4,913 matches
-
asemeni trebuia să mai lucreze și o anumită suprafață de teren, în urma căreia primea jumătate din producția obținută. Acum trebuie să arăt că o parte din proprietarii de pământ erau oameni cu suflet și frică de Dumnezeu, apreciau greutățile oamenilor cinstiți și acceptau să primească și mai puțin. În acest moment mi-a venit în minte modul de comportare a tovarășilor din anii grei ai cotelor obligatorii când sărmanul țăran muncea tot anul și tot era scos dator, iar acei tovarăși
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
sunt fericiți prostește. Există încă păduri care n-au deloc un aer muribund, lacuri translucide, sate (austriece) modernizate și totuși patriarhale, familii demodate și trainice, chelneri stilați, domni și doamne, politi cieni inteligenți fără să fie șmecheri, oameni de afaceri cinstiți, dar prosperi, texte bine scrise, vinuri paradiziace, păstrăvi, cremșnituri, chiparoși și stele. Există Șerban Foarță, care se joacă nebunește cu psalmii și cu toate cuvintele lumii, există seri și dimineți, oameni care merg la biserică fără evlavii osten tative și
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
deficit de mândrie națională. Aici e buba, aici ar trebui să vină antidotul. Trebuie să redescoperim gustul onoarei. Onoarea comunității solidare, a meseriei temeinice, a respectului de sine. E nevoie de o primă generație de români care să reabiliteze îndemânarea cinstită, știința - și mândria - de a face o ispravă ca lumea, oricât de măruntă. De pildă, o modestă fabrică de cașcaval. Vechime și bătrânețe Engleza și germana au, pentru „vechi“ și „bă trân“, un singur cuvânt: old (engl.), respectiv alt (germ.
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
din acest tip de vorbire. Vorbitorul nu „crede“. Știe. Se ascultă pe sine cu plăcere, se pune în scenă, ridică mereu în sus un deget pedagogic, e ales de îngeri să ne dea curaj și înțelepciune. Nu e preferabil cheful cinstit al cetățeanului „de rând“? Educația religioasă Până la un punct, educația religioasă se suprapune cu educația pur și simplu. Cu buna creștere. În noaptea Învierii, lucrul acesta se verifică an de an. Curțile bisericilor se umplu de tot soiul de inși
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
știu să valorifice echivocul). Între conceptele compromise, un loc aparte îl ocupă bogăția și luxul. Mai toți visează la ele și mai toți îi detestă pe cei care le au. „Îmbogățiți vă!“ - proclamă, fără prejudecăți, liberalismul „burghez“. „Fiți săraci și cinstiți!“ - sună replica de paradă a justiției sociale. Democrația pare să eșueze într-o insolubilă contradicție: pe de o parte, ea vrea să asigure tuturor șanse egale de îmbogățire, pe de alta, aspiră la distribuția egală a bogăției. Nimănui nu i
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
II-lea, întru adevăr vor fi ca o picătură de apă în marea cea cu ape multe. Însă după cum m-am obișnuit când iaste ziua luminata într-un amiazăzi aprindem lumini, nu ca doară înmulțind lumina zilei, ci întru arătarea Cinstitei și Blagosloveniei pe Dumnezeu, pentru vreo bucurie și veselie ce-i de prăznuire. Așa și acum, întru această zi plină de veselie, plină de bucurie, îndrăznim a da a noastră smerită mulțumire prea învățatului și mult milostivului împăratului nostru, care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
putem împăca; și fiindcă avem hotărâre cu milostivire de către înaltele locuri, ca neputând noi a ne statornici cu pravilele ce vedem că se așază în Bucovina, ni se dă voie să ieșim din țara împăratului, cu voința și prin știrea cinstitei administrații"101. Ca urmare, cereau permisiunea de a emigra împreună cu toți călugării, cu obiectele prețioase și veșmintele bisericești, împreună cu tot avutul lor mobil, fixând ca dată a emigrării ziua de 10 mai calendar vechi 102. Această opoziție a călugărilor față de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
iaste ca să învețe copiii voștri a cunoaște pe Dumnezeu (...) și ca să știe ce iaste binele și ce iaste răul, că să poată fi oameni de cinste și ca să să poată ține cu învățăturile lor în stare mai bună și mai cinstită și mai fericită, ca să fie și înțălepți"119. Totodată era reliefat avantajul școlii pentru națiunea română, în ansamblul ei, în procesul de emancipare prin cultură, subliniindu-se faptul că existența a "mai mulți oameni înțelepți și învățați, spre cinstea neamului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
