KorAP: Find »[drukola/base=circular & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...146 147 148 ...293 >

7,304 matches

Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435

ca producând pagube de 15-30 %. Simptome. Pe foliaj și pe tulpini, atacul apare sub forma unor pete uleioase apoi brune, în dreptul cărora țesuturile se adâncesc. Dacă simptomele apar la începutul vegetației, plantele se pot usca. Pe fructe apar pete mari, circulare (1-2 cm în diametru), galbene, apoi brune, în dreptul cărora țesuturile se scufundă și se acoperă cu un mucegai roz, reprezentat de fructificațiile ciupercii ce apar în cercuri concentrice (fig. 118-b). Țesuturile în curs de descompunere vor fi invadate de ciuperci

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
Atacul ciupercii poate fi semnalat încă din stadiul de 2 frunzulițe și până la maturarea fructelor. Pe primele frunzulițe și tulpinițe apar pete transparente, apoi brune de câțiva milimetri în diametru. Pe frunzele mari, atacul se observă sub forma unor pete circulare sau colțuroase, verzui, apoi cenușii, mărginite de un inel galben. Țesuturile atacate se brunifică, se usucă și se desprind din frunze. Pe fruct, apar pete cenușii cu țesuturi ce se scufundă, atacul ajungând până la semințe (fig. 124 a). Pe timp

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
este cunoscută peste tot unde se cultivă varza, înclusiv în România, unde a fost semnalată de E. Racoviță în 1947 și studiată de Vera Bontea în 1963. Simptome. Plantele tinere atacate încă din răsadnițe, prezintă pe primele 2 frunzulițe, pete circulare sau neregulate, de decolorare. Pe zonele gălbui apar puncte mici negre. Dacă este atacată tulpinița, se observă la bază o subțiere a sa, însoțită de o înnegrire. Țesuturile putrezesc uscat, iar tinerele plante se frâng. La plantele mai dezvoltate, pe

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
Pe zonele gălbui apar puncte mici negre. Dacă este atacată tulpinița, se observă la bază o subțiere a sa, însoțită de o înnegrire. Țesuturile putrezesc uscat, iar tinerele plante se frâng. La plantele mai dezvoltate, pe frunze, apar pete gălbui, circulare, de până la 2 cm în diametru, iar dacă există condiții favorabile de umiditate mare, petele se pot uni și frunzele se usucă. Pe tulpinile mai groase, zonele bolnave, înnegrite, prezintă țesuturi ușor adâncite, mărginite de o dungă brună-cenușie (fig. 125

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
ploioși și calzi pagube ce pot atinge chiar 70 % din recoltă. Simptome. În primăverile umede, în lunile martie aprilie, poate apărea o îngălbenire a vârfului frunzelor, îngălbenire ce progresează spre baza acestora și produce pieirea plantelor. În vetrele de atac circulare sau alungite, în direcția rândurilor, plantele au rădăcinile și tunicile putrezite, acoperite cu un miceliu alb, pufos, în care se formează scleroți mici, negri, sferici, de 0,2-0,5 mm în diametru. Putrezirea plantelor continuă și în depozit. Părțile cărnoase

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
al cepei Botrytis allii Această boală frecvent produce pagube de 15-20 % la ceapă în culturi de câmp dar și în depozite. Simptome. Atacul se observă pe frunze și pe bulbi, prin apariția unor pete albicioase de 1-3 mm în diametru, circulare sau ovale, în dreptul cărora țesuturile se scufundă (fig. 131). Dacă este umiditate ridicată, pe țesuturile atacate apare un puf cenușiu, dens, iar plantele pier. Plantele mature pot prezenta o putrezire la bază, urmată de putrezirea părții superioare a bulbilor. Pe

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
1965. Simptome. Plantele atacate prezintă în zona bazală și la suprafața bulbului, un strat negru, prăfost, ceea ce a dus și la numele de "funinginea bulbului". Ciuperca trece de la tecile exterioare și la tecile ce învelesc cățeii producând pete alungite sau circulare de 2-10 mm în diametru. Petele sunt cafenii, mărginite de o dungă roșcat violacee, apoi toată pata este neagră. Transmitere-răspândire. Ciuperca evoluează în condiții optime la temperatura de 25-28șC. De la un an la altul rezistă prin miceliul de infecție din

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
5. Pătarea albă a frunzelor de pătrunjel Septoria petroselini Pătarea albă sau septorioza frunzelor este frecvent întâlnită în toate culturile de pătrunjel, dar produce pagube mai mari la pătrunjelul pentru rădăcini și în culturile semincere. Simptome. Pe frunze apar pete circulare sau colțuroase, de 1-4 mm în diametru, gălbui-cenușii, înconjurate de o dungă brună. Petele se întind, se unesc și apoi devin albicioase cu puncte mici negre în zona centrală. Frunzele atacate se usucă în 1-2 săptămâni. Transmitere-răspândire. Ciuperca se dezvoltă

