănitoarea
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]
-
Botrychium lunaria"), coroniște (din specia "Coronilla varia"), brândușa de munte (din specia "Crocus vernus") sau iederă albă ("Daphne blagayana"). Lumea animalelor este una diversificată și bine reprezentată de mai multe specii de mamifere și păsări. Mamifere: urs brun ("Ursus arctos"), cerb ("Cervus elaphus"), lup cenușiu ("Canis lupus"), mistreț ("Sus scrofa"), râs carpatin ("Lynx lynx"), căprioară ("Capreolus capreolus"), jder de copac ("Martes martes"), vulpe ("Vulpes vulpes crucigera"), veveriță roșcată ("Sciurus vulgaris"), chițcan de munte ("Sorex alpinus"), liliacul cu urechi late ("Barbastella barbastellus
Muntele Stogu () [Corola-website/Science/326260_a_327589]
-
lunaria"), arnica ("Arnica montană"), pâștița ("Anemone nemorosa"), floarea paștilor ("Anemone ranunculoides"), brândușa de toamnă ("Colchicum autumnale"), brândușa de munte ("Crocus vernus") sau ștevie de munte ("Astrantia major"). Fauna este reprezentată de mai multe specii de: - mamifere: urs brun ("Ursus arctos"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioara ("Capreolus capreolus"), lup cenușiu ("Caniș lupus"), mistreț ("Sus scrofa"), jder de copac ("Martes martes"), râs ("Lynx lynx"), vulpe ("Vulpes vulpes crucigera"), veverița roșcata ("Sciurus vulgaris"); - păsări: presura de munte ("Emberiza cia"), gaia roșie ("Milvus milvus"), cocos de
Rezervația Rădița - Mânzu () [Corola-website/Science/326368_a_327697]
-
în poemul omonim. Titlul seriei, "Heorot", este identic cu al marii săli a regelui descrisă în acest poem. Aceasta a servit pe post de palat lui Hrothgar, un rege danez legendar din secolul al VI-lea, numele ei însemnând "Sala Cerbului". Eroul Beowulf îl apără pe rege și pe supușii săi de maleficul Grendel, de mama lui și de un dragon. Creaturile periculoase pe care coloniștii se văd nevoiți să le înfrunte pe Avalon sunt denumite grendeli, iar aspectul lor amintește
Moștenirea Heorot () [Corola-website/Science/322639_a_323968]
-
și a Resurselor Naturale) este listat ca vulnerabil. Populația mondială totală este estimată la 5000 de păsări și este în declin. Amenințările principale sunt tăierea pădurilor vechi și construirea de hidrocentrale, pescuitul excesiv și intoxicațiile cu plumb a leșurilor de cerb împușcați de vânători. Recomandările pentru reducerea amenințărilor la adresa speciei includ minimizarea impactului de dezvoltare industrială în Rusia, stabilirea site-urilor pentru hrănirea artificială, încurajarea gestionării durabile a stocurilor de pescuit și protecția depunerii icrelor de către somon.
Vulturul de mare () [Corola-website/Science/322089_a_323418]
-
fost cooptat de Sorin Chifiriuc la "Electric Red Roosters" unde a început cu adevarat "pelerinajul" în aria bluesului. Două din aparițiile scenice notabile ar fi recitalul de la Sala Polivalenta, în deschiderea concertului de rock simfonic a lui Carl Palmer precum și "Cerbul de aur" unde "Electric Red Roosters" au cântat înaintea celebrului Jimmy Smith. După o experiență de 2 ani alături de Sorin Chifiriuc, a înființat împreună cu basistul Mugurel “Deacă” Diaconescu, grupul "Black Cât " - o prezență importantă în zona bluesului, cu care a
Eugen Caminschi () [Corola-website/Science/322136_a_323465]
-
avut ca urmare o nouă colaborare până în prezent, materializata prin trei discuri - "Nu ne mai trageți pe dreapta" în 2001, "Am să mă întorc bărbat" în 2002, respectiv "Best Of Vama Veche" în 2003, precum și numeroase concerte pe scene mari - "Cerbul de aur"(2003), seria de concerte "Am să mă întorc bărbat" de la Teatrul Național etc. Toate părțile de chitară, indiferent de colaborările amintite, au păstrat același parfum discret al blues-ului pentru care Eugen a rămas fidel, dovadă fiind apariția
Eugen Caminschi () [Corola-website/Science/322136_a_323465]
-
a fost salvat după septembrie 1980. Direcția vântului , în zonele de acumulare de cenușă groase, multe culturi agricole, cum ar fi grâul, merele, cartofii și lucerna, au fost distruse.Așa cum mulți la 1.500 de elani și 5.000 de cerbi au fost uciși, și o valoare estimată de 12 milioane Chinook și puiet de somon Coho au murit când incubatoarele lor au fost distruse. Aproximativ 40.000 somoni tineri s-au pierdut atunci când aceștia au înotat prin lamele turbinei generatoarei
Erupția vulcanului Saint Helens din anul 1980 () [Corola-website/Science/322194_a_323523]
-
bine dezvoltată, numită peritremă sau placa spiraculară. "Ixodes ricinus" este lipsită de ochi. "Ixodes ricinus" este o căpușă cu trei gazde. Ea atacă în stare adultă diverse mamifere mari: bovine, cabaline, ovine, câini, pisici, precum și specii de animale sălbatice: căprioare, cerbi etc. Uneori atacă și omul. În stadiul de larvă hexapodă și nimfă octopodă, atacă animalele mai mici de pășune: șoareci, șobolani, veverițe, cârtițe, arici, reptile și păsări. În România "Ixodes ricinus" este o specie foarte frecventă, fiind identificată la om
Căpușă comună () [Corola-website/Science/329717_a_331046]