în obște: buni cetățeni, buni lăcuitori și buni creștini. Din carele urmează folositoare și cu voie slobodă, buni lucrători, înțelepți și chevernisitori la casăle lor. Buni în însoțire, înțelepți părinți, pacinici și liniștiți megiași; îndestulați întrucât să află și oameni cinstiți și temători de Dumnezeu și iubitori de pace și credincioși și supuși, întru toate cinstitori monarhului împărăției și stăpânilor lor celor de loc și gata voitori spre împlinirea pravilelor și poruncilor împărătești"124. În realizarea practică a procesului instructiv-educativ, accentul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
A.P. Câtă supărare a putut să îndure bietul învățător Ioan Marcu! Și măcar dacă ar fi fost singura nedreptate suferită! Paharul necazurilor s-a umplut și în final, boala îl răpune. Tot ce realizase în gospodărie a fost rezultatul muncii cinstite și a unor mari sacrificii. Iar rezultatele muncii sale se reflectă în generațiile de copii instruiți și educați în școală, o bogată activitate socialobștească desfășurată pentru dezvoltarea comunei Racova, într-o gospodărie frumoasă și, nu în ultimul rând, prin cei
Un dascăl în memoria timpului by Mariana Tofan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91674_a_93225]
-
teologie găsim în „Cântecul potirului”, Crainic făcând aici măsura înaltă a credinței și teologiei sale, ca și a dragostei de neam. E o poezie așezată, dar plină de repere teologice, în care întâlnim de asemenea simbolurile ortodoxiei: „semnele crucii”, „moaște cinstite” „potirul”, „jertfă pe cruce”, „must sângeros”. Tot în această poezie observăm o caracteristică specifică credinței românești, și anume familiaritatea în relația cu persoanele divine. Această familiaritate face dintrun Dumnezeu îndepărtat, intangibil și impersonal un membru al familiei, fără de care românul
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
părintele Imbrescu au un profund caracter spiritual, cu o notă foarte clară de misticism, redând trăirea sa religioasă în universul concentraționar. „Plină de har duhovnicesc, poezia părintelui Imbrescu este o spovedanie și o rugă; o spovedanie cutremurată a unui suflet cinstit, conștient de nimicnicia condiției umane și o rugă fierbinte adresată lui Iisus Hristos pentru izbăvirea de propriile păcate și pentru mântuirea neamului românesc, oropsit de milenii.” a scris Ionel Zeană, și el unul dintre mărturisitorii temnițelor comuniste, plecat la Domnul
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
Pomelnic”, în care Zorica Lațcu se roagă la Dumnezeu pentru toți cei ce și-au pus viața pe altarul credinței și a dragostei de neam și țară. Pe toți cei ce în veacuri au căzut luptând Pentru biruința Crucii prea Cinstite, Cei ce în clipa morții au avut în gând, Numele Treimei prea blagoslovite. Pe toți mucenicii neamului, eroi, Luptători cu spade sau cu rugi sfințite, Toți cei ce se roagă astăzi pentru noi, Și ne scot în grabă, tainic din
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
Cred că e vorba, În egală măsură de un epilog... Privind Natura<footnote id=”1”><mama noastră trebuie cinstită măcar cu o majusculă... /footnote> - ăsta a fost primul titlu ales pentru volumul de față - aflu că... Aflu motivația unei noi serii de emisiuni radio, Într’o vreme paralelă cu vechea „Pro Natura“ (ed. PIM, Iași, 2008, 2009), de la o
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Pentru că ați instituționalizat-o chiar asupra semenilor. Iar democrații de americani s’au dezbărat de asta abia acum un secol și jumătate. Cât privește proprietatea În genere... Și mai aveți un păcat, intrat și În folclor: „hoțul neprins e negustor cinstit“. Pe dracu’! Orașul vostru, ca și ogorul de pe care vă hrăniți, e furat de la Natură. În ambele locuri promovați unicitatea: ca locuitori, respectiv plantă cultivată. În paranteză fie spus, e o chestie lăudabilă, dar În altă epocă. Și Între voi
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
adus decât paragină pe unde a ajuns, precum În Ceahlău, unde literalmentele pajiștile de floarea reginei pe care turismul le-a găsit acolo au devenit o amintire. Totuși, cum se Împacă zugrăveala pe care o aruncați În ochii celor rămași cinstiți, ca mine, pisica, cu dezastrul ecologic pe care Îl veți acoperi cu fiarele, betoanele, asfaltul, sticlele, Încununate cu neoane, de la Dracula Park? À propos: arborele produce energie, pe când neonul o consumă... Sunt și o ființă Îndeajuns de pragmatică ca să observ
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
