4,544 matches
-
Pantera este o trupă americană de heavy metal, formată în 1981 în Arlington, Texas, Statele Unite ale Americii de către frații Darrell Lance Abbott "Dimebag" (chitară) și Vinnie Paul (baterie). Chiar dacă la început, formația a prezintă anumite caracteristici care aparțineau glam metalului, muzica sa se înscrie înainte de toate în heavy metal. Totuși, începând cu 1990, grupul se îndreaptă spre groove metal, un nou stil derivat din
Pantera (formație) () [Corola-website/Science/319824_a_321153]
-
ulterioară de editare MIDI etc.). Prezența unui sistem integrat de amplificare a sunetului permite producătorilor și inserarea (la modelele din sectorul mediu - înalt) intrării de microfon prin intermediul căreia este posibilă și amplificarea vocii unui eventual solist sau a semnalului unei chitare acustice; semnalul mixat poate fi capturat de către ieșirea de linie a unui pian digital și introdus într-un simplu sistem de înregistrare. Și din acest motiv pianele digitale cu generatoare elementare sau cu eșantioane (deci modelele precedente tehnologiei modelelor fizice
Pian digital () [Corola-website/Science/319823_a_321152]
-
Irlanda și Regatul Unit. Compact discul distribuit în cele două regiuni prezintă și compoziția adițională „Boys”, produsă de Fraser T. Smith și compusă de Emeli Sandé. Piesa prezintă influențe ale muzicii rhythm and blues și electronice și prezintă ritmuri de chitară acustică. Tom Ewing de la "The Guardian" a considerat faptul că înregistrarea „3 Words” reprezintă „caseta de prezentare” a lui Cole, fiind „construită pe buclele întunecate ale unei chitare acustice tratate, construind o piesă dance claustrofobică. Este la fel de curajoasă și nouă
3 Words (cântec) () [Corola-website/Science/319171_a_320500]
-
influențe ale muzicii rhythm and blues și electronice și prezintă ritmuri de chitară acustică. Tom Ewing de la "The Guardian" a considerat faptul că înregistrarea „3 Words” reprezintă „caseta de prezentare” a lui Cole, fiind „construită pe buclele întunecate ale unei chitare acustice tratate, construind o piesă dance claustrofobică. Este la fel de curajoasă și nouă precum orice a lansat formația lui Cole până acum”. O altă apreciere a venit din partea lui Daniel Wilcox (editor al "411 Mania"), care a fost de părere că
3 Words (cântec) () [Corola-website/Science/319171_a_320500]
-
Digital Spy" a oferit discului single patru puncte dintr-un total de cinci — cu unul mai mult decât compozițiilor „Fight for This Love” și „Parachute” — declarând: „renunțând la structura tradițională refren—strofă—refren a cântecului și începând cu zdrăngănituri de chitară acustică, «3 Words» construiește ușor un climat trepidant și molipsitor”, opinie împărtășită și de Nick Levine (recenzor al aceleiași publicații), care a subliniat și el structura atipică a piesei. Cu toate acestea, Louise McCudden de la "In The News" a fost
3 Words (cântec) () [Corola-website/Science/319171_a_320500]
-
Proșkin). În anii 1960, Artemiev a compus șase lucrări pentru ANS, printre care "Mozaic" (1967) și "Douăsprezece priviri asupra lumii sunetului, variațiuni pe un singur timbru" (1969). În anii 1970, integrează în compozițiile electronice și instrumente împrumutate din genul rock (chitara electrică, bateria), iar din 1974 lucrează cu un nou sintetizator - Synthi-100. Doi ani mai târziu, înregistrează adaptări electronice din muzică de Claude Debussy și Serghei Prokofiev (lansate pe disc în 1980, la casa de discuri Melodia). Cu ocazia organizării Jocurilor Olimpice
Eduard Artemiev () [Corola-website/Science/319209_a_320538]
-
o balada R&B scris într-o tonalitate minoră. În compoziție se face uz doar de câte un acord pe spații mari, concomitent fiind incluse și armonii vocale. Un alt element notabil folosit în construirea înregistrării îl constituie elementele de chitară acustică. Suportul vocal, asigurat în totalitate de tenorul Usher, este dublat prin supraînregistrare, interpretarea solistului fiind una emoțională. O parte dintre aceste trăsături sunt întâlnite și în cadrul șlagărului „U Remind Me”. Versurile au un caracter romantic și mesajul se diferențiază
U Got It Bad () [Corola-website/Science/319241_a_320570]
-
participat la primul său concert Red Hoț Chili Peppers când avea mai puțin de cincisprezece ani și a devenit rapid un fan devotat. El a început să-l idolatrizeze pe chitaristul Hillel Slovak și a invatat aproape toate liniile de chitară și baș de la Red Hoț Chili Peppers. Frusciante s-a împrietenit cu fostul baterist de la Dead Kennedys, DH Peligro, la începutul anului 1988. Ei au repetat adesea împreună, iar Peligro l-a invitat pe Flea (basistul trupei Red Hoț Chili