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
8.7.7. Pătarea albă sau septorioza leușteanului Septoria levistici Boala este cunoscută în toate țările cultivatoare, iar în România a fost semnalată în 1930 de Tr. Săvulescu și C. Sandu-Ville. Simptome. Pe frunze, indiferent de vârstă lor, apar pete circulare de decolorare, de 13 mm în diametru, delimitate de o dungă brună. Petele sunt la început izolate dar apoi se pot uni, devin galbene-cafenii, cu puncte mici negre în zona centrală. Frunzele se usucă înainte de vreme, de jos în sus

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
WP-0,2 %. 8.7.8. Cercosporioza morcovului Cercospora carotae Boală frecvent întâlnită în culturile de morcov, poate produce desfrunzirea rapidă a plantelor și scăderea producției. Simptome. Frunzele, tulpinile și chiar inflorescențele atacate prezintă pete mici, de 1-3 mm în diametru, circulare, cafenii, înconjurate de o dungă fină, brună (fig. 136-a). Pe vreme umedă petele devin aproape negre, apoi cenușii din cauza fructificațiilor ciupercii. În dreptul petelor de pe cozile frunzelor și tulpini, țesuturile parazitate se scufundă ușor . Transmitere-răspândire. Sporii ciupercii duși de vânt

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
dar, prezintă importanță deosebită pentru culturile semincere. Patogenul a fost semnalat inițial în S.U.A. în 1890, în 1913 apare în Italia și din 1954 E. Docea și V. Severin o citează și în România. Simptome. Frunzele plantelor atacate prezintă pete circulare mari, gălbui sau cenușii-albicioase, de 1,5-6 mm în diametru. În condiții favorabile petele se unesc, acoperă suprafața frunzelor care se îngălbenește și se brunifică. În culturile semincere, pe cozile și tulpinile atacate, apar pete alungite, cenușii și uneori chiar

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
8.4. Ascochitoza spanacului Ascochyta spinaciae Ciuperca a fost descris inițial din fosta U.R.S.S. în 1923 dar, acum este semnalat în toată Europa și America iar din 1952 este cunoscut și în România. Simptome. Pe frunzele atacate apar pete circulare de decolorare, ce devin brune, de 2-3 mm în diametru. Petele devin cenușii în zona centrală, cu puncte mici, negre și cu o dungă brună de separare față de țesuturile sănătoase. Pe cozile frunzelor și tulpini petele au o formă alungită

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
fimicola Patogenul este cunoscut încă din 1894 în Franța, însă la noi a fost semnalat abia în 1958 de E. Docea și col. Simptome. Substratul poate fi împânzit de miceliul ciupercii încă înainte de însămânțare sau după aceea. Se observă pete circulare, mari de 10-20 cm în diametru, uneori chiar mai mari care, au culoare albă sau cenușie și un aspect făinos care seamănă cu praful de gips. Ciuperca patogenă produce sterilitatea miceliului, acesta neproducând corpi fructiferi. Transmitere-răspândire. Curenții de aer, insectele

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
maturează mai încet. În anul următor, pomii atacați de jur împrejurul bazei tulpinii, se usucă după înflorit sau, devin mai sensibili la gerurile din timpul iernii. Atacul se manifestă și pe fructele din etajul inferior al pomilor sub formă de pete brune, circulare, care se extind, ducând în final la uscarea și întărirea pulpei. Pe suprafața acestor pete nu apar fructificațiile agentului patogen, așa cum se întâmplă la monilioză. Rezistența pomilor depinde de aceea a portaltoilor în sensul că, pe măsură ce crește vigoarea portaltoilor scade

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
frunzele, lăstarii, ramurile și fructele de păr, în diferite stadii de vegetație. Pe frunze atacul este asemănător cu cel întâlnit la meri. Pe ambele fețe ale frunzei, în special pe partea inferioară, apar pete verzui măslinii, uneori negricioase, de formă circulară și dimensiuni ce variază între 0,5-10 mm; frunzele se deformează, se usucă și cad prematur. Atacul pe lăstarii tineri este asemănător cu cel ce se manifestă pe frunze, iar pe ramuri poate lua un caracter grav. Scoarța prezintă crăpături

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
apariția unor pete brunii, circulare de câțiva centimetri în diametru. Deseori țesuturile parazitate prezintă o ușoară adâncire, iar la suprafață, se constată prezența fructificațiilor sub forma unor puncte mai închise la culoare, ce sunt așezate în inele concentrice. Pe măsură ce petele circulare de țesut brun se măresc, se formează alte inele punctiforme, lagăre (fructificații) cu spori. De obicei, putregaiul nu este prea profund și nici nu cuprinde întreg fructul ca în cazul atacului de monilioză. Fructele puternic atacate se zbârcesc, se usucă

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
pepiniere și livezi. Ciuperca atacă toate speciile de păr, fiind uneori întâlnită pe măr și gutui. La noi produce pagube în pepiniere și livezi, în special în anii ploioși. Simptome. La începutul lunii iunie, încep să apară pe frunze pete circulare de 1-6 mm în diametru, de culoare brună. În scurt timp, țesuturile parazitate încep să se albească în centru, rămânând înconjurate de un inel cenușiubruniu. În dreptul petelor devenite alburii, se observă prezența unor formațiuni punctiforme mici, negre, reprezentând fructificațiile ciupercii