dinți - nu Însă și când era de dar -, vânturați Între palme grâul ș.a.m.d. Asta v’a rămas În sânge până astăzi când, În piață, gustați brânza, cireșele ori murăturile Înainte de a vă târgui și cumpăra; iar vânzătorul - „om cinstit“, dar de fapt suferind și el de același bun păcat - vă oferă chiar o mostră. Că uneori asta nu e la fel cu grosul mărfii, e o altă poveste... Doar că asta nu era doar o Încercare a calității, dar
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
ei de panglicari, căpușe pe porția - tot mai mică - de resurse a amărâtului alegător? - M’ai depășit, Cristi. În cinism. Recunoaște Însă că și politica are - chiar ca servitute a stării tale de biped - o latură bună. Sunt și politicieni cinstiți; care Încearcă să rezolve contradicția dintre aspirațiile exagerate și limitele resurselor. Că n’au s’o rezolve, ci doar Îi vor amâna deznodământul, e o altă poveste. - Vezi, Moti, că unul care a cucerit lumea, dar nu iubea pisicile, adică
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
se putea expune, plânsul meu sistemic și starea de agitație sleind-o progresiv de puteri. Maria era prietena din tinerețe a bunicii și dăduse naștere unui băiat cam în aceeași perioadă cu mama. Era o femeie corpolentă, curată și extrem de cinstită ce pentru nimic în lume n-ar fi luat ceva fără a cere permisiunea. Bunica venise, conform unei practici ușor păgâne, cu idea de a suge la pieptul opulent al Mariei, doar doar s-ar mai rupe ceva din lanțul
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
catastrofa de azi: metodele întrebuințate la selecționare și conducere trebuiau să ne ducă fatal la această scadență! Am fost însă socotit ca răzvrătit și lovit ca atare. În fața catastrofei am uitat totul. Sunt gata să dau concursul, dar la atitudine cinstită trebuie să mi se răspundă cu atitudine cinstită. Nu mă voi răzbuna și nu voi răzbuna pe nimeni. Voi încerca numai să salvez ce mai este cu putință de salvat din Coroană, din ordine și din granițe. Ascultați-mă cel
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
conducere trebuiau să ne ducă fatal la această scadență! Am fost însă socotit ca răzvrătit și lovit ca atare. În fața catastrofei am uitat totul. Sunt gata să dau concursul, dar la atitudine cinstită trebuie să mi se răspundă cu atitudine cinstită. Nu mă voi răzbuna și nu voi răzbuna pe nimeni. Voi încerca numai să salvez ce mai este cu putință de salvat din Coroană, din ordine și din granițe. Ascultați-mă cel puțin în acest ceas, Maiestate. Nu am fost
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
cu forța și pe Canalul Sulina, la data de 2 ianuarie 1941. În aceste condiții, când peste tot se aflau numai dușmani în jurul Țării, regele Carol al II-lea, neputincios în fața dezastrului, îl cheamă la conducerea Țării pe cel mai cinstit și mai cutezător om, care fusese exilat la Mănăstirea Bistrița, pentru că avusese curajul să-i reproșeze starea de nenorocire în care fusese adusă România. Regele făcea apel la singurul om capabil să și asume marea și greaua răspundere de-a
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
și sufletul meu a pătimit pentru tine. Am dorit și am visat, am luptat și am îndurat, am fost bârfit și am fost lovit, fiindcă am vrut să pun în mâinile tale vânjoase cea mai bună armă, în sufletul tău cinstit, cea mai bună credință, în inima ta curată, cel mai viforos avânt, pe corpul tău trudit, cea mai simplă dar cea mai nepătată haină, în credința ta nelimitată în destinele neamului, cele mai înflăcărate aripi și în privirea ta scrutătoare
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
hotarul de est al României, dar forțat de împrejurări și cu imaginea Ardealului de Nord în suflet, Mareșalul Ion Antonescu a fost nevoit să-și calce pe suflet și să meargă mai departe în răsărit. Fiind un om drept și cinstit, care nu putea accepta dezordinea, după ocuparea Transnistriei s-a adresat armatei sale astfel: „Vreau ordine, să se înțeleagă că noi suntem o armată civilizată, care aduce cu ea ordine și siguranță și nu suntem hoarde barbare ce distrug și
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
U iu, U iu iu ! între acestea nănașii cu mirele sunt primiți și cinstiți de socrii mici, cărora le cere mireasa. Cererea o face unul din cei mai chipeși prieteni ai mirelui, sau nașul însuși, recitând orația colăcelului : Bună dimineața cinstiți nuntași, Tânărul nostru-mpărat De dimineață s-o sculat, Fața albă și-o spălat, Cu haine noi s-o-mbrăcat, Și-apoi călare pe un cal Ca un Ducipal A ieșit la drumul mare Și-a dat de urmă de căprioară. Zise
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]