John Frusciante () [Corola-website/Science/319297_a_320626]
-
să-l invite înapoi în formație. Cand Flea l-a vizitat și i-a cerut să se alăture din nou trupei, Frusciante a început să suspine, spunând că "nimic nu l-ar fi făcut mai fericit." Cu Frusciante înapoi la chitară, Chili Peppers au început să înregistreze albumul "Californication", lansat în 1999. Pierzându-și multe din abilitățile sale tehnice de chitarist în perioada dependenței de droguri, Frusciante a recurs la un stil minimalist pe "Californication", așa cum reiese din melodii precum "Scar
John Frusciante () [Corola-website/Science/319297_a_320626]
-
The Way". El consideră acea perioadă una din cele mai fericite din viața sa. "By The Way" prezintă o nouă abordare muzicală din partea lui Frusciante, acesta fiind influențat în mod special de muzică anilor '50 și '60. Majoritatea liniilor de chitară și baș de pe album sunt scrise de el și sunt caracterizate de un stil muzical mult mai melodios - puterea excesivă pe care chitaristul o exercita l-a determinat pe Flea să-și dorească să părăsească formația (totuși, John l-a
John Frusciante () [Corola-website/Science/319297_a_320626]
-
Automatic Writing "(Ataxia)", DC EP, Inside of Emptiness, A Sphere în the Heart of Silence "și "Curtains'." În 2005, a intrat din nou în studio cu Red Hoț Chili Peppers, pentru a înregistra dublu-albumul" Stadium Arcadium", dominat de linii de chitară prelucrate cu ajutorul unui sintetizator modular. În 2007, după încheierea turneului Stadium Arcadium, trupa a decis să facă o pauză pe o perioadă nedefinita de timp, iar Frusciante a părăsit a doua oară Red Hoț Chili Peppers, pentru a se concetra
John Frusciante () [Corola-website/Science/319297_a_320626]
-
din cei mai buni chitariști din lume. În octombrie 2003, el a fost clasat al optsprezecelea în lista Rolling Stone "100 Cei mai mari chitariști din toate timpurile". În general, sunetul lui este, de asemenea, definit de o afinitate pentru chitare de epocă.
John Frusciante () [Corola-website/Science/319297_a_320626]
-
la o școală religioasă evreiască ortodoxă modernă Salanter Akiba Riverdale, apoi la liceul - ieșivă ortodox modern Ramaz (nume prescurtat, după inițialele „Rabinul Moshe Zevulun” Margulies) și, în paralel, a făcut studii de canto și balet. Ea cântă din copilărie la chitară, la pian și la instrumente de percuție. A compus cântece încă din copilărie. La 15 ani s-a înscris la un liceu de arte scenice din New York. Apoi, după doi ani s-a întors în Israel singură, pentru un an
Ahinoam Nini () [Corola-website/Science/315503_a_316832]
-
ritmic al heavy metalului cu "riff"-urile și vocile dure ale death metalului. Mai târziu, genul a evoluat datorită numeroaselor influențe, o evoluție notabilă a genului fiind adăugarea de clape. Death metalul melodic conține mai multe "riff"-uri melodice de chitară, solouri melodice și chitări acustice decât tradiționalul death metal. De asemenea, versurile sunt mai ușor de înțeles, deși sunt cântate în continuare predominant în maniera obișnuită "death growl" și "screaming" Crearea death metalului melodic este atribuită următoarelor trei trupe din
Death metal melodic () [Corola-website/Science/315524_a_316853]
-
cu noul vocalist, Mikael Stanne. Acesta îl înlocuise pe Anders Fridén, care se alăturase celor de la In Flames. „The Gallery” este un album solid, în care piesele depășesc frecvent cinci minute, iar trupa a adăugat elemente clasice pe partiturile de chitară. Dark Tranquillity au astăzi în spate o carieră îndelungată, marcată de un sunet metalic agresiv combinat cu subtile pasaje de keyboard. In Flames „The Jester Race” este un album cu un ritm rapid, dominat de chitările lui Jesper Strömblad și
Death metal melodic () [Corola-website/Science/315524_a_316853]
-
de fapt, o scrisoare falsă, Fiona și surorile vitrege aruncând scrisoarea reală de la Princeton care spunea că a intrat, cel mai probabil ca ea să nu părăsească restaurantul. A doua zi la restaurant, Brianna și Gabriella trântesc ușa și o chitară cu fața lui Elvis cade (învinuindu-o pe Șam), rupând tapetul, descoperind o frază " Niciodată nu lasă frică de nereușită să te împiedice să joci". Șam o citește cu voce tare și decide că s-a săturat de familia ei
O Cenușăreasă modernă () [Corola-website/Science/315554_a_316883]
-
23 noiembrie 1977 în Halmstad, Suedia, este un chitarist și vocalist suedez. Christopher, alias "Chris" Amott, este fratele mai mic al chitaristului Michael Amott și e membru fondator al trupelor suedeze Arch Enemy și Armageddon. Christopher a început să studieze chitara la 14 ani și, inspirat de Carcass, trupa lui Michael Amott, fratele său mai mare, a început să cânte în diverse formații locale. La vârsta de 18 ani s-a înscris la un liceu de muzică. În cariera sa Christopher