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
gutui și păr și mai rar pe măr, moșmon, scoruș etc. În anii cu ploi frecvente în timpul verii, boala devine foarte periculoasă în pepiniere. Simptome. Atacul se manifestă pe frunze și rareori pe lăstari și fructe. Pe frunze apar pete circulare, de dimensiuni cuprinse între 2-10 mm, care la început au o culoare gălbuie-crem, iar mai târziu devin roșiatice. În centrul acestor pete, pe partea superioară a frunzelor se apar 1-2 punctișoare bombate, crustoase, de culoare neagră, care reprezintă fructificațiile ciupercii

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
prun, virusul mai atacă și alți pomi fructiferi printre care piersicul, caisul, zarzărul și corcodușul. Simptome. Atacul se manifestă pe frunzele și pe fructele de prun. Pe frunzele complet dezvoltate, se formează pete de culoare verde-deschis sau gălbui, de formă circulară sau semilunară, răspândite pe întreaga suprafață. Simptomele pot apare vizibile în cursul lunilor mai-iunie și septembrie-octombrie. În timpul lunilor călduroase de vară simptomele dispar, putându-se observa doar pe frunzele din partea umbrită a pomului dinspre nord. Frunzele bolnave, în general, au

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
și septembrie-octombrie. În timpul lunilor călduroase de vară simptomele dispar, putându-se observa doar pe frunzele din partea umbrită a pomului dinspre nord. Frunzele bolnave, în general, au aceleași dimensiuni cu cele sănătoase (fig. 156). Atacul pe fructe determină apariția unor pete circulare sau ovale, de culoare gălbui-verzui, cu aspect apos, destul de vizibile pe fructele dezvoltate, însă nematurate (verzi). Deseori, țesuturile din dreptul petelor nu mai cresc și fructele apar deformate, prezentând scurgeri de clei. Fructele atacate cad din pom cu aproximativ o

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
pe cais și prun, iar V. Severin (1985) o semnalează și pe vișin și mirobolan. Simptome. Boala se manifestă pe frunze, fructe și pe lăstarii nelignificați, semănând uneori cu arsurile produse de diferite soluții chimice. Pe aceste organe apar pete circulare, variind ca dimensiuni între 0,5-5 mm și o culoare verde-închis, cu aspect apos. Pe timp umed, în dreptul petelor se observă o peliculă umedă de lichid bacterian. Pe timp uscat, țesuturile atacate se usucă, cad, iar frunza apare ciuruită. Un

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
atac puternic determină căderea frunzelor în masă, în special în verile ploioase urmate de perioade uscate. Deseori, mugurii afectați se umflă și apoi se veștejesc, iar ramurile se usucă în timpul verii. Pe fructele de piersic, cais și cireș, petele sunt circulare, de 1 mm în diametru, de culoare roșiatică, cu tendință de a deveni brunii și cu aspect umed. Lichidul care apare la suprafața petelor, are o culoare ușor gălbuie. Atacul timpuriu pe fructele tinere, determină apariția unor deformări și adâncituri

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
Boala este foarte răspândită în țara noastră, pe anumite soiuri de prun, în anii cu primăveri umede. Simptome. Pătarea roșie a frunzelor de prun apare prin luna mai-iunie. La început, atacul se manifestă prin apariția de frunze a unor pete circulare, gălbui portocalii, de 3-20 mm în diametru și cu aspect cerat. Cu timpul petele se înroșesc, căpătând o nuanță cărămizie, iar porțiunea parazitată se bombează ușor spre partea inferioară a frunzelor, unde petele prezintă mici formațiuni punctiforme mai închise la

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
Această boală este foarte răspândită în America de Nord cât și în țările din vestul Europei. În țara noastră boala este frecventă în pepiniere și livezi . Simptome. Piersicul prezintă simptome relativ puternice pe frunze; ele constau în apariția de pete de decolorare circulare, de culoare gălbuie cât și de inele, precis conturate, în dreptul cărora frunza capătă cu timpul o nuanță închisă, datorită necrozării țesuturilor. Petele pot fi izolate sau unite, de dimensiuni mari, dacă sunt puține sau mici, dacă sunt multe și sunt

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
prima dată în Franța, în anul 1853. Ciuperca atacă piersicul, caisul, zarzărul, cireșul, vișinul, prunul, migdalul și diferite alte specii ale genului Prunus. Simptome. Atacul se manifestă pe frunze, fructe și lăstarii tineri. Pe frunze apar, în lunile mai-iunie, pete circulare de 1-4 mm în diametru, în dreptul cărora țesuturile se brunifică, se desprind de restul frunzei și cad (de aici provine denumirea de "ciuruire" dată bolii) (fig. 168). Pe fructe se observă formațiuni punctiforme, de 1-2 mm în diametru, în jurul cărora

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]