Christopher Amott () [Corola-website/Science/315561_a_316890]
-
a fost influențat de chitariști celebri ca John Sykes, Yngwie Malmsteen, Uli Jon Roth, John Norum și Michael Schenker. În timp ce frecventa și el cursurile școlii de muzică, Michael Amott i-a propus în 1996 lui Christopher să înregistreze solouri de chitară pentru noul său proiect de death metal melodic, intitulat Arch Enemy. Albumul Black Earth, lansat în Japonia în 1996, a avut acolo un succes relativ, beneficiind de apariții la MTV Japonia cu single-ul "Bury Me an Angel". Trupa a
Christopher Amott () [Corola-website/Science/315561_a_316890]
-
Enemy, însă cu un concept mult mai aprofundat al versurilor. În 1997 Armageddon și-a lansat primul album, "Crossing the Rubicon", la casa de discuri Wrong Again Records. Pe album mai figurau Peter Wildoer la tobe și Martin Bengtsson la chitară bas, aceiași muzicieni cu care s-a înregistrat în 1998 și albumul Stigmata al trupei Arch Enemy. Stigmata a avut și el succes în Japonia, fiind și primul album Arch Enemy care a fost lansat în Statele Unite, la casa de
Christopher Amott () [Corola-website/Science/315561_a_316890]
-
metal, albumul a adus o schimbare drastică de stil față de clasicul death metal melodic de pe "Crossing the Rubicon", marcând dorința lui Christopher de a se îndepărta de genul "metalului extrem". În 2000 Chris a fost invitat să interpreteze partea de chitară solo pe piesa "Suburban Me" de pe albumul Clayman al trupei In Flames. În 2001 sosește în trupa Arch Enemy noua vocalistă, Angela Gossow, care îl înlocuiește pe Johan Liiva, concediat în noiembrie 2000. Odată cu lansarea albumului Wages of Sin trupa
Christopher Amott () [Corola-website/Science/315561_a_316890]
-
proiectul Armageddon și lansează în 2002 albumul "Three", la casa de discuri Toy's Factory. De data aceasta, avându-l ca vocalist chiar pe , albumul este practic unul pur power metal, concentrat pe stilul vocal melodic și pe partiturile de chitară ale lui Christopher. Arch Enemy a lansat Anthems of Rebellion în 2003, pornind apoi din nou într-un turneu mondial. În 2005 trupa a intrat în studio pentru înregistrarea albumului Doomsday Machine, însă imediat după înregistrarea acestuia Christopher a părăsit
Christopher Amott () [Corola-website/Science/315561_a_316890]
-
în largul meu în trupă." Christopher și-a petrecut următorii doi ani predând muzică în Suedia și fecventând Conservatorul. În acea perioadă nu se știa dacă se va reîntoarce la proiectul Armageddon. El declara următoarele: "cânt în mod constant la chitară, câteva ore pe zi", însă "dacă voi mai înregistra ceva vreodată, nu va fi metal". Christopher s-a răzgândit ulterior, întorcându-se în trupa Arch Enemy. În perioada în care a fost plecat, în locul lui Chris Amott au fost aduși
Christopher Amott () [Corola-website/Science/315561_a_316890]
-
plecarea sa de la Arch Enemy: "M-am simțit bine. Am făcut lucruri diferite. Eram de zece ani în trupă și practic mă săturasem. Nu am cu ce să fac comparație, pentru că n-am făcut niciodată altceva decât să cânt la chitară și mi-am dorit să încerc și alte lucruri, însă apoi am realizat că îmi lipsește scena, așa că... am decis să mă întorc." În martie 2007 Christopher își anunță întoarcerea în Arch Enemy ca membru permanent. El se alătură trupei
Christopher Amott () [Corola-website/Science/315561_a_316890]
-
alături de Opeth și DevilDriver, și avându-i în deschidere pe cei de la 3 Inches of Blood. La sfârșitul lui 2008 Arch Enemy lansează un DVD înregistrat în Japonia, Tyrants of the Rising Sun - Live in Japan, cu Christopher Amott la chitară, alături de fratele său Michael. Christopher Amott este susținut de Caparison Guitars Japonia. Chitara lui, "Dellinger-CA", produsă pe comandă (aceste chitări nu se mai produc în serie ci numai pe comandă) are două doze electromagnetice Seymour Duncan Hot Rails, pe grif
Christopher Amott () [Corola-website/Science/315561_a_316890]
-
Inches of Blood. La sfârșitul lui 2008 Arch Enemy lansează un DVD înregistrat în Japonia, Tyrants of the Rising Sun - Live in Japan, cu Christopher Amott la chitară, alături de fratele său Michael. Christopher Amott este susținut de Caparison Guitars Japonia. Chitara lui, "Dellinger-CA", produsă pe comandă (aceste chitări nu se mai produc în serie ci numai pe comandă) are două doze electromagnetice Seymour Duncan Hot Rails, pe grif și în poziția mediană, și un "humbucker" Caparison.
Christopher Amott () [Corola-website/Science/315561_a_316890]